Raspunderea materiala. Evaluarea pagubelor

Raspunderea materiala. Evaluarea pagubelor

In cadrul raspunderii materiale, evaluarea pagubelor aduse avutului public sau pivat prin lipsuri sau degradari de bunuri se face la preturile in vigoare la data producerii pagubei sau la data constatarii daca nu se poate determina data producerii, fara a se cuprinde foloasele nerealizate.

Evaluarea pagubelor pentru bunurile constatate lipsa in gestiune se face la preturi cu amanuntul indiferent daca bunul prvine din productie industriala sau agricola, a fost sustras din domeniul public sau privat. Cand pentru acelasi bun sunt practicate preturi cu amanuntul diferite se ia ca baza de calcul pretul cu amanuntul aplicabil pentru unitatea patrimoniala pagubita. Daca se aplica preturi cu amanuntul diferentiate in cadrul aceleiasi gestiuni se ia ca baza de calcul pretul cel mai mare.

Pentru bunurile care formeaza productia neterminata evaluarea pagubei se face pe baza cheltuielilor efectuate potrivit evidentelor unitatii, inclusiv cotele de regie si rentabilitatea medie planificata pe unitate. Valoarea materiilor prime si materialelor se stabileste pe baza preturilor cu amanuntul.

In cazul degradarilor de bunuri, pentru evaluarea pagubelor se iau in calcul:

cheltuielilor de reparare sau reconditionare

diferenta dintre pretul bunului respectiv si pretul ce se obtine prin valorificare

cheltuieli de reparare la care se adauga diferenta dintre pretul bunului respectiv si cel al bunului reparat sau reconditionat, daca prin reparare sau reconditionare se obtine un bun de calitate inferioara

diferenta dintre pretul bunului si pretul materiei prime, daca se utilizeaza ca materie prima

costul de productie sau cheltuielile de cumparare, daca nu a putut fi reparat, reconditionat sau valorificat

La evaluarea pagubelor se tine seama si de gradul de uzura a bunului. Daca gradul de uzura nu poate fi stabilit, paguba este egala cu valoarea integrala a bunului.

Folosul nerealizat se determina sub urmatoarele forme:

dobanda legala sau rata oficiala a inflatiei: cand obiect al infractiunii este o suma de bani, alta decat un avans spre decontare nejustificat. Se calculeaza pentru intreaga perioada de timp de la data savarsirii infractiunii si pana la completa achitare a sumei. In situatia in care obiect al infractiunii este insusirea unor bunuri, dobanda legala aferenta pagubei neacoperite se calculeaza din momentul ramanerii definitive a hotararii judecatoresti si pana la completa achitare.

Daca paguba a fost cauzata prin infractiune continua, de exemplu, sustragerea periodica a unor sume de bani, cuantumul dobanzii se calculeaza pentru fiecare act infractional  in parte, iar cand acest calcul nu este posibil dobanda se calculeaza in raport cu ultimul act infractional.

penalitatile: cand obiectul infractiunii il constituie sume de bani provenite din avansuri spre decontare nerestituite sau nejustificate in termen. Penalitatile se pot calcula prin aplicarea unui procent de 0,5 % pt. Fiecare zi de intarziere asupra avansului nejustificat sau nedepus, de la data cand decontul trebuie depus pana la achitarea debitului, fara ca suma perceputa ca penalitati sa depaseasca debitul initial. In cazul in care anumite persoane din unitate, prin incalcarea indatoririlor lor de serviciu, au permis titularilor primirea de noi avansuri, obligarea lor la acoperirea pagubei consta in plata sumei reprezentand avansul respectiv la care se calculeaza dobanda legala si nu penalitatile.

profitul nerealizat, ca forma a folosului nerealizat se stabileste la nivelul profitului planificat sau pe baza de probe. In situatia in care fapta consta intr-o actiune sau misiune ce a determinat sistarea sau incetinirea activitatii unitatii sau a unui anumit proces tehnologic prin deteriorarea unei instalatii, a unui utilaj, se ia in calcul profitul planificat si nerealizat pe perioada stagnarii sau incetinirii productiei la atelierul sau sectia productiva respectiva. Unitatea are obligatia de a dovedi atat profitul planificat cat si faptul ca acesta era integral realizabil.

castigul nerealizat: in situatia in care in urma unui accident de circulatie, a fost distrus un autovehicul al unei unitatii, inculpatul datoreaza pe langa valoarea acestuia si contravaloarea folosului nerealizat.