privind amenajarea unui adapost pentru cainii comunitari

Scopul: adapostirea, sterilizarea, vaccinarea si dezinfectia cainilor comunitari (fara stapan) de pe raza Municipiului Alba Iulia

Motivatie: cainii fara stapan sunt un pericol pentru populatia municipiului datorita

Instructiuni

privind adapostirea si ingrijirea animalelor folosite in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 697 din 24 septembrie 2002, aprobate prin Ordinul Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor nr. 143/2002

I. Dispozitii generale

a) Prezentele instructiuni privind adapostirea si ingrijirea animalelor, bazate pe informatii stiintifice si practica de profil, au scopul de a sprijini autoritatile, institutiile, persoanele juridice si fizice pentru indeplinirea si respectarea Ordonantei Guvernului nr. 37/2002 pentru protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale.

b) Experimentarea pe animale reprezinta o etapa importanta pentru cercetarea biologica si medicala. In aceasta activitate trebuie acordata o importanta deosebita ingrijirii animalelor folosite in experimentari.

c) Notiunea ingrijire constituie in acest cadru un ansamblu complex de conditii materiale si de alt ordin pe care omul este obligat sa le asigure animalelor utilizate. Aceste animale trebuie obtinute si mentinute in stare fizica si mentala normala, corespunzatoare confortului de specie si cu cat mai putina suferinta. Acest tip de ingrijire trebuie respectat din momentul in care animalul este destinat pentru experimentare si se mentine nemodificat pana cand animalul este sacrificat printr-o metoda umana sau este retinut in viata in aceleasi conditii intr-un spatiu adecvat, conform art. 9 din Ordonanta Guvernului nr.

II. Definitii

In sensul prezentelor instructiuni, se intelege prin:

a) incaperi de pastrare - camere sau spatii amenajate pentru intretinerea in conditii normale a animalelor in perioada lor de crestere sau in timpul experimentului;

b) cusca - cutie de dimensiuni mici din material plastic, material lemnos sau tabla inox si plasa metalica prevazuta cu dispozitive pentru hrana si apa, utilizata la cresterea si transportarea animalelor;

c) baterie - un set (grup) de custi de acelasi tip instalate etajat pe suport (raft) metalic;

d) baza - un complex de incaperi dotate adecvat si populate cu animale pentru activitatea de crestere sau de experimentare, precum si incaperi destinate pentru servicii auxiliare activitatii respective;

e) padoc - o arie imprejmuita cu gard de plasa metalica sau bare, amplasata in afara cladirilor, in care animalele beneficiaza de libertate de miscare. Padocul este dotat cu dispozitive de adapare si hranire;

f) staul/stand - o arie mica, exterioara, amplasata langa constructii, cu o curte mica, cu acoperis, adapatori si hranitori, in care sunt mentinute animalele mijlocii sau mari;

g) animale de laborator - un numar restrans de specii de animale mici, animale crescute in mod expres cu destinatia utilizarii in experimente biomedicale: soarecele, sobolanul, cobaiul, hamsterul, iepurele, gerbilul.

III. Conditii care trebuie indeplinite de spatiile de adapostire

A. Functii ale adaposturilor

1. Orice adapost trebuie sa fie construit astfel incat sa fie asigurat un mediu adecvat pentru speciile adapostite. De asemenea, adaposturile trebuie astfel proiectate incat sa impiedice accesul persoanelor neautorizate. Adaposturile care fac parte dintr-un complex de cladiri trebuie sa fie reglementate prin norme de constructie adecvate si prin dispozitii care sa limiteze numarul intrarilor si sa previna traficul neautorizat.

2. Este recomandat sa existe un program de intretinere a adaposturilor pentru a se evita deficientele la nivelul echipamentelor.

B. Spatiile pentru adaposturi

1. Trebuie sa fie luate toate masurile necesare pentru a asigura curatenia permanenta si eficienta a spatiilor si mentinerea unui standard satisfacator de igiena. Tavanele si peretii trebuie sa fie rezistenti, cu suprafete netede, impermeabile si usor lavabile. O atentie deosebita trebuie acordata usilor, coridoarelor, conductelor si cablurilor. Usile si, daca este posibil, ferestrele vor fi construite astfel incat sa se impiedice accesul animalelor nedorite. Unde este posibil poate fi prevazuta o fereastra pentru supraveghere. Pardoseala trebuie sa fie neteda, impermeabila, nealunecoasa, usor lavabila si sa suporte greutatea dulapurilor si a altor echipamente grele. Cand exista guri de evacuare, acestea trebuie acoperite in mod corespunzator si prevazute cu un grilaj care sa impiedice accesul animalelor.

2. Spatiile in care animalele sunt lasate sa se plimbe libere trebuie sa fie prevazute cu pereti si pardoseli din material deosebit de rezistent la uzura si ruperi cauzate de animale sau in timpul curateniei. Compozitia materialului nu trebuie sa dauneze starii de sanatate a animalelor. O protectie suplimentara trebuie asigurata oricaror echipamente si conexiuni, astfel incat sa nu fie deteriorate de animale si nici animalele sa nu fie ranite. Unde exista zone exterioare pentru miscare trebuie luate masuri pentru prevenirea accesului publicului sau animalelor.

3. Spatiile destinate adapostirii animalelor de ferma (vaci, oi, capre, porci, cai, pasari etc.) trebuie sa se conformeze standardelor stabilite de Conventia europeana pentru protectia animalelor de ferma si de Agentia Nationala Sanitara Veterinara.

4. Majoritatea spatiilor de adapostire sunt proiectate sa gazduiasca rozatoare. Frecvent acestea pot fi folosite si pentru specii mai mari. Trebuie sa se aiba grija sa nu fie gazduite impreuna specii incompatibile.

C. Laboratoarele si spatiile speciale pentru experimente

1. Pentru cresterea si distribuirea animalelor trebuie sa existe facilitati adecvate pentru ca acestea sa poata fi usor manevrate atunci cand trebuie scoase animalele.

2. Toate bazele trebuie dotate cu un minim de echipament de laborator pentru teste diagnostic simple, pentru examinari post-mortem si/sau prelevare de probe pentru teste de laborator mai ample.

3. Trebuie luate masuri pentru primirea animalelor astfel incat animalele noi sa nu puna in pericol animalele prezente in baza, de exemplu, pentru carantina. Spatiile speciale pentru experimente trebuie sa fie disponibile pentru situatiile in care un experiment sau o examinare nu se efectueaza in spatiile de adapostire.

4. Trebuie sa se asigure spatii speciale pentru separarea animalelor bolnave sau vatamate.

5. Unde este posibil trebuie sa existe una sau doua sali de operatie corespunzator echipate pentru experimente chirurgicale in conditii aseptice. Trebuie sa existe si facilitati pentru recuperare postoperatorie.

D. Oficii

1. Camerele pentru pastrarea hranei trebuie sa fie racoroase, uscate si curate, iar cele pentru odihna animalelor, uscate si curate. Materialele ce pot fi contaminate sau care prezinta vreun pericol trebuie sa fie pastrate separat.

2. Trebuie sa existe camere pentru pastrarea custilor, instrumentelor si a altor echipamente curate.

3. Incaperile pentru curatat si spalat trebuie sa fie suficient de incapatoare pentru instalatiile necesare in vederea decontaminarii si curatarii. Procesul de curatare trebuie sa fie astfel realizat incat fluxul de curatare si echipamentul murdar sa fie separate pentru a preveni contaminarea echipamentului curatat. Peretii si pardoselile trebuie sa fie acoperite cu materiale rezistente, iar sistemul de ventilatie sa aiba capacitate mare pentru a indeparta excesul de caldura si umiditate.

4. Trebuie sa se ia masuri speciale pentru stocarea si depozitarea igienica a cadavrelor. Daca nu este posibila incinerarea, se vor face aranjamente corespunzatoare pentru depozitarea in siguranta a acestor materiale in conformitate cu reglementarile existente. Trebuie luate precautii speciale cu privire la deseurile foarte toxice sau radioactive.

5. Proiectul si constructia zonelor de circulatie trebuie sa corespunda standardelor pentru spatiile de adapostire. Coridoarele trebuie sa fie largi pentru a permite circulatia echipamentelor mobile.

IV. Conditiile de mediu in spatiile de adapostire si controlul acestora

A. Ventilatia

1. Spatiile de adapostire trebuie sa aiba un sistem de ventilatie adecvat, care sa satisfaca cerintele speciilor gazduite. Scopul acestuia este de a asigura aer curat, proaspat si de a pastra un nivel scazut al mirosurilor, al gazelor toxice, al prafului si al agentilor infectiosi de orice fel. De asemenea, sistemul asigura si indepartarea excesului de caldura si umiditate.

2. Aerul din incapere trebuie sa fie improspatat permanent. O ventilatie cu o rata de 10-20 de schimburi de aer pe ora este adecvata. Totusi, in unele cazuri in care capacitatea de gazduire este redusa, o rata de 8-10 schimburi de aer pe ora este suficienta sau ventilatia mecanica poate chiar lipsi. Recircularea aerului netratat trebuie evitata. Cu toate acestea, trebuie mentionat ca nici cel mai eficient sistem nu poate compensa curatarea necorespunzatoare sau neglijenta.

3. Sistemul de ventilatie trebuie sa fie proiectat astfel incat sa se evite efectele daunatoare.

4. Este interzis fumatul in incaperile unde sunt adapostite animale.

B. Temperatura

1. Temperatura din incinte trebuie sa fie in functie de reglarea termica a animalelor, influentata de conditiile fiziologice sau de efectele experimentului. Tabelul nr. 1 reprezinta limitele in care se recomanda sa fie mentinuta temperatura. Trebuie, de asemenea, sa se precizeze ca cifrele mentionate se aplica numai pentru animalele adulte, normale. Animalele nou-nascute si tinere necesita adesea un nivel de temperatura mult mai ridicat.

2. In conditii climatice neprielnice este necesara asigurarea unui sistem de ventilatie atat cu capacitate de incalzire, cat si cu capacitate de racire a aerului.

3. In bazele utilizatorului este necesar un control strict al temperaturii, deoarece temperatura mediului este un factor fizic ce poate avea un efect semnificativ asupra metabolismului animalelor.

C. Umiditatea

Variatiile extreme ale umiditatii relative (UR) au un efect nociv asupra sanatatii si bunastarii animalelor. De aceea este recomandabil ca in spatiile de adapostire a animalelor umiditatea relativa sa fie mentinuta la niveluri corespunzatoare speciilor gazduite si de obicei trebuie sa fie de 55%§10%. Trebuie evitate valorile sub 40% si cele peste 70%.

D. Iluminatul

In incaperile fara ferestre este nevoie de un iluminat controlat, atat pentru satisfacerea necesitatilor biologice ale animalelor, cat si pentru asigurarea unui mediu de lucru satisfacator.

Este necesar si un control al intensitatii si al ciclului lumina-intuneric. Atunci cand sunt cazate animale 'albinoase', trebuie sa se tina cont de sensibilitatea acestora la lumina.

E. Zgomotul

1. Zgomotul poate fi un important factor disturbant in spatiile destinate adapostirii animalelor.

2. Spatiile de gazduire si de experimentare trebuie sa fie bine izolate impotriva surselor de zgomote puternice in gama sunetelor audibile sau a sunetelor de inalta frecventa, pentru a evita tulburarile comportamentale si fiziologice ale animalelor. Zgomotele bruste pot cauza schimbari ale functiilor organelor, dar, cum adesea acestea nu pot fi evitate, uneori se recomanda ca in incaperi sa se mentina un sunet continuu de intensitate moderata, cum ar fi muzica.

F. Sisteme de alarma

1. O baza ce adaposteste un numar mare de animale este vulnerabila. De aceea este recomandabil ca aceasta cladire sa fie protejata cu instalatii de detectare a incendiilor si a patrunderii persoanelor neautorizate. Defectiunile tehnice ale sistemului de ventilatie reprezinta un alt pericol care afecteaza animalele si care poate chiar provoca moartea acestora datorita sufocarii sau supraincalzirii ori, in cazurile mai putin grave, pot avea efect negativ asupra experimentului, putand determina esecul si necesitatea refacerii acestuia.

2. Trebuie sa fie instalate sisteme adecvate de supraveghere, conectate la instalatiile de incalzire si ventilatie pentru a facilita supravegherea permanenta a functionarii lor. De asemenea, trebuie sa existe un generator de urgenta care sa poata mentine sistemele vitale pentru animale si iluminatul in cazul defectiunilor sau in lipsa alimentarii. Instructiunile de utilizare de urgenta trebuie sa fie bine vizualizate. In cazul bazinelor pentru pesti este nevoie de un sistem de alarma pentru cazul in care se intrerupe alimentarea cu apa a acestora. O atentie deosebita trebuie acordata faptului ca sistemele de alarma sa disturbe cat mai putin animalele.

V. Ingrijirea

A. Sanatatea

1. Persoana desemnata cu conducerea bazei trebuie sa asigure inspectia permanenta a animalelor si supravegherea acomodarii si ingrijirii animalelor de catre un medic veterinar sau de alte persoane competente.

2. Dat fiind riscul potential pe care il constituie pentru animale, o grija deosebita trebuie acordata sanatatii si igienei personalului angajat.

B. Capturarea

Animalele salbatice sau in libertate trebuie sa fie capturate prin metode umane de catre persoane cu experienta care cunosc bine obiceiurile si habitatele animalelor ce trebuie capturate. Daca in cazul capturarii trebuie folosite anestezice sau medicamente, acestea trebuie sa fie administrate de un medic veterinar sau de o persoana competenta. Orice animal grav ranit trebuie prezentat imediat unui medic veterinar pentru tratament. Daca in opinia medicului veterinar animalul continua sa traiasca, dar cu suferinte, acesta trebuie eutanasiat imediat printr-o metoda umana. In absenta unui medic veterinar, orice animal grav ranit trebuie eutanasiat imediat printr-o metoda umana de catre o persoana competenta.

C. Conditii de ambalare si transport

Orice fel de transport este fara indoiala stresant pentru animale, lucru ce trebuie ameliorat in masura posibilitatilor. Pentru a putea fi transportate animalele trebuie sa se afle intr-o stare buna de sanatate, expeditorul fiind raspunzator de controlarea starii acestora de sanatate. Animalele bolnave nu vor fi transportate decat in cazul in care transportul este necesar pentru motive terapeutice sau de diagnostic. O atentie deosebita trebuie acordata animalelor femele in stadiu avansat de gestatie. Femelele care pot naste in timpul transportului sau care au nascut cu 48 de ore inaintea transportului, precum si puii nascuti nu vor fi transportati. Trebuie luate toate masurile necesare in timpul transportului pentru a evita deficientele de ventilatie, expunerile la temperaturi extreme, lipsa de hrana si apa, intarzierile prelungite etc. Destinatarul trebuie sa fie bine informat despre detaliile transportului si sa aiba documentatia necesara pentru o manipulare si o receptie rapida la locul de destinatie.

D. Receptionarea si despachetarea

Transporturile de animale trebuie sa fie primite si despachetate fara intarziere. Dupa inspectie animalele trebuie sa fie transferate in custi sau tarcuri curate, asigurandu-li-se hrana si apa. Animalele bolnave trebuie sa fie tinute sub observatie, separat de restul animalelor. Trebuie sa fie examinate de un medic veterinar sau de o alta persoana competenta, cat mai curand posibil, si, daca este cazul, sa fie tratate. Animalele care nu au sanse de recuperare vor fi sacrificate imediat prin metode umane. In final animalele primite vor fi inregistrate si marcate conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. Daca nu pot fi decontaminate, custile de transport trebuie sa fie distruse imediat.

E. Carantina, izolarea si achizitionarea

1. Scopul carantinei este:

a) sa protejeze celelalte animale din baza;

b) protejarea omului fata de zoonoze;

c) sa asigure o practica stiintifica corespunzatoare.

Daca starea sanatatii animalelor introduse intr-o baza nu este satisfacatoare, se recomanda ca acestea sa fie tinute in carantina, conform prevederilor legale in vigoare. In cazuri speciale acestea pot fi stabilite de persoane competente, in functie de circumstante, de obicei de catre un medic veterinar al bazei respective.

2. In perioada de carantina animalele pot fi utilizate numai in masura in care s-au aclimatizat noului mediu si nu prezinta un risc important pentru om sau celelalte animale.

3. Se recomanda ca facilitatile pentru izolarea animalelor sa fie amplasate separat cu semne indicatoare.

4. Chiar atunci cand animalele par a fi sanatoase, se recomanda o perioada de aclimatizare inainte de a fi folosite in experimente. Aceasta perioada depinde de mai multi factori, cum ar fi stresul la care a fost supus animalul, acesta depinzand la randul lui de mai multi factori, cum ar fi durata transportului si varsta animalului. Aceasta perioada este stabilita de catre o persoana competenta.

5. Animalele de laborator se vor achizitiona doar de la crescatorii autorizate conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr.

6. Coordonatele pentru perioadele de carantina locala sunt cuprinse in tabelul nr. 2.

F. Sistemul de cazare in custi

1. Se poate face o distinctie intre doua sisteme de cazare a animalelor in custi:

a) sistemul folosit in bazele pentru crestere, distribuire si utilizare din domeniul biomedical, destinate cazarii animalelor: rozatoare, iepuri, carnivore, pasari si primate nonumane si, uneori, rumegatoare, porci si cai. Tabelele nr. 3-13 contin coordonatele care sunt obligatorii pentru custi, baterii, baze, padocuri. Coordonate suplimentare, referitoare la zonele minime pentru custi sau baterii, sunt prezentate in figurile nr. 1-7. Indicatii corespunzatoare pentru evaluarea densitatii de cazare sunt prezentate in figurile nr. 8-12;

b) sistemul folosit in bazele unde se efectueaza experimente pe animale mari. Acestea trebuie sa fie corespunzatoare standardelor de uz veterinar.

2. Custile si bateriile trebuie sa fie facute din materiale ce nu afecteaza sanatatea animalelor si sa fie astfel proiectate, incat animalele sa nu se poata rani. De asemenea, trebuie sa fie facute din material rezistent adaptat tehnicilor de curatare si decontaminare. O atentie deosebita trebuie sa se acorde pardoselilor custilor si tarcurilor, care trebuie sa varieze in functie de specie si varsta si sa fie proiectate astfel incat sa permita indepartarea excrementelor.

3. Bateriile trebuie sa fie proiectate pentru bunastarea speciilor. Ele trebuie sa permita satisfacerea anumitor nevoi etologice (nevoia de catarare, ascundere, adapostire temporara etc.) si pentru a permite curatarea eficienta si evitarea contactului cu alte animale.

G. Furajarea

1. La selectarea, producerea si pregatirea hranei trebuie sa fie luate masuri de precautie pentru evitarea contaminarii chimice, fizice si microbiologice. Hrana trebuie ambalata in pungi sau saci etansi si marcati cu data cand aceasta a fost preparata. Ambalarea, transportul si pastrarea hranei trebuie sa fie astfel facute, incat sa se evite contaminarea, deteriorarea sau distrugerea. Camerele de pastrare trebuie sa fie racoroase, intunecoase, uscate si igienice.

2. Hrana perisabila, ca fructele, verdeturile, legumele, carnea, pestele, trebuie sa fie pastrata in camere reci, in congelatoare si frigidere. Toate dispozitivele folosite pentru hranirea animalelor trebuie sa fie pastrate in camere reci, in congelatoare si frigidere. Toate dispozitivele folosite pentru hranirea animalelor trebuie sa fie curatate permanent si, daca este cazul, chiar sterilizate. Daca se foloseste hrana umeda sau daca hrana este usor contaminata cu apa, urina etc., este necesara o curatare zilnica.

3. Procesul de distribuire poate varia in functie de specie, dar trebuie sa fie astfel incat sa satisfaca necesitatile fiziologice ale animalelor. Toate animalele trebuie sa beneficieze de hrana.

H. Adaparea

1. Animalele trebuie sa beneficieze permanent de apa potabila necontaminata. Este permisa furnizarea apei in timpul transportului sub forma unei parti a alimentatiei umede. Totusi apa este un element de vehiculare a microorganismelor si de aceea alimentarea cu apa trebuie asigurata astfel incat riscurile sa fie minime. Sunt folosite doua metode, cu sticle si prin sisteme automate.

2. Sticlele se folosesc de obicei pentru animale mici: rozatoare si iepuri. Acestea trebuie sa fie din material translucid pentru a se putea controla continutul si sa aiba gura larga pentru a fi usor curatate. Capacele si dopurile trebuie sa fie sterilizate si usor de curatat. Este preferabil ca sticlele sa fie inlocuite cu sticle curate si sterilizate.

3. Sistemele automate de alimentare cu apa trebuie sa fie controlate si curatate periodic pentru a se evita accidentele si raspandirea infectiilor. Daca sunt utilizate custi cu fund solid, trebuie acordata o atentie deosebita pentru minimalizarea riscului de inundare. Sistemul trebuie supus permanent testelor bacteriologice, iar calitatea apei trebuie sa fie permanent controlata.

4. Apa primita din retea contine unele microorganisme care de obicei sunt considerate inofensive, cu exceptia situatiei in care se lucreaza cu animale definite microbiologic. In astfel de cazuri apa trebuie sa fie tratata. De obicei apa din reteaua publica este clorinata pentru reducerea dezvoltarii microorganismelor. Clorinarea nu este intotdeauna suficienta pentru oprirea dezvoltarii anumitor patogeni, ca de exemplu Pseudomonas. Ca masura suplimentara se poate creste nivelul de clorinare a apei sau apa poate fi acidifiata pentru a se obtine efectele dorite.

5. La pesti, amfibieni si reptile toleranta la aciditate, clor si alte substante chimice difera mult de la specie la specie. De aceea se recomanda o atentie deosebita la adaptarea apei de alimentare in acvarii si bazine corespunzator nevoilor si limitelor de toleranta ale speciilor respective.

I. Asternutul

Asternutul trebuie sa fie uscat, absorbant, fara praf, netoxic si fara agenti infectiosi sau alta forma de contaminare. Trebuie sa se evite rumegusul si orice alt material din lemn tratat chimic si pot fi utilizate unele produse industriale secundare sau deseuri.

J. Miscarea

1. Este recomandat pe cat posibil ca fiecare animal sa poata avea conditii pentru exercitii.

2. Comportamentul unui animal in timpul experimentului depinde foarte mult de increderea lui in om, lucru care uneori trebuie exersat. Animalele salbatice si cele in libertate nu vor fi niciodata animale ideale pentru experimente. Este altfel in cazul animalelor domestice nascute si crescute in contact cu omul. Increderea castigata trebuie totusi pastrata. De aceea se recomanda mentinerea continua a contactului cu omul, astfel incat animalul sa fie familiarizat cu prezenta si activitatea umana. In masura posibilului, ar trebui consacrata o anumita perioada pentru a se vorbi cu animalele si a le acorda atentia si ingrijirea necesare. Personalul trebuie sa fie sensibil si iubitor de animale.

K. Curatenia

Referat: Functionarea Comisiei Europene. Referat: Parlamentul European - organismul parlamentar al Uniunii Europene

1. Standardul adapostului depinde foarte mult de conditiile igienice. Trebuie sa fie stabilite instructiuni clare pentru curatenia si schimbarea culcusurilor din custi si boxe.

2. Trebuie sa se stabileasca programe corespunzatoare pentru curatenie, spalare, decontaminare si, unde este cazul, pentru sterilizarea custilor si accesoriilor, sticlelor si altor echipamente. De asemenea, in spatiile de adapostire, spalare si stocare trebuie sa se mentina un inalt standard de curatenie.

3. Curatenia trebuie facuta permanent si unde este necesar trebuie sa se inlocuiasca materialul ce formeaza pardoseala in tarcuri si custi pentru a evita transformarea acestora in surse de infectie.

L. Uciderea animalelor prin metode umane

1. Toate metodele umane de ucidere a animalelor necesita o experienta deosebita, care nu poate fi dobandita decat printr-o pregatire corespunzatoare.

2. Un animal inconstient poate fi exsanghinat, dar medicamentele care paralizeaza muschii inainte de a se instala inconstienta, cele cu efecte curaniforme si electrocutarea fara trecerea curentului prin creier nu vor fi utilizate fara anestezie.

Depozitarea cadavrelor nu se face decat dupa ce se instaleaza rigor mortis.

TABELUL Nr. 1

COORDONATELE PENTRU TEMPERATURA DIN CAMERA

animale tinute in custi, baterii, baze si padocuri interioare

Specia sau grupele de specii | Optimul in sC |

Primate non-umane ale lumii noi | 20-28 |

Soarece | 20-24 |

Sobolan | 20-24 |

Hamster sirian | 20-24 |

Garbil | 20-24 |

| Cobai | 20-24 |

Primate non-umane ale lumii noi | 20-24 |

Prepelita | |

Iepure | 15-21 |

Pisica | |

| Caine | |

| Dihor de casa | |

pasare | |

Porumbel | 15-21 |

| Porc | 10-24 |

| Capra | 10-24 |

| Oaie | 10-24 |

Bovine | 10-24 |

cabaline | 20-24 |

NOTA:

In cazuri speciale, de exemplu cand sunt cazate animale foarte tinere sau fara par sau blana, sunt necesare temperaturi mai mari decat cele indicate in tabelul de mai sus.

TABELUL Nr. 2

Pentru animalele importate, toate perioadele de carantina vor fi stabilite conform legislatiei nationale romanesti. Referitor la perioadele de carantina locala, perioada va fi determinata de catre o persoana competenta conform circumstantelor, dar in mod normal, de un medic veterinar nominalizat oficial care sa aiba responsabilitati pentru unitatea sau intreprinderea in cauza.

| Specia | Zile |

| Soarece | 5-15 |

| Sobolan | 5-15 |

Popandau | 5-15 |

| Hamster | 5-15 |

Hamster sirian | 5-15 |

| Iepure | 20-30 |

| Caine | 20-30 |

| Pisica | 20-30 |

| Primate non-umane | 40-60 |

TABELUL Nr. 3

COORDONATE PENTRU CAZAREA IN CUSTI A ROZATOARELOR MICI SI A IEPURILOR

in spatiile de cazare si in timpul experientelor

Specia | Zona minima de | Inaltimea minima |

| cazare custi | a custii in cm |

Soarece | 180 | 12 |

Sobolan | 350 | 14 |

Hamster sirian | 180 | 12 |

| Cobai | 600 | 18 |

| Iepure pana la 1 kg | 1400 | 30 |

| Iepure pana la 2 kg | 2000 | 30 |

| Iepure pana la 3 kg | 2500 | 35 |

| Iepure pana la 4 kg | 3000 | 40 |

| Iepure pana la 5 kg | 3600 | 40 |

NOTA:

'Inaltimea custii' inseamna distanta verticala intre pardoseala custii si partea orizontala cea mai inalta a capacului. Atunci cand imaginam si stabilim un experiment, trebuie luate in consideratie potentialul si ritmul de crestere al animalelor pentru a fi cazate in camere corespunzatoare in concordanta cu acest tabel, in toate fazele experimentarilor. A se vedea de asemenea figurile nr. 1-5 si 8-12.

TABELUL Nr. 4

COORDONATE PENTRU CAZAREA IN CUSTI A MICILOR ROZATOARE

PENTRU REPRODUCTIE

| Specie | Zona minima din aria de | Inaltimea minima |

| cazare din cusca pentru | a custii, in cm |

| mama si produsii ei in cm‚ | |

| Soarece | 200 | 12 |

| Sobolan | 800 | 14 |

| Hamster sirian | 650 | 12 |

| Cobai | 1200 | 18 |

| Cobai in harem | 1000/adult | 18 |

NOTA:

Pentru definirea inaltimii custii, a se vedea tabelul nr. 3.

TABELUL Nr. 5

COORDONATE PENTRU CAZAREA IN CUSCA A IEPURILOR PENTRU REPRODUCTIE

| | Zona minima din | | Minim de |

| Greutatea | pardoseala boxei (custii) | Inaltimea | pardoseala |

| femelei | pentru iepuroaica si | minima a custii | pentru cuibul |

| | produsii acesteia | | iepuroaicei |

1 | 0 | 30 | 0,10 |

2 | 0.35 | 30 | 0 |

3 | 0 | 33 | 0,12 |

4 | 0 | 40 | 0.12 |

5 | 0 | 40 | 0,14 |

NOTA:

Definirea inaltimii custii a se vedea tabelul nr. 3.

Zona minima din pardoseala custii pentru fiecare iepuroaica si produsii acesteia include zona pardoselii alaturate custii. A se vedea fig. nr. 6

TABELUL Nr. 6

COORDONATE PENTRU CAZAREA PISICILOR

in timpul experimentarilor si al inmultirii

| |Zona minima de| | Aria minima din |Zona minima din |

| Greutatea | pardoseala a | Inaltimea |pardoseala pentru | pardoseala |

|pisicii in kg.|custii pentru | minima a | cusca femelei si | pentru cuibul |

| | o pisica/m‚ |custii in cm|produsilor ei, in | pisicii si al |

| | | | cm‚ |produsilor in m‚|

| 0 -1 | 0,2 | 50 | 0,58 | - |

1-3 | 0 | 50 | 0,58 | 2 |

3-4 | 0 | 50 | 0,58 | 2 |

4-5 | 0 | 50 | 0,58 | 2 |

NOTA:

Cazarea pisicilor in custi trebuie sa fie strict limitata. Pisicile tinute astfel trebuie sa fie lasate afara pentru exercitiu zilnic cel putin o data pe zi, acolo unde acestea nu influenteaza experimentul. Cuiburile pisicilor trebuie sa fie echipate cu tavi de nisip pentru fecale, cotloane sub forma de rafturi si obiecte potrivite pentru ascensiuni si pentru ascutirea ghearelor. 'Inaltimea custii' - inseamna distanta verticala intre cel mai inalt punct de pe pardoseala custii si cel mai jos punct al acoperisului sau capacului custii. In scopul calcularii zonei minime de pardoseala, trebuie sa fie inclusa si aria cotloanelor. Zona minima din pardoseala custii pentru femela (pisica) si produsii acesteia include 0 cm‚ zona de ingrijire a pisicilor. A se vedea fig nr. 7.

TABELUL Nr. 7

COORDONATE PENTRU CAZAREA CAINILOR IN CUSTI

in timpul experimentarii

| Inaltimea cainilor la |Zona minima din pardoseala|Inaltimea minima a custii|

crupa (umar) cm | custii/caine m‚ | cm |

| 30 | 0 | 60 |

| 40 | 1 | 80 |

| 70 | 1 | 140 |

NOTA:

Cainii nu trebuie tinuti in custi mai mult decat este necesar in scopul experimentului. Cainii tinuti in custi vor fi lasati afara pentru exercitiul zilnic, cel putin o data pe zi, cu conditia ca aceasta sa nu fie incompatibila cu scopul experimentului. Se va stabili un timp limita sub care cainii nu trebuie tinuti fara exercitiu zilnic. Zona de exercitiu trebuie sa fie destul de larga pentru a permite cainilor libertatea de miscare. In custile cainilor nu se vor folosi gratare, cu exceptia cazurilor cand experimentul implica acest lucru. In lumina diferentelor mari de inaltime a cainilor si a unei interdependente limitate intre inaltime si greutate, a diferitelor rase de caini, inaltimea custii va fi stabilita avand la baza inaltimea corporala la umar a fiecarui animal. Ca regula generala, inaltimea minima a boxei (custii) trebuie sa fie de doua ori inaltimea la umar a cainilor. Pentru definirea 'inaltimii custii' a se vedea tabelul nr. 6.

TABELUL Nr. 8

COORDONATE PENTRU CAZAREA CAINILOR IN BOXE

pentru cazare obisnuita, in timpul experimentelor si pentru reproductie

| Greutatea cainelui | Zona minima din | Zona adiacenta minima pentru |

|pardoseala pentru un| exercitiu |

| | caine/m‚ -------- ----- ------ ---´

| |Pana la 3 caini|Mai mult de 3 caini|

| < 6 | 0 | 0,5 (1,0) | 0,5 (1,0) |

| 6-10 | 0 | 1,4 (2,1) | 1,2 (1,9) |

| 10-20 | 1 | 1,6 (2,8) | 1,4 (2,6) |

| 20-30 | 1 | 1,9 (3,6) | 1,6 (3,3) |

| > 30 | 2 | 2,0 (4,0) | 1,8 (3,8) |

NOTA:

Cifrele dintre paranteze reprezinta zona totala per caine, adica, pardoseala custii plus, zona adiacenta pentru exercitiu. Cainii tinuti permanent afara trebuie sa aiba acces la un loc acoperit (refugiu) pentru a fi protejati de conditiile nefavorabile de clima. Cand cainii sunt cazati pe dusumele cu gratar, trebuie prevazuta o zona solida neteda pentru somn. Dusumeaua cu gratar nu trebuie folosita decat daca aceasta este prevazuta de experiment. Despartirile intre custi trebuie sa fie astfel facute incat sa nu permita cainilor sa se raneasca unul pe altul. Toate custile vor fi prevazute cu sistem adecvat de drenaj.

TABELUL Nr. 9

COORDONATE PENTRU CAZAREA PRIMATELOR NON-UMANE

cazare normala, in timpul experimentului si pentru reproductie

Nota introductiva:

1. Datorita variatiei largi a dimensiunilor si caracteristicilor primatelor, este de importanta speciala sa adaptam forma si dotarile interioare ca si cum am construi aceste custi conform necesitatilor particulare ale fiecarui individ. Volumul total al custii este foarte important pentru primate, ca si zona de dusumea sau de pardoseala. Ca principiu general, inaltimea custii, cel putin pentru maimutele Apes sau alti simieni, trebuie sa fie conforma cu cele mai mari dimensiuni ale acestora.

2. Custile trebuie sa fie destul de inalte pentru a permite animalelor sa stea in pozitie corecta, inaltimea minima a custii pentru brahiatori va fi astfel incat sa le permita acestora sa se balanseze de tavan, in pozitie de extensie totala, fara ca picioarele lor sa atinga pardoseala custii. Cand se considera necesar, cusca trebuie prevazuta cu manere pentru a permite primatelor sa foloseasca partea cea mai inalta a custii. Primatele compatibile intre ele pot fi tinute cate doua intr-o cusca. Cand nu pot fi tinute in pereche, custile lor trebuie sa fie astfel plasate incat sa se poata vedea reciproc dar si sa se poata preveni aceasta, atunci cand experimentul o cere.

3. Subiectul acestor observatii, urmatorul tabel, constituie o coordonata generala pentru cazarea in custi a grupelor de specii utilizate mai frecvent (superfamiliale Ceboidea si Cercepitecoidea)

| Greutatea | Zona minima din pardoseala boxei |Inaltimea minima a boxei|

| primatelor in kg |pentru unul sau doua animale in m‚| |

| < 1 | 0 | 60 |

| 1-3 | 0 | 75 |

| 3-5 | 0 | 80 |

| 5-7 | 0 | 85 |

| 7-9 | 0 | 90 |

| 9-15 | 1 | 125 |

15-25 | 1 | 125 |

NOTA:

Pentru definirea 'inaltimii boxei' a se vedea nota de la tabelul nr. 5.

TABELUL Nr. 10

COORDONATE PENTRU CAZAREA IN BOXE A PORCILOR

cazare normala si in timpul experientei

|Greutatea purcelului Kg|Zona minima din pardoseala|Inaltimea minima a boxei cm|

| | boxei pentru un porc/m‚ | |

| 5-15 | 0 | 50 |

| 15-25 | 0 | 60 |

| 25-40 | 0 | 80 |

Nota:

Tabelul se poate folosi de asemenea si pentru purcei. Porcii nu trebuie sa fie tinuti in custi sau boxe decat daca este absolut necesar pentru scopul experimentului si atunci numai pentru o perioada minima de timp. Pentru definirea 'inaltimii boxei', a se vedea nota de la tabelul nr. 5.

TABELUL Nr. 11

COORDONATE PENTRU CAZAREA ANIMALELOR IN CUSTI

cazare normala, in timpul experimentarilor si in unitatile

de experimentare

| | Zona | |Inaltimea | Zona minima |Lungimea minima|

| Specii si | minima din | Lungimea |minima de |din pardoseala|a frontului de |

|greutati Kg | pardoseala | minima a | separare | boxei pentru | furajare per |

| | pentru | boxei m |a boxei m | grupuri | cap m |

| | boxa m‚ | | | m‚/animal | |

|Porci 10-30 | 2 | 1 | 0,8 | 0,2 | 0,20 |

| 30-50 | 2 | 1 | 1,0 | 0,3 | 0,25 |

| 50-100 | 3 | 2 | 1,2 | 0,8 | 0,30 |

| 100-150 | 5 | 2,5 | 1,4 | 1,2 | 0,35 |

| > 150 | 5 | 2 | 1,4 | 2,5 | 0,40 |

| Ovine < 70 | 1 | 1,8 | 1,2 | 0.7 | 0,35 |

|Caprine < 70| 1 | 1,8 | 2,0 | 0.8 | 0,35 |

|Porcine < 50| 2 | 1,1 | 1,0 | 0.8 | 0,30 |

| 60-100 | 2 | 1,8 | 1,0 | 1,0 | 0,30 |

| 100-150 | 2,4 | 1,8 | 1,0 | 1,2 | 0,35 |

| 150-200 | 2,5 | 2,0 | 1,2 | 1,4 | 0,40 |

| 200-400 | 2,6 | 2,2 | 1,4 | 1,6 | 0,55 |

| > 400 | 2 | 2,2 | 1,4 | 1,8 | 0,65 |

| Cabaline | 13,5 | 4,5 | 1,8 | - | - |

| adulte | | | | | |

TABELUL Nr. 12

COORDONATE PENTRU CAZAREA ANIMALELOR DE FERMA IN PADOCURI

cazare normala, in timpul experimentarii si unitatile de experienta

|Specii in greutati | Aria minima a | Lungimea minima | inaltimea minima |

| kg | padocului | a padocului | a despartiturilor |

| | | | de padoc |

| Porcine 100-150 | 1,2 | 2,0 | 0,9 |

> 150 | 2 | 2,5 | 1,4 |

| Ovine < 70 | 0,7 | 1,0 | 0,9 |

| Caprine < 70 | 0,8 | 1,0 | 0,9 |

| Bovine 60-100 | 0,6 | 1,0 | 0,9 |

100-150 | 0,9 | 1,4 | 0,9 |

| 150-200 | 1,2 | 1,6 | 1,4 |

200-350 | 1,8 | 1,8 | 1,4 |

350-500 | 2,1 | 1,9 | 1,4 |

> 150 | 2 | 2,2 | 1,4 |

| Cabaline adulte | 4,0 | 2,5 | 1,6 |

NOTA:

Padocurile trebuie sa fie suficient de largi pentru a permite animalelor sa se culce sau sa stea in decubit confortabil.

TABELUL Nr. 13

COORDONATE PENTRU CAZAREA PASARILOR

cazare normala, in timpul experimentarii si in unitatile de testare

Specii si |Zona minima|Zona minima|Zona minima |Inaltimea| Lungimea |

greutati | pentru o |pentru doua|pentru trei |minima a |trocului de|

| | pasare | pasari |pasari sau >| boxei | furajare/ |

| | | | | | pasare |

| g | Cm‚ |Cm‚/pasare | m‚/pasari | cm | cm |

| Pui 100-300 | 250 | 200 | 150 | 25 | 3 |

300-600 | 500 | 400 | 300 | 35 | 7 |

1000-1200 | 1000 | 600 | 450 | 45 | 10 |

1200-1800 | 1200 | 700 | 550 | 45 | 12 |

1800-2400 | 1400 | 850 | 650 | 45 | 12 |

| masculi adulti | 1800 | 1200 | 1000 | 60 | 15 |

> 2400 | | | | | |

| pitpalac 120-140 | 350 | 250 | 200 | 15 | 4 |

NOTA:

'Zona sau arie' inseamna produsul intre lungimea si latimea custii masurata intern si orizontal. Nu este produsul intre lungimea pardoselei si largimea pardoselei. Pentru definirea 'inaltimii custii' a se vedea Tabelul 6. Marimea ochiului de plasa in cazul pardoselei din sarma nu va fi mai mare de 10x10 mm pentru tineretul aviar si de 25x25 mm pentru adulti si tineret faza a doua. Grosimea sarmei de plasa nu trebuie sa fie mai mica de 2 mm. Gradientul de inclinare nu trebuie sa depaseasca 14% (8s). Trocurile de apa trebuie sa fie de aceeasi lungime ca si cele pentru hrana. Daca sunt prevazute si pipe sau cupe, fiecare pasare va avea acces la doua din ele. Custile trebuie prevazute cu ferestre sau zabrele care sa permita pasarilor dintr-o singura boxa sa se vada reciproc.