Guvern mondial, cetatenie globala - globalizarea si statul

Atita vreme cit vor exista natiuni suverane posedind mari puteri, razboiul este inevitabil. Nu exista salvare pentru civilizatie, sau chiar pentru rasa umana alta decit crearea unui guvern mondial. (Albert Einstein)

E tot mai evident ca o piata globala necesita o cetatenie globala. (Kofi Annan)

Avem dreptul la viata doar daca indeplinim datoria noastra ca cetateni ai lumii. Nationalismul nu mai este conceptul suprem. Supremul concept este comunitatea mondiala. (Mahatma Ghandi)

Natiunile suverane ale trecutului nu mai pot rezolva problemele prezentuluiEle nu pot asigura aplicarea proprilor programe sau controla propriul lor viitor. O comunitate Europeana este doar un stadiu in drumul catre o lume organizata a viitorului.(Jean Monnet)

Lumea noastra are nevoie o speranta rationala, creatoare care sa aduca un sens pozitiv in vietile noastre. Scopul nostru, o repet, trebuie sa fie creatia unui guvern mondial. Si daca acest lucru este posibil, omenirea va intra intr-o perioada a prosperitatii si a bunastarii complet necunoascuta in experienta noastra ca specie. (Bertrand Russell)

Din pacate, ne lipseste un guvern mondial responsabil in fata popoarelor tuturor tarilor avind o capacitate reala de a supraveghea procesul globalizarii. (Joseph Stiglitz)

Globalizarea si statul

'Reducerea rolului statului, depinde deci mai putin de globalizare, cit de locul natiunii pe care il reprezinta, in ierarhia mondiala. Pentru toate acele state natiune care nu sint 'campionii' globalizarii, globalizarea nu lasa decit doua optiuni, aceea suveranista sau o strategie de' inchidere' fata de exterior, promovata de unii, dar care n-ar putea fi decit un 'drum cu sens unic' catre dezastru, sau regruparea in ansamble regionale de o marime suficienta pentru a le face vizibile si apara interesele, de a dezvolta de sinergii si a regasi un spatiu veritabil de suveranitate si o putere de negociere.' (Histoire de la mondialisation, Regis Benichi, Vuibert, 2003)

Globalizare si alternative

Reducerea costurilor si a timpului de transport s-a dovedit o necesitate stringenta a modului de productie capitalist. Tendinta catre ''globalizare'' este inerenta si evolutia peisajului geografic al activitatii capitaliste este orientata catre o tot mai rapida si mai accentuata comprimare spatio-temporala. Singura posibilitate, fie ea si temporara, de rezolvare a problemei, prin respectarea regulilor modului de productie capitalist, ar reprezenta-o introducerea unui nou ''new deal'' in maniera rooseveltiana, dar care, de asta data, sa nu se extinda doar la economia Statelor Unite, ci sa aiba o extindere globala. Aceasta ar insemna eliberarea logicii circulatiei de capital si a acumularii de ''lanturile'' neoliberale, reformularea puterii statale, in asa fel incit sa-i permita acesteia mai multe capacitati interventioniste si de redistribuire, stoparea puterii speculative a capitalului financiar si descentralizarea sau macar un control democratic asupra atotputernicelor trusturi oligopoliste sau monopoliste (in mod special influenta malefica a complexului militar-industrial), care dicteaza practic totul la ora actuala, de la termenii comertului international pina la ce vedem, citim sau auzim din mass media.(David Harvey, Noul imperialism, editura BIC All)

Globalizare si inegalitati

Planeta este taiata astazi de o uriasa linie despartitoare de natura demografica si tehnologica. De o parte a ei se afla societatile tinere care se inmultesc rapid, lipsite de resurse, subdezvoltate si subeducate, de cealalta parte sunt populatiile bogate dar batrine, cu inventivitate tehnologica dar muribunde din punct de vedere demografic.(David Harvey, Noul imperialism, editura BIC All)

Globalizare si demografie

Planeta este taiata astazi de o uriasa linie despartitoare de natura demografica si tehnologica. De o parte a ei se afla societatile tinere care se inmultesc rapid, lipsite de resurse, subdezvoltate si subeducate, de cealalta parte sunt populatiile bogate dar batrine, cu inventivitate tehnologica dar muribunde din punct de vedere demografic.

(Suprapopularea dezechilibreaza planeta - Paul Kennedy, istoric - din volumul Schimbarea ordinii globale/Nathan Gardels, Editura Antet)

Globalizare si interdependenta

Dependenta fata de celelalte tari a crescut, deci si conjunctura internationala determina tot mai mult conjunctura nationala, prin simplul fapt ca exporturile reprezinta o parte tot mai importanta a productiei. Astfel, o recesiune in tara unui partener comercial va avea repercusiuni inevitabile. In acest sens, toate tarile suporta constringeri din exterior. Amploarea acestora depinde de gradul de deschidere al tarii respective.

('Marjele de manevra ale politicilor economice' de Françoise Milewski, din volumul 'Mondializarea dincolo de mituri', volum coordonat de Serge Cordellier, Editura Trei, 2001)

Globalizarea sub control

'Dreptul international traditional, dreptul interstatal, constituie un instrument pretios de reglementare si de limitare a puterilor economice transnationale. Acestea au dezvoltat, si fenomenul incepe sa fie bine cunoscut, un drept al lor, numit ''drept transnational'' sau lex mercatoria, care scapa controlului statal. Daca lucrurile stau asa, nu este din cauza ca statele nu pot controla fenomenul, ci pentru ca nu vor sa o faca, in numele ideologiei liberale dominante. Ele ar putea actiona impreuna in mod eficace, utilizind procedeele dreptului international public: tratate, organizatii internationale. '

'Organizatiile non guvernamentale (ONG) de opinie si solidaritate internationala sunt percepute global drept ''contra-puteri''. Totusi, in ciuda respectului pe care cele mai multe dintre ele il inspira si a admiratiei suscitate de persoanele care li se dedica, ele nu constituie o adevarata alternativa la internationalizare. Scopurile pe care le urmaresc sunt, in general, respectabile in sine, dar nu ajung sa tina loc de politica, de proiect global pentru ''orasul lumii''; daca asa ar sta lucrurile, organizatiile respective ar inlocui statele, iar constiinta unei cauze drepte le-ar putea conduce pe unele dintre ele la mai multa intoleranta decit dovedesc puterile politice existente. Sa ne gindim la o mondializare a notiunii de politically correct'.

'Ca este vorba de lupta impotriva anumitor efecte ale ''mondializarii'' economice sau impotriva mondializarii, mai brutale, dar evident legate de prima, impuse de super-putere, este clar ca, separat, statele nu pot rezista provocarii. Impreuna ele o pot face, si dreptul international este un instrument pretios in acest sens; organizatiile internationale, in primul rind Natiunile Unite, ar putea deveni instrumentul unei ''contra-mondializari'' care sa respecte dreptul statelor si sa-l foloseasca in interesul populatiilor, respectind un ''contract'' acceptat in mod liber si loial de toti.'

(Extrase din ' Catre o mondializare a dreptului international?' de Alain Pellet, inclusa in volumul 'Mondializarea dincolo de mituri', volum coordonat de Serge Cordellier, Editura Trei, 2001)

'Crearea unei autoritati financiare mondiale care sa monitorizeze si sa supravegheze pietele financiare globale si miscarile de capital, devine tot mai urgenta. Noi forme de guvernanta globala pot aparea in urma instabilitatilor si crizelor activitatii financiare trans-frontaliere.'

Intrebarea este: fata de cine asemenea institutii de guvernanta vor fi responsabile? Vor fi ele democratice, sau vor fi o reflectare a asimetriilor de putere existente, care avantajeaza unii actori economici si politici?

Franta si globalizarea

'Faptul ca Franta este locul de nastere al altermondialismului este un alt simptom. Anchetele de opinie europene sau globale arata ca francezii chestionati sint printre cei mai reticenti in ceea ce priveste globalizarea, SUA, sau extinderea UE, in special includerea Turciei.'(Les echos, 19/04/2005 , La France qui tremble , EDDY FOUGIER )

Conform unui sondaj efectuat de agentia Ipsos si publicat in ziarul L'Humanité pe 18 aprilie 2005, 47% din francezi cred ca Uniunea Europeana adinceste efectele globalizarii. Cei mai convinsi de acest lucru sint simpatizantii socialisti(47%) si comunisti(61%). Pe de alta parte, 42% din totalul persoanelor chestionate, cred ca UE reprezinta un mijloc de protectie impotriva globalizarii, 11% neavind nici o parere. Paradoxal, 60% din totalul persoanelor chestionate, au incredere in primul rind in UE pentru corectarea efectelor negative ale globalizarii, pe locurile urmatoare aflindu-se: sindicatele(52%), miscarile anti-globalizare(47%) si guvernul Raffarin (33%).

'De ce sa nu spunem lucrurilor pe nume: Da, globalizarea este ireversibila. Da, este un lucru bun. Da, trebuie sa ne adaptam mai bine si mai repede decit o facem azi. Globalizarea este ireversibila. Este motivul pentru care Europa trebuie sa fie mai intreprinzatoare si sa participe activ la dezvoltare, piata muncii si la activitatea de cercetare. Europa poate avea greutate si influenta asupra elementelor de structura ale economiilor noastre acolo unde Franta singura nu le mai poate face fata. Airbus, Ariane, Galileo si Iter sint simbolurile reusitei noastre de azi.'

'Francezii iau cunostinta de efectele globalizarii, de acest formidabil cutremur pe care il cunoaste lumea, dar ramin nostalgici ai trecutului, si se tem de delocalizari, mingiati de defetisti si sclerozatii clasei politice franceze.'

'Evident ca globalizarea pune probleme economiei noastre, dar exista cei care se bat, care se spetesc, si care arata exemplul Frantei ambitioase deschizind noi piete, creind noi ocazii de afaceri.'

(AXEL PONIATOWSKI, Deputat(UMP), membru al comisiei de Politica Externa.)

'Ceea ce constituia altadata identitatea Europei, era un sistem pe care il numeam economia sociala de piata sau, modelul social-democrat; altii vorbeau de capitalism 'renan' pentru a-l distinge de capitalismul american. Aceasta a permis extinderea protectiei sociale, reducerile succesive ale duratei de munca, si consolidarea puterii sindicale. Si aceasta este din ce in ce mai blamata de catre o mondializare care nu inceteaza sa favorizeze modelul american in detrimentul modelului 'renan'. Muncitorii si angajatii in general, sint cei mai direct afectati, caci ei vad cum sint amenintate munca si timpul lor de lucru. De unde si tentatia de a pune la un loc mondializarea, Constitutia europeana si politica guvernului Raffarin; mai bine zis, de a vota 'NU' la urmatorul referendum.'

(Gilles MARTINET - Libération, 27/10/04)

'Ca si Franta, Germania suporta o dezvoltare lenta, un somaj de masa, teama de a-si pierde sistemul social. Ca si Franta, Germania nu este pregatita din punct de vedere mental sa accepte reformele necesare pentru a salva Statul-providenta in conditiile mondializarii. Dar contrar Frantei, Germania inca nu cauta o solutie la problemele sale la scara europeana. Evident, aceasta este o ocazie ratata. Si mai rau: Germania se va indeparta si mai mult de ideea de a face cauza comuna cu Franta, pentru o Europa mai sociala si democratica, daca acum Constitutia europeana, mare succes istoric pe care toate marile partide politice germane l-au elogiat, esueaza pe 29 mai in Franta.'

(Daniela Schwarzer, Newropeans-Magazine, 24 mai 2005)

'Nu ma asteptam la aceasta amploare. Franta, tara fondatoare a Europei, spunind nu tratatului constitutional pe ea care l-a inventat. Pentru mine, era aproape de negindit In acelasi timp, si acest lucru este pozitiv, asistam pentru prima data la o dezbatere pentru viitorul Uniunii Europene. Cetatenii isi pun intrebarea: 'Care este locul meu in aceasta constructie ?' Am sentimentul ca francezii nu se simt bine in mondializare, ca si in viata lor cotidiana in care domneste insecuritatea locului de munca. Ei vad ca Franta nu mai este o mare putere si nici motorul veritabil al integrarii. Toate acestea creaza un context negativ pentru referendum.'

(Bronislaw Geremek, eurodeputat et fost ministru de externe al Poloniei, Liberation, 17 mai 2005

'Inventia si cultura. Traducerile cartilor franceze si coproductiile de cinema au disparut ? Sa relansam aceste subiecte de interes comun. Daca nu progresam intr-o identitate culturala, vom fi invadati de catre mondializarea economica, asa cum sintem deja invadati de limba engleza. Ar fi de dorit ca autoritatile sa ia masuri categorice pentru ca limba noastra sa supravietuiasca.' (Jean-François Deniau, fost ministru de externe al Frantei, Le Figaro, 3 mai 2005)

Globalizare si altermondializare

Sa luam de exemplu miscarea de stinga anti-globalizare. Cunoasteti pustii in sandale, cu tricouri imprimate cu chipul lui Che Guevara, care zboara dintr-un colt al lumii catre celalalt pentru a protesta impotriva globalizarii. Pentru ochii obiectivi ai unui martian, ei par cei mai cosmopoliti din lume() Anti-globalistii folosesc Internetul, telefoane si calculatoare portabile finlandeze sau japoneze ca sa-si coordoneze protestele cu pusti din Brazilia, Japonia, Germania si America. Ei asculta muzica provenind din toata lumea, reggae si rap. Au crescut cu sushi; le plac filmele frantuzesti; se informeaza de la BBC si - poate- de la Al Jazeera. Insasi planurile anti-globalistilor sint globaliste. Organizatiile lor favorite au nume globale sau universale: the World Wildlife Fund, Amnesty International, Human Rights Watch.

( Anti-globalization equals anti-American de Jonah Goldberg, townhall.com)

Miscarea anti-globalizare se inspira foarte mult din miscarile anti-imperialiste si anti-colonialiste de la inceputul si mijlocul secolului XX, fara sa realizeze ca actuala globalizare nu inseamna invadarea unei tari de catre alta, fie ea si economica pentru materii prime, mina de munca ieftina sau piata de desfacere. Globalizarea inseamna integrarea economica a lumii, condusa de o economie informatizata, care devine progresiv sectorul determinant al tuturor economiilor nationale, si spre deosebire de materiile prime, forta de munca si pietele nationale, cerintele unei economii informatice nu sint si nu pot fi incredintate nici unei economii nationale.

( Sam Ghandchi, Editor, IRANSCOPE.com )

Globalism si internationalism

'Globalizarea, considerata de multi ca fiind inevitabilul val al viitorului, este deseori confundata cu internationalizarea, dar ea este de fapt total diferita de aceasta. Internationalizarea se refera la cresterea volumului comertului international, a relatiilor, tratatelor, aliantelor, etc. Inter-national inseamna desigur, intre doua natiuni sau mai multe. Unitatea de baza ramine natiunea, chiar daca intensificarea relatiilor intre mai multe natiuni este necesara si importanta. Globalizarea se refera la integrarea economica a mai multor economii nationale intr-o singura economie globala, in special prin comert liber si mobilitate a capitalului, dar si prin emigratie necontrolata. Este clara stergere a granitelor nationale in scopuri economice. Comertul international() devine comert interregional.'

(Globalization Versus Internationalization: Some Implications de Herman E. Daly 1999)

Trebuie sa fim internationalisti, nu globalisti. Acolo unde globalizarea creeaza monoculturi in economie, internationalistii favorizeaza diversitatea. Acolo unde globalizarea concentreaza puterea in institutii nereprezentative si ne responsabile, internationalistii favorizeaza relatii egale si fraterne intre natiuni si transmiterea puterii catre nivelul regional, municipal, comunitar si al locului de munca. Acolo unde globalizarea omogenizeaza cultura populara intr-o pastisa a lui MTV si Hollywood-ului, internationalistii resping Coca-Colonizarea culturii mondiale. Acolo unde globalizarea insista asupra conformitatii si uniformitatii in viata politica si economica, internationalistii afirma ca solidaritatea de-alungul frontierelor respecta diferentele intre natiuni si autonomia in imaginarea de strategii de schimbare sociala.

(Anti-globalization and its discontents - editorial de Raghu Krishnan si B. Skanthakumar in 'Canadian Dimension' March/April 2001 Vol. 35 issue 2)

Globalizarea si firmele transnationale

'Daca esti ingrijorat de puterea corporatiilor, ar trebui sa sprijini globalizarea. Liberalizarea comertului loveste gigantii locali expunindu-i competitiei straine. BT, France Telecom si Deutsche Telekom se ciocnesc unul de altul, la fel ca si noile firme, mici si mari, ca Vodafone si Virgin. Pietele locale inchise, unde campionii nationali pot sa flirteze cu guvernele, sint mult mai usor de monopolizat decit cele globale.

(Open World: The Truth About Globalisation, Philippe Legrain, Abacus, 2003 )

In absenta unei alternative coerente, firmele transnationale isi continua mersul implacabil. Din ce in ce lipsite de drapel si stat, ele tes pinzele globale ale productiei, comertului si finantelor, practic fara opozitie. Ele se extind, investesc si cresc, concentrind inca si mai multa bogatie intr-un numar limitat de miini. Se unesc in aliante ca sa influenteze institutii locale, nationale si internationale si legi. Impreuna cu guvernele tarilor lor de origine in Europa, America de Nord si Japonia, precum si cu institutiile internationale, precum Organizatia Mondiala a Comertului, Banca Mondiala, si Fondul Monetar International, Organizatia Natiunilor Unite , ele modeleaza un sistem international in care ele fac comert si opereaza inca si mai libe r- o lume in care ele sint din ce in ce mai putin responsabile fata de culturile, comunitatile si statele nationale in care opereaza. La temelia acestei realitati nu se afla inevitabilitatea istorica a unei civilizatii progresiste, luminate, ci mai curind realitatea inevitabila a scopului invadator al corporatiilor: maximizarea profiturilor.'

(David Korten - When Corporations Rule the World')

Globalizarea si SUA

De la inceputurile sale, America a fost o natiune de emigranti si o tara a ocaziilor. Visul american se sprijina pe credinta ca daca muncesti din greu, vei reusi. Acest vis a fost solid pina in anii 60. Din nefericire el se prabuseste astazi. Ascensiunea sociala, care era in centrul visului american, nu mai functioneaza: SUA se afla pe locul al douazeci si patrulea in rindul tarilor dezvoltate in materie de inegalitati intre bogati si saraci! Doar 55% din americani continua sa mai creada in visul american. Un vis nou se ridica in Europa, care corespunde mai bine problemelor unei lumi globalizate. (Jeremy Rifkin intr-un interviu cu Le Figaro)

Pe termen scurt si mediu, SUA nu va lasa nici o alta putere sa devina dominanta intr-o zona de operatiuni. 'Noua' ordine internationala pentru anii de tranzitie care vor veni, va avea doua caracteristici majore: el va fi sub tutela sau conducerea americana, si va fi restrins la zonele de putere si interese militare. De fapt, SUA are o strategie coerenta limitata la interese si la lobbyuri, care contureaza o viziune. Nu este izolationism, nu este imperialismul absolut asa cum s-a spus, este altceva: o a treia cale vizind sa obtina capacitatea de a interveni oriunde, oricind, fara constringeri() dar in limitele inguste ale angajamentelor determinate de ea insasi.

Lucrare: Scoala geopolitica romaneasca Referat: Organizarea Tribunalul de Prima Instanta

(Ludovic Woets, istoric, consultant in geostrategie si previziune strategica. Consultant al Ministerului Apararii francez - Shaping the world : Les Etats-Unis, la guerre en Irak et le désordre mondial)

'E important sa recunoastem ca, desi intotdeauna au existat diferente intre liderii comunitatii de afaceri din SUA asupra politicii externe, inca din 1991 nu au existat diferente importante asupra unei probleme de baza, programatice: nevoia de a reconstrui ordinea politica capitalista internationala ca o comunitate sub conducerea Americii.'

(Triumphing toward International Disaster: The Impasse in American Grand Strategy, Peter Gowan )

'Pentru ca globalizarea sa functioneze, Americii nu trebuie sa ii fie teama sa actioneze ca o atotputernica supraputereMina ascunsa a pietei nu va lucra niciodata fara un pumn puternic.- McDonald nu poate prospera fara McDonnel Douglas, proiectantul lui F-15. Iar pumnul ascuns care mentine o lume in securitate pentru tehnologiiledin Sillicon Valley se numeste Armata SUA, Fortele aeriene, navale si infanterie.'

(New York Times, 28 Marrtie 1999. Citat din: from Backing Up Globalization with Military Might, Karen Talbot)

Extrase din lucrarea:

The Grand Chessboard American Primacy And It's Geostrategic Imperatives de Zbigniew Brzezinski publicata in 1997

' Inca din timpul cind continentele au inceput sa interactioneze politic, acum aproape cinci sute de ani, Eurasia a devenit centrul puterii mondiale.'

(p. xiii)

'Dar totodata, trebuie sa nu apara nici o putere capabila sa domine Eurasia si astfel sa ameninte America.'(p. xiv)

'In acest context, este important cum America 'conduce' Eurasia. O putere care controleaza Eurasia va controla doua dintre cele mai avansate, productive regiuni ale lumii. O simpla privire pe harta ne sugereaza si ca un control asupra Eurasiei va produce automat subordonarea Africii[] Aproape 75% din populatia lumii traieste in Eurasia, si cea mai mare parte a bogatiei fizice mondiale se afla acolo, atit in firme cit si in sol. Eurasia poseda aproape trei sferturi din rezervele de energie ale lumii.' (p.31)

In acest moment, dezvoltarea economica a Asiei genereaza deja presiuni pentru explorarea si exploatarea a noi surse de energie si regiunea Asiei Centrale si a Marii Caspice contin rezerve de gaz natural si petrol care depasesc pe cele din Kuweit, Golful Mexic si Marea Nordului.' (p.125)

'Pe termen lung, politica globala va deveni ostila concentrarii hegemonice a puterii in minile unui singur stat. Astfel, America este nu doar prima, dar si singura, reala superputere, dar pare sa fie si ultima. (p209)

'De altfel, pe masura ce America devine o societate multi-culturala, va fi mai dificil sa mizeze un consens in politica externa, cu exceptia aparitiei unei amenintari externe masive.' (p211)

'Dominatia culturala a fost fateta subapreciata a puterii globale americane. Orice s-a spune despre valorile ei estetice, cultura de masa americana exercita o atractie magnetica, in special asupra tinerilor oriunde ar fi ei in lume.'(p25)

In lucrarea sa: 'Dupa Imperiu: Eseu despre descompunerea sistemului american', Emmanuel Todd arata ca teoria neo-liberala nu poate explica totusi regresul industriei americane si transformarea SUA intr-o tara specializata in consum si dependenta de restul lumii in materie de resurse. In opinia lui Todd, am intelege mai bine ca aceasta situatie se datoreaza dominatiei globale politice si economice, daca am compara situatia SUA cu aceea a Imperiului Roman. In special dupa terminarea Razboiului Rece, hiper-consumul american a devenit elementul cheie al structurii economice mondiale. Totusi in conditiile unei insuficiente cereri globale creata de liberalizarea comertului, SUA este necesara datorita rolului ei de consumator si nu de producator.

'Nu stim inca daca universalizarea democratiei liberale si a pacii este un proces istoric inevitabil. Stim deja ca o asemenea lume ar fi o amenintare pentru America. Dependenta economic, ea are nevoie de un nivel de dezordine care sa-i justifice prezenta politico-militara in Lumea Veche.'

'Controlul anumitor zone de productie petroliera este un element important al tributului traditional. Pozitia dominanta a multinationalelor americane din domeniul petrolului, atit politica dar si economica, permite extorcarea unei rente planetare, dar al carei nivel nu ar mai fi suficient astazi pentru a finanta importurile americane de bunuri de tor felul.'

Emmanuel Todd - Dupa Imperiu: Eseu despre descompunerea sistemului american , Gallimard, 2002)

'Iata o veste buna: Peste 10 ani, nimeni in lume va mai confunda globalizarea cu americanizarea. Aceasta deoarece citeve noi superputeri se ridica in peisaj, oferind diferite fatete distincte prea-demonizatei globalizari. Uniunea Europeana va deveni o superputere financiara bazata pe crescinda importanta a 'euro'-ului ca moneda globala, care competitioneaza cu dolarul nostru(n.n. american). China se afla departe pe drumul sau de devenire a unei superputeri globale in domeniul manufacturii, Brazilia superputerea agricola, si Rusia, superputerea gazelor naturale[].'

Thomas P. M. Barnett* - 'Not in the America's image' (articol publicat pe 3 ianuarie 2005 in The Baltimore Sun)

Autor al lucrarii: ' Noua harta a Pentagonului - Razboi si Pace in secolul XXI)

Globalizarea si noile clase sociale

Sociologul William I. Robinson propune o analiza a globalizarii care ia in considerare ridicarea unei noi clase de capitalisti si a unui stat transnational. Aparind dincolo de granitele nationale, aceasta noua clasa consituie un sistem in care capitalistii japonezi sint la fel de obisnuiti sa investeasca in America Latina precum americanii in Asia de Sud Est. Firmele lor interconectate in diverse domenii ii face conducatorii capitalismului mondial. (William I. Robinson , Themes in Global Social Change 0-8018-7927-2 , 2004 )

O redimensionare in profunzime a sistemului economic antreneaza obligatoriu o reconfigurare a claselor sociale. Prin clase sociale intelegem mari grupari de interese care se disting unele de altele prin locul pe care il ocupa in sistemul economic, prin rolul pe care il joaca in organizarea sociala a muncii, si din detinerea unei parti mai mult sau mai putin importante a avutiei colective.

Astfel, globalizarea economiei a dat nastere la o noua clasa sociala, sau mai curind, la doua clase sociale planetare, legate de aceleasi interese.

La virf, domina o oligarhie oligopolistica mondiala: stapinii lumii globalizate. Apoi, dedesubt apare un nou tip de burghezie, o burghezie globala formata din marii parveniti ai globalizarii. Precum orice clasa conducatoare, oligarhia si burghezia globala se caracterizeza prin marea lor coeziune si prin ardoarea cu care isi apara bucata lor din prajitura economica, nicodata suficient de mare.

Burghezia globala se construieste la fel ca burgheziile nationale, care se departeaza de vechii lor aliati, clasele mijlocii, pentru a se ralia la oligarhia globala. Cele doua hiperclase globale nu se suprapun peste burgheziile nationale, ele le inlocuiesc. In acest context, clasele mijlocii nu mai sint indispensabile.

De aceea asistam pe de-o parte la subtierea progresiva a claselor mijlocii si, pe de alta parte, la aparitia unei infraclase, aceea a declasatilor, a exclusilor, a emigrantilor, si a 'condamnatilor' lumii.

Jacques B. Gélinas - Globalizarea lumii, Les Editions écosocieté, Montreal, 2000)

Globalizarea ca opozitie intre PIATA si IDENTITATE

()Noi deja acceptam intr-o mai mare masura viziunea lui Smith asupra lumii. Problema noastra actuala nu este insuficienta schimbului economic, ci distrugerea coeziunii morale a societatilor care au fost odinioara legate de obiceiuri religioase, comunitate sau familie. Acestea au fost realitati sociale solide despre care teoreticienii liberali au crezut ca vor ramine intacte orice s-ar intimpla. Nu ne mai putem baza pe asta. Este foarte limpede acum ca cele mai de succes societati moderne vor fi cele (ca Japonia) care nu sint in totalitate moderne; cele in care se imbina stiluri vechi si noi; in care convietuiesc traditia si modernitatea, fara ca vreuna sa predomine. (Francis Fukuyama-din volumul Schimbarea ordinii globale/Nathan Gardels, Editura Antet)

Globalizarea este vazuta ca opozitie intre, pe de o parte, dorinta omului de acumulare de bunuri materiale, iar de cealalta parte, nevoia de comunitate si identitate. Cu alte cuvinte, globalizarea este vazuta ca o confruntare intre intereselee economice si financiare(piete de capital, corporatii multinationale, investitori) si statele nationale ca entitati culturale, sociale, economice.

(Thomas Friedman - The Lexus and the Olive Tree)

Globalizarea ca sistem inlocuitor al Razboiului Rece

'Globalizarea este un sistem similar celui al Razboiului Rece care a determinat politica si economia lumii in trecut. Acum Globalizarea este aceea care defineste procesele economice si culturale ale lumii.'

(Thomas Friedman - The Lexus and the Olive Tree)

Motorul globalizarii: piata libera

'Pare mai mult decit ironic ca, in secolul al XXI lea, tocmai aceia care se cred aliatii saracilor, sint avocatii introducerii taxelor vamale in tarile in curs de dezvoltare. Taxele pe care ei le apara, nu numai ca actioneaza ca bariere ale comertului intre tarile dezvoltate si cele sarace, dar ele vor lovi in interesele acelora pe care ei vor sa-i ajute, si vor actiona ca bariere pentru comertul Sud-Sud. Majoritatea comertului din Africa este regional nu global, asa ca, cine va cistiga din stinjenirea acestui comert?'

(Global Growth Free Trade: The Next 50 Years, editura Global Growth, Dr Razeen Sally de la London School of Economics)

Cind corporatiile si bogatia pot sa se miste fara restrictii in piata globala libera, mina de lucru, comunitatile, si tarile sint fortate sa competitioneze pentru a atrage capitalul liber. Rezultatul este ca standardele de protectia mediului, protectia sociala si veniturile sint antrenate in jos'

(Panic Rules!: Everything You Need to Know about the Global Economy de Robin Hahnel; South End Press, 1999 )

Globalizarea se bazeaza pe faptul ca legile pietei creeaza premisele unei economii infloritoare si eficiente. Legile globalizarii se refera la eliminarea barierelor vamale, descentralizarea si privatizarea economiilor tarilor lumii pentru intrarea acestora intr-o competitie globala.

(Thomas Friedman - The Lexus and the Olive Tree)

Martin Wolf este editor la Financial Times. Pentru el, cresterea economica rezulta din existenta unei piete libere globale. Problemele care apar se datoresc doar guvernelor. El nu crede ca globalizarea(economica) redistribuie puterea, lipsind astfel guvernele de capacitatea de a actiona. Wolf deplinge protectionismul economic american in anumite domenii, precum cel al metalurgiei, fapt care priveaza piata libera de un jucator important in arena globala. Wolf considera piata libera 'cea mai puternica institutie care poate ridica standardul de viata'. Problema dupa parerea lui este 'nu ca exista prea multa globalizare ci ca este mult prea putina' deoarece 'statele ar trebui sa inteleaga mai bine care le sint interesele pe termen lung intr-o ordine economica globala a cooperativitatii'.

(Martin Wolf - Why Globalization Works)

Rezumat in limba engleza

Expresia 'sat global' (in engleza: global village) are ceva absurd. Este o contradictie a termenilor. [E ca si cum am spune: 'o oaza desert' sau un 'desert inverzit'] Adevarul este ca globalizarea() nu duce nicicum la un 'sat', ci la o piata. O piata globalizatoare, care ocupa intregul spatiu in asa zisul 'sat'. Aceasta este tendinta fundamentala a globalizarii.

(Nettie Wiebe, reprezentanta nord-americana a unei coalitii internationale de organizatii ale fermierilor)

Specificul pietei globale.

1. Predominanta efectiva a pietei global asupra tuturor celorlalte institutii sociale sau politice, nationale, sau internationale; o pita care nu recunoaste, an afara ei insisi, decit existenta consumatorilor;

2. Ambitia de a transforma in totul in marfa, inclusiv banii, cultura, informatia, educatia, sanatatea, apa si aerul;

3. Integrarea tuturor tarilor din lume intr-um model unic si omogenizat de dezvoltare si schimburi.

Cele sapte dogme fundamentale ale globalizarii:

1. Suprematia si infailibitatea pietei;

2. Dreptul nelimitat de apropriere si de proprietate;

3. Primatul proprietatii private asupra statului si al interesului general;

4. Competitivitatea cu orice pret;

5. Flexibilitatea muncii;

6. Totul transformat in marfa;

7. Cresterea economica infinita;

Jacques B. Gélinas - Globalizarea lumii, Les Editions écosocieté, Montreal, 2000

Sapte argumente morale in favoarea comertului liber

Daniel T. Griswold, director asociat la Centrul pentru Studii al Politicilor Comertului al institutului CATO

1. Comertul liber respecta demnitatea individului si suveranitatea

2. Comertul liber reduce puterea statului

3. Comertul liber incurajeaza indivizii sa cultive virtuti morale

4. Comertul liber uneste oamenii

5. Comertul liber incurajeaza alte drepturi de baza ale omului

6. Comertul liber incurajeaza Pacea

7. Comertul liber hraneste si imbraca pe cei saraci

Globalizarea si accelerarea proceselor

'Procesele componente ale globalizarii se desfasoara la viteze nemaintilnite in trecut.Tranzactiile comerciale, financiare, comunicatiile, calatoriile, inovatiile, schimbarile demografice se fac cu rapiditate.'

(Thomas Friedman - The Lexus and the Olive Tree)

Echilibrul de forte al globalizarii

'- intre statele-natiuni (intre SUA ca superputere si restul tarilor)

- intre statele natiuni si pietele globale

- intre indivizi si statul natiune'

(Thomas Friedman - The Lexus and the Olive Tree)

Globalizare si educatie

Profesorul Marcelo Suárez-Orozco, autor al cartii 'Globalizarea culturii si educaitei in noul mileniu', distinge patru aspecte majore ale globalizarii.

1. Cresterea emigratiei

2. Puterea si ubicuitatea noilor tehnologii la scara globala

3. Post-nationalizarea(sau mai curind, de-nationalizarea) productiei si distributiei de bunuri si servicii

4. Miscarile de tip 'du-te vino' ale culturilor la nivel modial, concept care se indeparteaza de modelul 'americanizarii' culturale promovat de alti autori.

El deplinge faptul ca educatia pe care o primesc astazi in scoli copiii si tinerii, nu are in vedere problemele globalizarii. Globalizarea este un proces complex care necesita prelucrarea a enorme cantitati de informatii si date, ceea ce necesita dezvoltarea de capacitati multifunctionale si capacitatea de a rezolva probleme rapid.

(Marcelo Suárez-Orozco- Culture and Education in the New Millennium )

Efectele globalizarii

Revolutia comunicatiilor face insa ca lumea sa devina mai mica. Puterea de a crea insule si a emite interdictii se stinge dramatic. S-a intimplat asa cu telefonul, video-ul si faxul. Noile tehnologii interactive fac un pas mare inainte ingaduindu-le oamenilor sa afle puncte de interes comune cu semenii lor din afara comunitatii. (Bill Gates, din volumul Schimbarea ordinii globale/Nathan Gardels, Editura Antet)

Cu totii traim cu o oarecare frica difuza in suflet. Asta ma duce cu gindul la oamenii din paleolitic, care isi duceau viata fara sa stie nimic despre lume. Oamenilor le era frica de copaci, de pietre si de soare. Se pare ca ne intoarcem la acea stare de teama permanenta. (Alvin Toffler, din volumul Schimbarea ordinii globale/Nathan Gardels, Editura Antet)

Revolutia capitalista mereu in desfasurare, submineaza comunitatile locale in masura in care locurile de munca sunt transferate peste hotare: familiile sunt dezradacinate si muncitorii fideli sunt concediati in numele restructurarii. (Francis Fukuyama, din volumul Schimbarea ordinii globale/Nathan Gardels, Editura Antet)

Traim astazi pe o planeta care incepe sa nu mai insemne ''o lume'' ci ''doua lumi''. Departe de a se inchide, abisul dintre lumea industriala si cea in curs de dezvoltare in ce priveste venitul pe cap de locuitor s-a triplat din 1960 pina in 1993, ajungind de la 5700 de dolari la 15400 de dolari. In acest moment, averea neta a celor 358 de miliardari ai lumii este egala cu venitul insumat a 45% dintre cei mai saraci oameni de pe glob - 2,3 miliarde. Daca tendintele actuale continua si nu sint rapid corectate, diparitatile economice vor deveni din inechitabile - inumane si din inacceptabile - intolerabile.

(Inegalitatea globala: 358 miliardari la 2,3 miliarde de oameni - James Gustave Speth, administratorul Programului ONU pentru dezvoltare(UNDP) - din volumul Schimbarea ordinii globale/Nathan Gardels, Editura Antet)

Aceasta este problema: un sistem financiar global pradator, propulsat de necesitatea de a produce mereu mai multi bani chiar pentru cei care deja au destui, saraceste rapid adevaratul capital: uman, social, natural si chiar capitalul fizic- de care depind bunastarea noastra. Problema este ca multi dintre noi au devenit complici la ceea ce poate fi descris foarte bine ca razboiul banilor impotriva vietii. Asta porneste pe de-o parte din greseala noastra in a confunda banii cu bogatia. Bogatia este ceva care are o valoare reala in satisfacerea nevoilor si implinirea dorintelor noastre. Banii moderni sint doar un numar pe o bucata de hirtie sau un fisier electronic intr-un calculator, care printr-o conventie sociala confera detinatorului o parte din adevarata bogatie. In confuzia noastra ne concentram asupra banilor pentru a neglija acele lucruri care sustin o viata buna.

(Money vs. Wealth by David C. Korten (The Bridging Tree, Summer issue) Summer, 1998 New York, NY Volume 1 Issue 2 Page 2)

Una din cele mai incontestabile critici ale neajunsurilor globalizarii a venit de la Programul de Dezvoltare al ONU, in Raportul asupra Dezvoltarii Umane din 1999. 'Cind piata merge prea departe dominind aspectele sociale si politice, ocaziile si avantajele globalizarii se raspindesc inegal si inechitabi l- concentrind puterea si bogatia intr-un grup restrins de popoare, natiuni si corporatii, marginalizind pe altele.'

(Wayne Ellwood - No-Nonsense guide to Globalization )

'La finele saptaminii, suplimentul literar al ziarului DIE WELT publica un interviu cu Rene Girard, un catolic conservator, reputat profesor de antropologie la Universitatea americana Stanford, autor a numeroase lucrari de referinta care au pus in circulatie mai multe teorii intre care si cea a rivalitatilor mimetice in contextul globalizarii. Daca in urma cu un secol expozitiile mondiale de la Paris sau Londra confereau globalizarii o alura deloc ofensiva, azi satul global este orice altceva decit o idila pasnica afirma profesorul de antropologie .Globalizarea este, in viziunea lui Girard, o consecinta a civilizatiei occidentale, ea functioneaza aidoma unui liant. Decit ca globalizarea, departe de a pune capat diferentelor , accentueaza rivalitatile tocmai atunci cind se creaza o anumita omogenizare a sistemelor economice. In cazul dat - neoliberalismul economic. '

(Note de lectura pe marginea unui articol aparut in revista DER SPIEGEL, Deutsche Welle, 16.05.2005 )

[] in timp ce globalizarea a adus beneficii multora, ea a strivit clasa mijlocie, atit in societatile locale, cit si in sistemul international. Pe pietele globale din ziua de azi, exista doar doua cai de a exista. Oamenii si tarile trebuie sa fie competitive fie intr-o economie a cunostintelor, care rasplateste priceperea si institutiile care promoveaza inalta tehnologie si inovatiile, sau intr-o piata a salariilor mici, care foloseste o tehnologie medie ca sa execute munci de rutina la cel mai scazut cost posibil.

( Globalization's Missing Middle, de Geoffrey Garrett din revista Foreign Affairs, Nov/Dec 2004)

'Ultimul stadiu al oricarei civilizatii este caracterizat de unificarea politica fortata a constituentilor sai intr-un singur stat.'

(Arnold Toynbee, The Study of History )

'Fragmentarea politica si globalizarea economica sint de fapt aliati si conspiratori. Integrarea si parcelarea, globalizarea si teritorializarea sint pocese complementare. Mai exact, ele reprezinta doua laturi ale aceluiasi proces: redistribuirea pe tot cuprinsul lumii a suveranitatii, puterii si libertatii de actiune, provocata (dar in nici un caz determinata) de saltul revolutionar al tehnologiilor vitezei.'

'() Asa numitele procese 'de globalizare' se soldeaza cu o redistribuire a privilegiilor si a lipsurilor, a bogatiilor si a saraciei, a resurselor si a sterilitatii, a puterii si a neputintei, a libertatii si a constringerii. Asistam astazi la procesul de restratificare, in cursul caruia se formeaza o noua ierarhie socio-culturala mondiala.'

( Zygmunt Bauman - Globalizarea si efectele ei sociale)

'Minciuna comertului liber este bine escamotata; este greu de sesizat legatura dintre mizeria si disperarea celor multi 'legati de pamint' si libertatea celor putini si mobili.'

( Zygmunt Bauman - Globalizarea si efectele ei sociale)

Este o imensa minciuna caci ea fractioneaza lumea. Popoarele lumii a treia sint excluse din lumea bogata. Globalizarea se pretinde a aduce fericire, atunci cind, de fapt, exista bogatie pentru unii si mizerie pentru cei mai multi. Ea spune ca aduce pacea, in timp ce in lume avem 43 de razboaie de de mica intensitate. Globalizarea spune ca face sa dispara dictatorii si promoveaza democratia, ceea ce e fals. Una din cele mai mari puteri comerciale ale lumii este China si infricosatoarea sa dictatura cu unsprezece mii de prizonieri politici. Globalizarea este pentru mine o tiranie.

(Jean Ziegler - Raportor special al ONU pentru dreptul la alimentatie)

Am visat, de asemenea, la o ordine internationala mai justa. Sfarsitul lumii bipolare a reprezentat o ocazie foarte buna de a face o ordine internationala mai umana. In loc de asta, asistam la o globalizare economica ce a scapat de sub control politic, ducand astfel la haos economic si la devastare ecologica in multe parti ale lumii

(Vaclav Havel - Lectiile comunismului )

'In sine, globalizarea nu este nici buna nici rea. Ea are puterea de a face mult bine, si, pentru tarile Asiei care au adoptat-o dupa ritmul si situatia lor, ea a fost o imensa binefacere, in ciuda regresului datorat crizei din 1997. Dar, in foarte multe tari ale lumii, ea n-a adus beneficii asemanatoare. Pentru multi oameni, ea se infatiseaza ca un dezastru absolut.'

'Adversarii globalizarii acuza tarile occidentale de ipocrizie. Si au dreptate. Statele Occidentului au impins tarile sarace sa-si demonteze barierele vamale, dar ei le-au pastrat pe ale lor, impiedicind astfel tarile in curs de dezvoltare sa-si exporte produsele agricole si privindu-le de un venit de care aveau nevoie cu disperare.'

(Joseph Stiglitz - La Grande desillusion, Fayard 2002)

Globalizarea este purtatoare de inegalitate. Globalizarea este nedespartita de dinamica capitalismului. Capitalismul nu este un umanism.

Globalizarea a intrerupt ideea binefacerilor unui efort continuu, convingerea ca generatiile viitoare o vor duce mai bine. Ea a inlocuit-o cu obsesia vitezei, a timpului care grabeste: nu mai e timp de asteptare, trebuie sa mergem mai repede pentru a ne imbogati. Sfirsitul Istoriei, care a fost proclamat de catre unii ca un progres de nedepasit al omenirii dupa caderea zidului Berlinului, isi gaseste acum adevaratul sau sens: sfirsitul Istoriei, este absenta viitorului. Aceasta lipsa provoaca frica zilei de miine, pentru sine, pentru copii. Nu mai exista cariera, fidelitate fata de firma, fata de aproapele nostru, nu mai exista 'job'-uri cu o durata determinata, doar legaturi fara un 'miine'. Cind viitorul se rezuma la o succesiune aleatoare de slujbulite, de 'lovituri' si de intilniri efemere, regula supravietuirii se afla in non-angajare: mai ales in non-implicare. Precum lumea finantelor, trebuie oarecum sa ramii lichid si sa arbitrezi fara odihna in functie de ofertele imediate care se ofera in toate domeniile. Traiasca reteaua!

(Charles-Albert Michalet - Qu-est-ce que la mondialisation?)

Globalizarea si ideologiile

'Stinga ar putea fi intr-o hibernare temporara dupa caderea Zidului Berlinului, dar ea n-a disparut niciodata, si este acum revigorata de un inamic numit globalizare'.

(Francis Fukuyama - Will Socialism Make a Comeback? din revista Time)

Fukuyama remarca multe contradictii in pozitia Stingii fata de Globalizare. Datorita faptului ca globalizarea este o forta progresista care creeaza locuri de munca in lumea a treia si ridica standardul de viata in tarile sarace, Stinga ar trebui sa fie in favoarea globalizarii.

(Francis Fukuyama intr-un interviu la George Mason University)

Globalizarea si raportul dintre culturi si politic

Ne aflam intr-o lume a mobilitatii si fluiditatii si din ce in ce mai putin in logica ghetoului. Toata logica globalizarii arata ca lumea ghetoului fie ea in Bosnia, Cipru sau in Palestina nu este realizabila.()Intr-o lume a mobilitatii, va trebui deci sa invatam sa depolitizam etnicul, sa depolitizam cultura. Adica sa luam calea exact inversa a celor care aleg 'ghetoizarea' culturilor. ()

Aceasta nu inseamna moartea culturilor ci redescoperirea politicului ca mijloc de a transcende culturile.

(Bertrand Badie, 'Quelle place pour l'Etat-nation ?' in Sciences humaines, hors série n° 17, juin-juillet 1997 )

Gobalizarea si noile comunitati

Globalizarea face din noi niste orfani, deoarece noi nu mai mostenim aleator, prin nastere o comunitate. De acum inainte va trebui sa ne-o construim.

O piata globala nu creeaza o comunitate globala.

La opusul a ceea ce erau comunitatile teritoriale de ieri, comunitatile virtuale sint comunitati de optiune, ceea ce le face mai omogene dar mai inchise. O multitudine de comunitati pot de acum sa traiasca unele alaturi de altele ignorindu-se.

Societatea umana a devenit prea vasta pentru a forma un corp politic. Cetatenii formeaza din ce in ce mai putin un ansamblu capabil sa exprime o suveranitate colectiva; ei sint doar subiecti juridici, titulari de drepturi si supusi la obligatii, intr-un spatiu abstract cu frontiere teritoriale din ce in ce mai indecise.

(Jean-Marie Guéhenno - L’avenir de la liberté : la démocratie dans la mondialisation)

Globalizarea si societatea traditionala

Problema noastra actuala nu este insuficienta schimbului economic, ci distrugerea coeziunii morale a societatilor care au fost odinioara legate de obiceiuri religioase, comunitate sau familie. Acestea au fost realitati sociale solide despre care teoreticienii liberali au crezut ca vor ramine intacte orice s-ar intimpla. Nu ne mai putem baza pe asta. Este foarte limpede acum ca cele mai de succes societati moderne vor fi cele (ca Japonia) care nu sint in totalitate moderne; cele in care se imbina stiluri vechi si noi; in care convietuiesc traditia si modernitatea, fara ca vreuna sa predomine.

Francis Fukuyama , in interviu cu Nathan gardels, - din volumul Schimbarea ordinii globale/Nathan Gardels, Editura Antet)

Astfel turbulentele informatiei care controleaza pietele financiare, abilitatea sau inabilitatea firmelor de a depasi subiectivitatea pietelor financiare, determina soarta firmei. Astfel, in acest sens, firmele nu conduc lumea, deoarece ele nu pot controla insasi economia globala. Exista o multitudine de factori si influente. Nu exista un comitet executiv al clasei capitaliste care sa planuiasca si sa conduca lumea. Dar, pe de alta parte, firmele si guvernele nu conduc lumea deoarece progresiv apar noi actori: miscari sociale de toate felurile, noi identitati, miscari comunitare, precum si miscari de activisti: ai mediului, feministi, etc, care in ultima instanta configureaza planurile corporatiilor si ale institutiilor guvernamentale. In acest moment, guvernele lumii, au o imensa criza de legitimitate. Kofi Annan a initiat un sondaj international in toamna lui 2000 care a constatat ca doua treimi din cetatenii lumii nu se considera reprezentati de guvernele lor. Iar acest lucru e valabil si pentru tarile cu o democratie avansata, SUA si altele, singura exceptie fiinda tarile Scandinave. Astfel, s-a dovedit ca cetatenii nu au incredere in masa in guvernele lor; de fapt nu au incredere in nimeni, cu exceptia lor insile si a identitatii din care fac parte, si in unele cazuri, in miscari sociale cu valori alternative.

Si in acest sens, complexitatea lumii noastre consta in faptul ca institutiile guvernamentale se prabusesc, in timp ce, pe de alta parte, retelele de tehnologie, capital, productie, organizeaza viata noastra oriunde am fi in timp ce multe surse alternative de valori si interese se dezvolta ca raspuns la aceasta dominare, deoarece oamenii nu dispun de institutii care sa le ia in considerare cererile lor.

(Interviu cu Manuel Castells, profesor de sociologie la Universitatea California Berkeley, California)

Globalizare si democratie

Criticii globalizarii conduse de corporatii, sustin ca miscarile necontrolate de capital reprezinta o amenintare majora a stabilitatii economiei globale, transformind lumea intr-in 'cazinou financiar global'. Aceasta libera miscare a capitalului, a avut un impact politic direct, lasind guvernele nationale sa fie ostatici ai pietelor. Orice indepartare de la invatamintele primite, este pedepsita instantaneu. Aceasta amenintare conduce la un grad important de auto-cenzura si la o serioasa diminuare a democratiei.

(Wayne Ellwood - No-Nonsense guide to Globalization )

Globalizarea economica implica atenuarea democratiei, deoarece popoarele lumii pierd controlul(sau sint prrivati de posibilitatea de a controla) vietile lor zilnice, refuzindu-li-se participarea in luarea deciziilor care modeleaza vietile lor. Aceasta este in acord cu victoria milenara a capitalismului si a colonialismului din ultimile secole. Expresia ei ideologica este Eurocentrica, sau, in prezent, o ideologie de dezvoltare centrata pe SUA. Globalizarea vazuta din aceasta perspectiva, este ultimul stadiu al imperialismului Euro American, care face suspect orice declaratie intentie a globalizarii liberatoare.

(Arif Dirlik, profesor de Stiinte Sociale si profesor de istorie si antropologie culturala la Universitatea Oregon si Duke University - Colonialism, globalizare si cultura)

Exista inca o problema esentiala: influenta globalizarii asupra democratiei. Asa cum a fost preconizata, globalizarea pare sa inlocuiasca dictatura elitelor nationale cu dictatura finantei internationale.

(Joseph Stiglitz - La Grande desillusion, Fayard 2002)

Acesta este miza luptei pentru diversitatea culturala: realizarea unei democratii planetare, unita in ceea ce priveste esenta, dar respectind diferentele, expresia politica a unei globalizari aflate sub control si conforma valorilor noastre.

(fragment din discursul presedintelui Frantei, Jacques Chirac, tinut la UNESCO 2 februarie 2003)

Institutiile globalizarii

'Punerea in concurenta cu alti actori este o situatie care creeaza multa fluiditate, deci posibilitatea de ajustari, care alta data s-ar fi reglat prin razboaie. In acest sens, asta ar putea fi un progres, in acelasi timp aceasta face puterea mai putin identificabila, deci mai dificil de controlat, ceea ce poate fi o amenintare pentru democratie in ceea ce priveste controlul puterii.

Cred ca globalizarea are nevoie de institutii care sa permita individului sa nu se simta strivit de sentimentul de globalitate. Institutiile globalizarii trebuie sa recunoasca necesitatea unei anumite comunitati (deci a patriotismului), dar sa stabileasca o intreaga serie de paliere institutionale intre globalitate si destinele noastre individuale. Uniunea Europeana ar trebui sa fie una. In caz contrar, vom avea acel sentiment de angoasa in fata unei puteri insesizabile, iar reactia periculoasa in fata acesteia, poate duce la o inchidere in comunitati particulare si exclusive.() Exista avantaje imediate si concrete ale globalizarii, dar acest fenomen deplaseaza puterea, o dilueaza, o difuzeaza. Daca nu vom construi noi institutii, vom avea de-a face cu un recul al democratiei.'

Jean-Marie Guéhenno , diplomat si scriitor

'Mercenarii de la FMI se pretind apolitici. O minciuna grosolana. In practica, FMI este in serviciul direct si constant al politicii externe a SUA.'

(Jean Ziegler - Les nouveaux maitres du monde, Fayard 2002)

Globalizarea si tarile in curs de dezvoltare

Globalizarea a deturnat dezvoltarea economica in Sud, unde saracii continua sa plateasca pretul mare al ajustarilor. Pentru a creste exporturile si a-si plati obligatiile catre creditori, tarile in curs de dezvoltare trebuie sa taie in bugetele de sanatate, educatie si ajutor al micilor fermieri. Exista nenumarate studii amanuntite despre impactul social al ajustarilor structurale si rezultatele sint depresiv de identice. Cei care detin mai putin, sufera mai mult.

(Wayne Ellwood - No-Nonsense guide to Globalization )

Referindu-se la situatia economica a tarilor Americii-Latine, profesorul E. Iglesias remarca doua procese care au loc simultan:

'impactul intern care se accentueaza si accelereaza de catre globalizare, si impactul care soseste din exterior si care se adauga uneori la pacatele interne pe care le agraveaza.'

(Enrique Iglesias - Avantages et risques de la mondialisation. Le cas de l'Amérique Latine)

Romanii si globalizarea, vazuti de R. Kaplan

'Romanii par sa se adapteze la capitalismul global in aceasi maniera agresiva cu care s-au adaptat alta data la fascism si comunism.'

'Dupa opinia unui poet si fost diplomat, Romanii sint clonuri latin-orientale uni-dimensionale ale Vestului.'

Un extras din carte(in limba engleza)

(Robert Kaplan, 'Eastward to Tartary', aparuta la Random House in 2000)

Globalizare si cultura

Intrevad ambele posibilitati. Ca realizator care a lucrat in America dar si in Europa, ma gindesc la chestiunea aceasta a concentrarii mass-media americane ca la lupta dintre David si Goliat. Ma tem pentru cel mai slab - realizatorii europeni, printre care ma prenumar. Uriasii zdrobesc totul in calea lor, dar sunt si conservatori, pentru ca au atit de multe de pierdut. Ei nu se abat de la formula care i-a facut mari cindva. Cel mic nu are nimic de pierdut, asa ca isi asuma riscuri, lupta pentru a schimba lucrurile, nu-i este frica sa incerce si altceva. Spiritul diferentei, specific Frantei si realizatorilor independenti de film, atita rezistenta in fata puterii tot mai mari a Hollywood-ului. In Franta este invocata ''exceptia culturala'' pentru a pastra limba, amintirile si fantezia care individualizeaza Franta. Cel mic se va face auzit, mai devreme sau mai tirziu, pentru ca oamenii se plictisesc de reteta tocita care li se serveste in fiecare seara. Sa vedem deci prin ce se vor ilustra acesti giganti in afara de imbogatirea actionarilor.

(Costa Gavras - regizor grec -- din volumul Schimbarea ordinii globale/Nathan Gardels, Editura Antet)

Depinde de capacitatea Microsoft si Disney de a se adapta daca vor reusi sa-si mentina dominatia asupra acestei lumi multiculturale. Deocamdata au aceasta capacitate. Bill Gates stie sa cistige increderea Beijingului; el negociaza cu guvernul chinez modalitatile prin care poate fi introdusa in China o versiune Windows 95 in limba chineza. Canalul TV Disney, care emite din aceasta cladire in Singapore, va difuza in curind programe in dialectele mandarin si cantonez. Faptul ca limba engleza are o acoperire covirsitoare in spatiul virtual contemporan este un fenomen temporar datorat activitatii de pionierat in materie depuse de companiile americane. Internetul va deveni treptat multicultural si poliglot. Vor mai trece probabil 10 sau 20 de ani in asteptarea acestei schimbari, dar ea este inevitabila si ireversibila.

(George Yeo - ministrul informatiilor si artelor din Singapore, - din volumul Schimbarea ordinii globale/Nathan Gardels, Editura Antet)

Armand Mattelart, extras din 'Utopii si realitati ale legaturilor globale. Pentru o critica a tehnoglobalismului.

Aceasta cultura globala alunga 'universalul'. Discursul despre 'piata unica a imaginilor' se sprijina pe 'capitalizarea referintelor si simbolurilor culturale universal recunoscute'. Daca se observa o 'convergenta culturala a consumatorilor' sau o confluenta a atitudinilor si comportamentelor catre un 'stil de viata global', e pentru ca in prealabil au avut loc investitii in 'educatia consumatorului' distilate de-alungul anilor de anunturile publicitare, filme si emisiuni, in special cele americane considerate 'suporturi naturale ale universalitatii'.

Katerina Marinaki , Vice-Presedinta a Federatiei Scenaristilor Europeni

cuvintare la Conventia UNESCO despre Diversitatea Culturala, Seul, Corea de Sud, iunie 2004)

Care ar fi raporturile dintre un Sofocle sau un Confucius, al unui Mozart sau al unui Bizet, al unui Rembrandt sau al unui Picasso, al unui Dreyer sau al unui Kurosawa cu mecanismele care transforma societatea intr-o piata mondiala?

Mai mult, ce ar fi facut acesti creatori, care au marcat cultura omenirii, in calitate de cetateni ai unei lumi ale carei principii fondatoare sint de acum inainte materialismul si reusita financiara?

Ce ar fi cistigat opera lor daca ar fi fost difuzata pe piata mondiala cu aceleasi reguli si aceleasi acorduri comerciale in vigoare astazi pentru marfuri si servicii?

Ce soarta ar fi cunoscut ea in era revolutiei informatice si a atotputernicii mass -media?

Oare, asa cum spunea Oswald Spengler: ' Intr-o zi ultimul portret pictat de Rembrandt si ultima opera a lui Mozart vor inceta sa existe - chiar daca o bucata de pinza sau o partitura vor fi fost conservate - pentru ca ultimii ochi sau ultimele urechi care ar fi putut recepta mesajul lor, vor fi disparut?' '

'Exista industrii culturale mondiale, dar nu o cultura mondiala.'

(Dominique Wolton - L'Autre Mondialisation)

'(..)Cultura nu trebuie sa se incline in fata comertului. Ea este aceea care ne va inarma pentru a raspunde la aceasta provocare a aventurii umane numita globalizare. Prin ea ne vom putea opune partizanilor socului civilizatiilor; rabufnirilor arhaice, identitare, nationaliste, religioase, de care lumea ne da atitea dovezi dureroase; ea este aceea care asigura respectul celuilalt si dialogul intre oameni.'

(fragment din discursul presedintelui Frantei, Jacques Chirac, tinut la UNESCO 2 februarie 2003)

Globalizarea fluxurilor culturale si comerciale zdruncina legislatia specifica unei tari, si antreneaza elaborarea unui drept regional(de exemplu a unui drept european) sau mondial al culturii.

(Jean-Pierre Warnier - La mondialisation de la culture, La Découverte, 1999)

Globalizare si gindirea critica

'Ne aflam astazi intr-un deficit de gindire critica fata cu multiplele probleme ale globalizarii.'

(Dominique Wolton - L'Autre Mondialisation)

Globalizarea informatiei

Recenzie de Philippe Ross la volumul:

Mondializarea comunicatiei de Armand Mattelart, Paris, Presses universitaires de France, coll. 'Que sais-je? ' (in limba franceza)

'Globalizarea incarneaza idealul cibernetic al unei entitati sistemice si autoreglata- in special prin legile pietei-care trebuie neapatrat sa se emancipeze de constringerile sociale care i-ar putea dauna bunei lor functionari. Pentru a se realiza, ideologia globalista a invadat pe furis sfera sociala prin intermediul actorului-firma, care face din comunicatie o unealta de gestiune strategica conducind la abandonul reperelor geografice si ale traditiilor nationale pentru profitul comunitatilor de consumatori constituite conform unor 'socio-stiluri'. Actorul-firma este consacrat agent politic de prim plan, si 'totul se petrece ca si cum statutul de consumator ar fi echivalent cu acela de cetatean.'

Internetul si utopia unei lumi mai bune

Interviu cu Armand Mattelart / 2002 (in lb. franceza)

Intrebare: In Occident s-au experimentat actiuni de lupta contra'diviziunii numerice' in tindul persoanelor in virsta, al tinerilor defavorizati sau ai altor minoritati. Putem spera ca intr-o zi ca internetul sa fie o sursa de egalitate?

A.M.: Problema este abordata gresit. Se crede ca toate sursele de dezechilibru social pot fi eliminate conectind cit mai multi oameni. Ca e suficient sa ne concentram pe tehnologie pentru a elimina cauzele inegalitatilor sociale. Ori, problema principala este sa permitem oamenilor sa foloseasca noile tehnologii pentru a-si construi o autonomie intelectuala, necesara pentru a putea sa se exprime. E important sa depasim fascinatia instrumentului si sa regindim initiativele.

In acest sens, cred ca mediatorii care evolueaza intre domeniile tehnic si social, joaca un rol esential pentru a ajuta oamenii sa-si construiasca o maniera proprie de a intelege masina, si apoi sa-si formuleze propriul sau proiect.

'Globalizarea informatiei, in loc de a apropia punctele de vedere, este de cele mai multe ori un accelerator al divergentelor de interpretare.'

(Dominique Wolton - L'Autre Mondialisation)

Europa si globalizarea

'Europa este capatul de pod a trei globalizari: politica, economica si culturala.'

(Dominique Wolton - L'Autre Mondialisation)

Globalizarea si neo-liberalismul

Ceea ce pare sa irite activistii impotriva globalizarii sau a unui presupus neoliberalism, este ideea ca cei bogati se vor imbogati si mai mult pe spatele celor saraci. Si totusi nu asta produce piata libera. Cind marile firme gasesc mina de lucru si materii prime ieftina in afara bogatelor lor tari, ele fac un profit pe termen scurt. Dar cind competitorii lor-aflati pe piata libera-fac acelasi lucru, atunci de el profita consumatorii sub forma de preturi mici.

Si nu este ca si cum cei saraci care si-au vindut munca si acele materii prime au facut-o fara sa vrea; desi conditiile de munca si puterea de negociere a celor saraci care lucreaza pentru marile firme straine poate fi slaba, singura lor alternativa este deseori este agricultura de subzistenta sau lipsa oricarui loc de munca.

(Neoliberalism? It doesn't exist, Daniel Altman, International Herald Tribune duminica 16 iulie, 2005 )

Globalizarea ca atare nu are nimic daunator. Ceea ce este daunator, este aplicarea politicilor neoliberale in globalizare, in loc se se incerce contracararea efectelor ei negative. Eroarea este adoptarea unei atitudini neoliberale acestui fenomen si de a propune dezmembrarea societatilor de stat, abandonul interventiei statului si dezangajarea statului din sferele sale traditionale.(L'ÉTAT FACE À LA MONDIALISATION, Michel Seymour )

Transferul de bogatie si venituri de la baza spre virf , face parte din logica globalizarii. Pentru a fi 'competitive', guvernele adopta politici care reduc impozitele si favorizeaza profiturile in detrimentul salariilor. Argumentul economic este simplu: punind mai multi bani in buzunarele corporatiilor si a indivizilor bogati(care beneficiaza cel mai mult din reducerile de impozite: cu cit veniturile sint mai mari, cu atit cistigul e mai mare) aceasta va duce la mai multe investitii, locuri de munca, crestere economica si beneficii pentru toata lumea. Din pacate, nu e nici o dovada ca imbunatatirile vietii oamenilor vor rezulta din reducerile de impozite pentru cei bogati si salarii mici pemntru ceilalti. Daca reducerile de impozite ar fi directionate catre cei aflati in zona de jos a scarii veniturilor, ar putea avea un impact, deoarece banii vor fi cu siguranta cheltuiti pentru procurarea de bunuri de baza. Dar aceasta nu face parte din planul globalizarii. In toate tarile care au luat masuri de tipul ' reduce-taxele-reduce-deficitul', de majoritatea reducerilor de impozite au beneficiat cei bogati si corporatiile. Ceea ce se intimpla cu banii astfel ramasi in buzunar, este poate previzibil: o parte e cheltuit pe bunuri de consum de lux - un fenomen care este foarte vizibil printre elite din Bangkok pina in Los Angeles. Dar majoritatea se indreapta spre bursa, sau spre alte diverse activitati speculative ne-productive.

(Wayne Ellwood - No-Nonsense guide to Globalization )

'Poate primul gest democratic pe care trebuie sa-l facem, este sa ne indepartam de modelul neo-liberal ca un unic raspuns pentru lumea intreaga', si sa incepem sa spunem ca 'alte lumi sint posibile', mai curind decit 'o alta lume este posibila'.

(Jan Aart Scholte- Democratizind globalizarea, Globalizind democratia, un interviu luat de Dennis Soron pentru Editura Aurora)

Globalizarea si ingineria genetica a alimentelor

'Avind orginea in cercetarile fundamentale a citorva tari, ingineria alimentelor s-a raspindit rapid prin retelele globale ale oamenilor de stiinta si cu ajutorul pietii globale()

Similar dezbaterilor despre globalizare, corporatiile multinationale au fost bagheta magica a nemultumirilor. In anii 1990, inovatiile in producerea de cerelale transgenice s-au concentrat in miinile a trei mari corporatii: Monsanto, DuPont si Syngenta. Aceste firme continua sa-si absoarba rivalii mai mici, si, in viitor, se pot ingloba unele pe altele. Aceasta concentare a puterii, si prezenta globala a acestor firme, doua fete ale aceleiasi monezi, fac ca rolul lor sa fie controversat. Oponentii acestora denunta profitul pe care aceste firme il ofera investitorilor; in timp ce suporterii lor subliniaza ca fara aceste inovatii nu ar exista nici un fel de beneficii'.

(David C. Victor si C. Ford Runge - Farming the Geteic Frontier, in Foreign Affairs - Volume 81, No 3)