Aprecieri concluzive privind recursul administrativ de drept comun

Aprecieri concluzive privind recursul administrativ de drept comun

Am vazut ca, recursul administrativ de drept comun este o realitate ce nu poate fi negata, deoarece nimic nu impiedica particularii sa se adreseze cu recurs gratios sau cu recurs ierarhic autoritatilor competente, in cazul in care se considera nedreptati de vreo masura a acestora . Consideram, de aceea, ca recursul administrativ prezinta cateva trasaturi caracteristice:

- constituie exercitiul unui drept al particularilor de a cere administratiei modificarea, anularea sau inlocuirea unui act administrativ vatamator de drepturi, sau adoptarea unei anumite atitudini;

- presupune existenta prealabila a unui act administrativ sau a unui fapt administrativ asimilat actului administrativ. Consemnam faptul ca simpla cerere adresata administratiei pentru eliberarea, spre exemplu, a unei autorizatii nu poate fi considerata recurs administrativ. Numai in cazul refuzului de eliberare a autorizatiei sau a lipsei unui raspuns la cerere in termenul legal, atitudinea administratiei da nastere unei contestatii care poate forma obiectul unui recurs administrativ;

- lezarea unui drept sau cel putin a unui interes al reclamantului prin actul administrativ. Numai in aceasta situatie este vorba de un veritabil recurs, si nu de un denunt, pe care il poate face orice individ. Diferenta dintre simplul denunt si recursul administrativ consta in obligatia administratiei de a raspunde acestuia din urma.

- recursul administrativ pune in discutie atat legalitatea, cat si oportunitatea actelor si operatiunilor administrative.

- actul sau decizia emisa de administratie in urma solutionarii recursului administrativ nu este o decizie jurisdictionala, ci administrativa.

- se intenteaza independent de existenta unor forme sau termene.

In alta ordine de idei, semnalam faptul ca, pentru solutionarea recursurilor administrative de drept comun in bune conditii, Ordonanta Guvernului nr. 27/2002 prevede anumite masuri:

- recursul administrativ, pentru a fi valabil, trebuie sa fie semnat de petitionar si sa contina datele de identificare a acestuia, precizare a carei nerespectare este sanctionata cu clasarea petitiei;

- solutionarea recursului administrativ se va face dupa efectuarea unei cercetari administrative;

- termenul de solutionare a recursurilor administrative este de 30 de zile, cu posibilitate de prelungire, din dispozitia conducatorului autoritatii publice, cu cel mult 15 zile, daca sunt necesare cercetari mai amanuntite; in fiecare situatie autoritatea publica este obligata de a comunica petitionarului faptul prelungirii termenului de raspuns;

- recursurile gresit indreptate trebuie trimise de compartimentul de relatii cu publicul autoritatii publice competente, pentru care curge un nou termen de solutionare, fiind necesara informarea petentului despre luarea acestei masuri;

- petitiile multiple vizand aceeasi problema se conexeaza, petentul primind un singur raspuns care trebuie sa faca referire la toate, iar petitia sau petitiile ulterioare, cu acelasi obiect, se claseaza alaturi de petitia deja solutionata facandu-se mentiune ca s-a raspuns.

Nu in cele din urma, vom retine ca, recursul de drept comun poate fi intalnit in toate cele trei forme tipice ale sale: recursul gratios, recursul ierarhic si recursul de tutela.

Astfel, recursul administrativ poate lua si forma recursului de tutela, in situatiile in care autoritatea emitenta se bucura de autonomie, neavand superior ierarhic.

Sarcina de a exercita principalul control de tip „tutela administrativa” in Romania ii revine, conform Constitutiei, prefectului. Prefectul exercita tutela, in principiu, din oficiu, insa nimic nu impiedica particularii sa sesizeze prefectul in legatura cu ilegalitatea unui act administrativ emis de o autoritate locala autonoma. Chiar primarul are obligatia sa sesizeze prefectul atunci cand constata ca o hotarare a Consiliului local, pe care el trebuie sa o duca la indeplinire, este ilegala.

Prefectul este obligat, in temeiul Ordonantei Guvernului nr. 27/2002, sa ofere un raspuns petitionarului, in termen de 30 de zile de la primirea reclamatiei, indiferent de faptul ca raspunsul este negativ sau pozitiv. Astfel, recursul de tutela, desi posibil, nu are insemnatatea practica pe care o au celelalte doua forme de recurs administrativ.

Recursul administrativ reprezinta o importanta deosebita in economia reglementarilor referitoare la apararea drepturilor administratilor in raporturile lor cu administratia; el reprezinta o cale facila de obtinere a repararii dreptului sau interesului legitim vatamat. Recursul si-a dovedit utilitatea practica, astfel incat face de multe ori inutil recursul jurisdictional. Increderea in administratie este insa de cele mai multe ori mai redusa decat in corpul judecatoresc, prin urmare acestora le este data deplina competenta de a solutiona litigiile administrative, si activitatea acestora beneficiaza de o reglementare mai minutioasa.

Consideram, prin a sublinia faptul ca, recursul administrativ este garantia principala a repararii insuficientelor si eroilor administratiei, controlul judecatoresc fiind doar o garantie subsidiara, ce intervine in cazul in care garantia principala nu a fost suficienta pentru satisfacerea celui vatamat.