Incompatibilitatile si conflictul de interese ale consilierilor locali

Incompatibilitatile si conflictul de interese ale consilierilor locali

Legea care prevede incompatibilitatile alesilor locali, alaturi de incompatibilitatile altor categorii de persoane, este Legea nr. 161/2003.

Potrivit art. 88 alin. (1) din lege, functia de consilier local sau consilier judetean este incompatibila cu:

1. functia de primar sau viceprimar;

2. functia de prefect sau subprefect;

3. calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu al consiliului local sau in aparatul propriu al consiliului ori al prefecturii din judetul respectiv;

4. functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliul de administratie sau cenzor la regiile autonome si societatile comerciale de interes local infiintate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judetean respectiv sau la regiile autonome si societatile comerciale de interes national care isi are sediul sau care detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;

Incompatibilitati

5. functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comerciala de interes national care isi au sediul sau care detin filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;

6. functia de reprezentant al statului la o societate comerciala care isi are sediul ori care detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;

7. calitatea de deputat sau senator;

8. functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate acestora.

O persoana nu poate exercita in acelasi timp un mandat de consilier local si un mandat de consilier judetean.

Calitatea de ales local este incompatibila si cu calitatea de actionar semnificativ la o societate comerciala infiintata de consiliul local, respectiv de consiliul judetean. Aceasta incompatibilitate exista si in situatia in care sotul sau rudele de gradul I ale alesului local detin calitatea de actionar semnificativ la unul dintre acesti agenti economici.

Prin actionar semnificativ se intelege persoana care exercita drepturi aferente unor actiuni care, cumulate, reprezinta cel putin 10 % din capitalul social sau ii confera cel putin 10 % din totalul drepturilor de vot in adunarea generala.

Incompatibilitatea intervine numai dupa validarea mandatului, cel in cauza trebuind sa opteze in termen de 10 zile, dupa care, daca acesta nu a optat pentru calitatea de consilier, in sedinta de consiliu urmatoare presedintele de sedinta va supune validarii supleantului acestuia de pe lista partidului, aliantei politice sau a aliantei electorale respective.

Trebuie subliniat faptul ca intre functia de consilier si functiile mentionate mai sus exista incompatibilitate, dar nu neeligibilitate. Aceasta inseamna ca persoanele care detin respectivele functii pot candida la functia de consilier si pot fi alese in aceasta calitate cu conditia de a renunta, dupa validarea mandatului, la una din cele doua functii incompatibile. Cu alte cuvinte, cazurile de incompatibilitate nu conduc, prin ele insele, la pierderea dreptului de a candida si de a fi ales.

Starea de incompatibilitate intervine numai dupa validarea mandatului sau dupa validarea celui de-al doilea mandat, respectiv dupa numirea sau angajarea alesului local, ulterior validarii mandatului, intr-o functie incompatibila cu cea de ales local.

Alesul local poate renunta la functia detinuta inainte de a fi numit sau ales in functia care atrage starea de incompatibilitate sau in cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea in aceasta functie.

In situatia in care alesul local aflat in stare de incompatibilitate nu renunta la una dintre cele doua functii incompatibile, prefectul va emite un ordin prin care constata incetarea de drept a mandatului de ales local la data implinirii termenului prevazut de lege, la propunerea secretarului unitatii administrativ-teritoriale. Ordinul prefectului poate fi atacat Ia instanta de contencios administrativ competenta.

Consilierii locali si consilierii judeteni care au functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor ori alte functii de conducere, precum si calitatea de actionar sau asociat la societatile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unitati administrativ-teritoriale nu pot incheia contracte comerciale de prestari de servicii, de executare de lucrari, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte, cu institutiile sau regiile autonome de interes local aflate in subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judetean, respectiv ori cu societatile comerciale infiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective.

Lucrare: Comportamentul politic asimilat grupurilor Referat: Structura organizationala a UE

Aceste interdictii se aplica si in cazul in care functiile sau calitatile respective sunt detinute de sotul sau rudele de gradul I ale alesului local.

Incalcarea acestor dispozitii imperative ale legii atrage incetarea de drept a mandatului de ales local la data incheierii contractelor.

Interzicerea incheierii de contracte comerciale de prestari servicii, de executare de lucrari, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu agenti economici sau institutii aflate in subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau consiliului judetean se aplica si persoanelor incadrate cu contract individual de munca in aparatul propriu al consiliului local sau al consiliului judetean ori la regiile autonome aflate sub autoritatea consiliilor respective sau la societatile infiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective.

Incalcarea acestor dispozitii legale atrage incetarea de drept a raporturilor de munca, fapt care se constata prin ordin sau dispozitie a conducatorilor, autoritatilor publice sau ai agentilor economici.

Conflictul de interese

Conflictul de interese pentru consilierii locali si judeteni este reglementat de Legea administratiei publice locale. Astfel, potrivit dispozitiilor acestei legi, nu poate lua parte la deliberare si la adoptarea hotararilor consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul II inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului local. Hotararile adoptate de consiliul local cu incalcarea acestor dispozitii imperative sunt nule de drept. Nulitatea se constata de catre instanta de contencios administrativ, actiunea putand fi introdusa de orice persoana interesata.

Statutul alesilor locali prevede obligatia acestora de a-si face publice interesele personale printr-o declaratie pe propria raspundere, depusa in dublu exemplar la secretarul comunei, orasului, municipiului, judetului, sectorului municipiului Bucuresti, respectiv la secretarul general al municipiului Bucuresti, dupa caz.

Un exemplar al declaratiei privind interesele personale se pastreaza de catre secretar intr-un dosar special, denumit registru de interese.

Al doilea, exemplar al declaratiei de interese se transmite la institutia prefectului, care le va pastra intr-un dosar special, denumit registru general de interese.

Modelul declaratiei este stabilit prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor.

Alesii locali au un interes personal intr-o anumita problema, daca au posibilitatea sa anticipeze ca o decizie a autoritatii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

1. sot, sotie, rude sau afini pana la gradul al doilea inclusiv;

2. orice persoana fizica sau juridica cu care au o relatie de angajament. indiferent de natura acestuia;

3. o societate comerciala la care detin calitatea de asociat unic, functia de administrator sau de la care obtin venituri;

4. o alta autoritate din care fac parte;

5. orice persoana fizica sau juridica, alta decat autoritatea din care fac parte, care a facut o plata catre acestia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;

6. o asociatie sau fundatie din care fac parte.

In declaratia privind interesele personale, alesii locali vor specifica:

1. functiile detinute in cadrul societatilor comerciale, autoritatilor si institutiilor publice, asociatiilor si fundatiilor;

2. veniturile obtinute din colaborarea cu orice persoana fizica sau juridica si natura colaborarii respective;

3. participarea la capitalul societatilor comerciale, daca aceasta depaseste 5% din capitalul societatii;

4. participarea la capitalul societatilor comerciale, daca aceasta nu depaseste 5% din capitalul societatii, dar depaseste valoarea de 10.000 lei;

5. asociatiile si fundatiile ai caror membri sunt;

6. bunurile imobile detinute in proprietate sau in concesiune;

7. functiile detinute in cadrul societatilor comerciale, autoritatilor sau institutiilor publice de catre sot/sotie;

8. bunurile imobile detinute in proprietate sau in concesiune de catre sot/sotie si copii minori;

9. lista proprietatilor detinute pe raza unitatii administrativ-teritoriale din ale caror autoritati ale administratiei publice locale fac parte;

10. cadourile si orice beneficii materiale sau avantaje facute de orice persoana fizica ori juridica, legate sau decurgand din functia detinuta in cadrul autoritatii administratiei publice locale; orice cadou sau donatie primita de alesii locali intr-o ocazie publica sau festiva devin proprietatea acelei institutii ori autoritati;

11. orice alte interese, stabilite prin hotarare a consiliului local in cazul primarilor, viceprimarilor si consilierilor locali, sau prin hotarare a consiliului judetean, in cazul presedintelui si vicepresedintelui cestuia si al consilierilor judeteni.

Consilierii locali, respectiv cei judeteni nu pot lua parte la deliberarea si adoptarea de hotarari daca au un interes personal in problema supusa dezbaterii, ei fiind obligati sa anunte, la inceputul dezbaterilor, interesul personal pe care il au in problema respectiva.

Anuntarea interesului personal si abtinerea de la vot se consemneaza in mod obligatoriu in procesul-verbal al sedintei.

Registrul de interese are caracter public, putand fi consultat de catre orice persoana. Declaratia privind interesele personale se depune dupa cum urmeaza:

1. n termen de 15 zile de la data declararii consiliului ca legal constituit, in cazul consilierilor judeteni si al consilierilor locali;

2. In termen de 15 zile de la depunerea juramantului, in cazul primarilor;

3. In termen de 15 zile de la alegere, in cazul presedintilor si vicepresedintilor consiliilor judetene si al viceprimarilor.

Nedepunerea declaratiei privind interesele personale in termenul prevazut de lege atrage suspendarea de drept a mandatului, pana la depunerea declaratiei.

Refuzul depunerii declaratiei privind interesele personale atrage incetarea de drept a mandatului.

Suspendarea sau incetarea mandatului se constata prin hotarare a consiliului local, respectiv a consiliului judetean

Legea prevede ca si cadourile si orice beneficii materiale nedeclarate sunt supuse confiscarii, iar fapta alesilor locali de a face declaratii privind interesele personale care nu corespund adevarului, constitute infractiunea de fals in declaratii si se pedepseste potrivit Codului penal.

Alesii locali au obligatia sa reactualizeze declaratia privind interesele personale la inceputul fiecarui an, dar nu mai tarziu de 1 februarie, daca au intervenit modificari semnificative fata de declaratia anterioara.

Secretarul unitatii administrativ-teritoriale va transmite prefecturii, pana la data de 1 martie a fiecarui an, un exemplar al declaratiilor reactualizate.