Analiza echilibrului financiar al firmei sc crimat srl botosani

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL FIRMEI SC CRIMAT SRL BOTOSANI

1 SCURTA PREZENTARE A SOCIETATII

I. Elemente de identificare

Denumirea intreprinderii: SC CRIMAT SRL

Adresa: Localitatea Botosani, strada Plopilor, numǎrul 18, telefon 0231 584753

Forma de proprietate: Societate comercialǎ cu rǎspundere limitatǎ

Numǎr de inregistrare in Registrul Comertului: J 07 16 94

Activitate preponderentǎ (cod si denumire clasa CAEN): 0142 Activitǎti de servicii pentru cresterea animalelor, cu exceptia activitǎtilor veterinare.

Cod de identificare fiscalǎ: 5178140

Tipul situatiei financiare: AE- aplicǎ reglementǎrile contabile simplificate aprobate prin OMF 306/2002

Capitalul social: 3940 RON

II. Scurt istoric

SC CRIMAT SRL Botosani, cu un capital social de 3940 lei a fost infiintatǎ la data de 12.03.2002 si este inregistratǎ in Registrul Comertului cu numǎrul J 07 16 94, cu codul de identificare fiscalǎ 5178140.

SC CRIMAT SRL Botosani reprezintǎ o fermǎ privatǎ de bovine, al cǎrei efectiv total la momentul actual este de 71 de capete, respectiv, un numǎr de 35 vaci lapte si 36 vitei. Unitatea este proprietatea a doi coproprietari: Pǎtrǎutanu Daniel si Pǎtrǎutanu Felicia, care rǎspund de gestionarea societǎtii, precum si de riscurile economice pe care le implicǎ activitatea fermei.

Ferma este situatǎ in comuna Roma, judetul Botosani, localitate asezatǎ in partea centralǎ a judetului Botosani, cu o populatie totalǎ de 3250 persoane. Aceastǎ comunǎ se aflǎ la o distantǎ de 12 km de municipiul Botosani, legǎtura fǎcandu-se prin intermediul drumului judetean Botosani-Dorohoi.

Economia comunei este axatǎ cu preponderentǎ pe agriculturǎ, cuprinzand cele douǎ subramuri: cultura plantelor si cresterea animalelor. In comunǎ functioneazǎ o serie de agenti economici de productie: douǎ prese de ulei, trei mori de porumb, o fabricǎ de cascaval, douǎ abatoare, etc. De asemenea, mai functioneazǎ unitǎti cu specific comercial, si anume un numǎr de 19 magazine.

In domeniul prestǎri servicii, in comuna Roma functioneazǎ o sectie de mecanizare cu personalitate juridicǎ, ce are in dotare 30 de tractoare, 24 pluguri, 4 semǎnǎtori, 3 combine, etc. Mai existǎ douǎ asociatii agricole cu personalitate juridicǎ si 5 asociatii agricole familiale.

Comuna dispune de o retea de drumuri publice cu o lungime de 44 km, din care 5 km asfaltati si 4,2 km pietruiti.

Putem afirma cǎ mediul economic in care este amplasatǎ ferma reprezintǎ un mediu prielnic dezvoltǎrii afacerii, avandu-se in vedere multimea oportunitǎtilor pe care acesta i le oferǎ.

Dacǎ initial, in anul 2002, activitatea fermei era restransǎ, avand un efectiv total de animale de 20 de capete, in prezent ferma detine un efectiv total de 71 de capete, si anume 35 vaci lapte si 36 de vitei Holstain Frizien (origine Olanda). Capacitatea de productie actualǎ este de circa 800 l lapte/zi. Avand in vedere dotǎrile aferente exploatǎrii, se poate aprecia o capacitate de extindere a exploatǎrii de panǎ la un efectiv total de circa 130 de capete.

Initial, in momentul infiintǎrii s-a pornit de la o slabǎ dotare tehnicǎ. Pe parcursul desfǎsurǎrii activitǎtii, insǎ, s-au achizitionat masini agricole in scopul prelucrǎrii terenului destinat culturilor furajere, precum si sisteme de muls, sisteme de spǎlare automatǎ a instalatiei de muls si a tancului colector.

In ceea ce priveste rentabilitatea firmei, putem afirma cǎ cifra de afaceri a crescut de la un an la altul. Astfel, pe mǎsura dezvoltǎrii volumului de activitate, cifra de afaceri inregistreazǎ in anul 2007 o valoare netǎ de 4950 RON, in anul 2008- 86777 RON, iar in anul 2009- 136665 RON. Faptul cǎ aceasta are un trend crescǎtor, semnificǎ o crestere a volumului activitǎtii firmei, mai precis cresterea veniturilor din vanzarea mǎrfurilor si produselor intr-o perioadǎ determinatǎ de timp. De asemenea, firma SC CRIMAT SRL inregistreazǎ profit incǎ din anul infiintǎrii, profitul net pentru anul 2007 fiind de 1633 lei, pentru anul 2008- 3217 lei, iar pentru anul 2009- 2625 lei.

III. Obiectul de activitate

Obiectul activitǎtii constǎ in producerea, industrializarea si comercializarea produselor agrozootehnice. SC CRIMAT SRL are in componenta sa o fermǎ, precum si trei sectoare care o deservesc pe aceasta, si anume:

Ferma are o suprafatǎ totalǎ de 2702 si dispune de: un numǎr de 2 grajduri, un grajd pentru vacile de lapte cu o capacitate de cazare de 40 vaci/grajd, cat si un grajd pentru tineret taurin, cu o capacitate de cazare de 40 de capete/grajd, un centru de muls si pǎstrare a laptelui panǎ la livrare, bucǎtǎrie furajerǎ (siloz)- spatiu modern de depozitare a furajelor, sectie de mecanizare, bazine colectoare de dejectii, suprafete betonate, cat si alei de acces.

In scopul eficientizǎrii si modernizǎrii muncii, ferma a fost dotatǎ cu sisteme de muls, cu sisteme de spǎlare automatǎ a instalatiei de muls si a tancului colector, boilere de asigurare cu apǎ caldǎ, cu un sistem de evacuare a dejectiilor.

Hrǎnirea animalelor se face in sistem de stabulatie liberǎ prin linii speciale de hrǎnire, dotate cu adǎpǎtori, tehnologie ce permite exploatarea fermei cu un consum minim de fortǎ de muncǎ (personal restrans).

Deoarece exploatatia dispune de o suprafatǎ de 10 ha de teren agricol, s­-a convenit ca aceasta sǎ fie cultivatǎ cu plante furajere, in scopul acoperirii unei pǎrti din chetuielile aferente furajǎrii animalelor. De aceea, unitatea a investit in achizitionarea unei game complete de masini de prelucrare a solului si recoltare - transport furaje. Plecand de la o bazǎ furajerǎ acoperitǎ partial din interior se poate aprecia cǎ s-au putut elimina o parte din cheltuielile, dar si riscurile aferente aprovizionǎrii cu furaje.

Sector de aprovizionare, desfacere, mecanizare si constructii, sector ce desfǎsoarǎ activitǎti de:

-aprovizionare, desfacere si transport pentru fermǎ, dar si pentru alte societǎti la solicitare;

-intretinere si reparatii pentru toate instalatiile si masinile agricole din dotare;

-intretinerea si repararea constructiilor existente.

Sector comercial prin intermediul cǎruia desfǎsoarǎ activitǎti comerciale de colaborare cu ai sǎi clienti, dar si cu furnizorii.

Sector economic, alcǎtuit din persoane autorizate si competente in domeniu, care coordoneazǎ activitatea economico-financiarǎ a fermei cat si a sectoarelor aferente.

IV. Inzestrarea tehnicǎ a unitǎtii

In scopul eficientizǎrii activitǎtii, conducerea fermei a optat pentru investitii puternice pe linia productiei. Astfel, panǎ in prezent exploatatia dispune de urmǎtoarele facilitǎti:

Constructii:

1 grajd destinat vacilor de lapte, cu o capacitate totalǎ de 40 capete;

1 grajd pentru tineret taurin, cu capacitate totalǎ de 40 capete;

Centru de muls si pǎstrare/rǎcire a laptelui;

Fanǎrie;

Sectie de mecanizare;

Bazine de colectare a dejectiilor;

Birouri;

Suprafete betonate;

Alei de acces.

Echipamente/utilaje:

Sistem de muls;

Sistem de conditionare a laptelui;

Sistem de spǎlare automatǎ a instalatiei de muls;

Boilere de asigurare cu apǎ caldǎ;

Sistem de evacuare a dejectiilor;

Linii speciale de hrǎnire pentru sistemul de stabulatie liberǎ;

Adǎpǎtoare cu apǎ;

Gamǎ completǎ de masini de prelucrare a solului, recoltare si transport a furajelor.

V. Managementul resurselor umane

Realizarea productiei are loc in conditiile folosirii diverselor resurse (naturale, economice si sociale). Dintre toti acesti facori se apreciazǎ cǎ cel hotǎrator este munca/activitatea omului, intrucat ceilalti factori sunt pusi in actiune numai prin munca omului. Factorul uman reprezentat prin forta de muncǎ constituie pentru unitatea analizatǎ atat o categorie economicǎ, cat si o categorie socialǎ, in sensul de factor de productie, in primul caz si de parte integrantǎ a populatiei in cel de-al doilea caz. Ferma are un numǎr de 7 angajati cu locuinta in comuna Roma (cheltuieli de cazare excluse), care dispun de asemenea de experienta necesarǎ.

VI. Domeniul de activitate si piata produsului.

SC CRIMAT SRL BOTOSANI reprezintǎ o unitate cu profil zootehnic, cu activitate preponderentǎ de crestere a animalelor, realizand panǎ in prezent un profit net superior, rezultat aflat sub influenta a numerosilor factori interni cat si externi ai exploatatiei.

Deoarece produsele oferite de cǎtre unitate (lapte si carne) reprezintǎ produse de bazǎ, putem aprecia cǎ pentru acestea existǎ o piatǎ largǎ, mai mult sau mai putin rigidǎ. Luand in calcul mǎrimea cererii cat si intensitatea consumului la lapte si carne, piata produsului este o piatǎ potentialǎ ce exprimǎ posibilitǎti de crestere a dimensiunilor globale (intensive, dar si extensive) ale SC CRIMAT SRL Botosani.

VII. Relatiile cu furnizorii si clientii

Produsele zootehnice destinate comercializǎrii, constand in lapte si carne sunt livrate integral altor agenti economici din localitate. Astfel, productia de lapte este livratǎ integral cǎtre SC LACTO SOLOMONESCU SRL Botosani, iar efectivul de animale destinat sacrificǎrii merge cǎtre unitatea de procesare a cǎrnii SC DOLY COM SRL Roma Botosani. De asemenea, furnizorii principali ai societǎtii sunt, in principal, cei care distribuie: energie si apǎ, o parte din furajele necesare alimentatiei animalelor, medicamente de uz veterinar, sǎmantǎ furaje, si anume:

E.ON Moldova ( furnizor energie electricǎ);

RAJ Apa Botosani ( furnizor de apǎ);

SC AVENSISCOMPANY SRL Suceava (furnizor de furaje);

SC ROMBAS SRL Vaslui (furnizor de sǎmantǎ).

VIII. Politica preturilor practicate de cǎtre unitate

Unitatea SC CRIMAT SRL Botosani a optat pentru politica pretului la locul de productie. Aceastǎ politicǎ presupune ca toate cheltuielile de transport sǎ fie plǎtite de cǎtre cumpǎrǎtor. Deoarece clientii unitǎtii activeazǎ pe raza municipiului Botosani, aceste cheltuieli nu vor ocupa o pondere ridicatǎ in costul produsului vandut. In urma unei determinǎri a rutelor optime si a cheltuielilor de transport minime, unitatea analizatǎ expediazǎ marfa pe cǎile cele mai economice.

IX. Elemente de plus valoare

Dintre elementele care dau plus de valoare fermei SC CRIMAT SRL, se amintesc: clientelǎ sigurǎ si stabilǎ, personal valoros, cu experientǎ, organizare internǎ a firmei foarte bunǎ, relatii de aprovizionare solide, stabile, furnizori stabili si recunoscuti pe piata localǎ, ferma a beneficiat de finantǎri.

2. ANALIZA INDICATORILOR DE ECHILIBRU FINANCIAR

2.1. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT

In cele ce urmeazǎ, pornind de la situatia biantului, vom aprecia starea de echilibru financiar pe baza fondului de rulment.

Tabelul nr.2

Fondul de rulment

Prin analiza fondului de rulment vom evidentia relatia intre finantarea pe termen lung si finantarea pe termen scurt a SC CRIMAT SRL Botosani. Acest indicator reprezintǎ pentru unitatea analizatǎ o marjǎ de securitate care pune la adǎpost firma de evenimentele neprevǎzute care pot apǎrea.

In urma analizei fondului de rulment net global pe perioada celor trei ani luati in calcul, putem obseva un fond de rulment net pozitiv crescǎtor in primii doi ani, si anume, in primul an analizat (2007) valoarea acestuia este de 1456 lei, pentru anul doi (2008) valoarea acestuia creste considerabil, de la 1456 lei la 6725 lei, scǎzand mai apoi in anul al treilea (2009) la o valoare de 4254 lei.

Faptul cǎ fondul de rulment inregistreazǎ valori pozitive pe intreaga perioadǎ analizatǎ, demonstreazǎ existenta unui surplus de resurse permanente care poate fi alocat ciclului de exploatare. Aceste resurse au reusit deci sǎ finanteze integral alocǎrile stabile, rezultand totodatǎ si un surplus pentru finantarea nevoilor ciclice. Astfel, un fond de rulment pozitiv inregistrat pe anii 2007, 2008 si 2009, exprimǎ echilibrul financiar pe termen lung si contributia la infǎptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

Fondul de rulment (care apare ca o necesitate pentru SC CRIMAT SRL Botosani) s-a dovedit a fi o marjǎ de securitate pentru unitatea analizatǎ si pentru creditorii sǎi, atunci cand acestia solicitǎ rambursarea datoriilor pe termen scurt (activele circulante sunt deci mai mari decat datoriile pe termen scurt). Prin mǎrimea acestuia si prin valoarea sa pozitivǎ se asigurǎ independenta financiarǎ fatǎ de terti pe de o parte, iar pe de altǎ parte se diminueazǎ riscul de insolvabilitate. Pe mǎsurǎ ce fondul de rulment net global a crescut de la anul 2007 la anul 2008, cu atat unitatea a putut sǎ-si finanteze mai lesne activitatea de exploatare in sfera rentabilitǎtii.

Evolutia fondului de rulment pe parcursul perioadei de analizǎ (anul 2007, 2008 si 2009) a fost urmǎtoarea:

In anul 2008 fatǎ de anul 2007 nivelul fondului de rulment a crescut ( > inregistrand o variatie a acestuia de 5269 lei, ceea ce semnificǎ o crestere a capacitǎtii de platǎ a unitǎtii SC CRIMAT SRL, o crestere a solvabilitǎtii fatǎ de perioada precedentǎ. Aceastǎ situatie este consideratǎ a fi pozitivǎ, deoarece o parte a activelor circulante este finantatǎ din capitalul permanent (de 10,1%). Aceastǎ crestere s-a fǎcut pe seama cresterii activelor imobilizate (prin noi achizitii de instalatii si utilaje), cat si pe seama cresterii pasivelor stabile (prin cresterea rezultatului exercitiului financiar, de la 1633 RON inregistrat in anul 2007, la 3217 RON in anul 2008).

In anul 2009 fatǎ de anul 2008 nivelul fondului de rulment a scǎzut ( < inregistrand o variatie a acestuia de -2471 lei. Aceastǎ situatie este consideratǎ negativǎ deoarece activele circulante sunt acopite intr-o mai micǎ mǎsurǎ din resursele permanente (o acoperire de aproximativ 4,88%). Reducerea fondului de rulment s-a manifestat negativ deoarece s-a micsorat pe seama reducerii pasivelor stabile (datorate in primul rand reducerii rezultatului exercitiului financiar de la 3217 lei in anul 2007 la 2625 lei in anul 2009). Observǎm de asemenea si o scǎdere avalorii activelor imobilizate ( de la o valoare de 201902 lei inregistratǎ in anul 2007, la o valoare de 187245 lel pentru anul 2009), fapt care poate fi pus pe seama mǎririi fondului de amortizare (de la 11454 RON pentru anul 2008, la 84657 RON pentru anul 2009), cat si pe seama reevaluǎrilor. Scǎderea fondului de rulment, insǎ a putut fi compensatǎ in aceastǎ perioadǎ printr-o gestionare mai eficientǎ a activelor circulante.

Putem reprezenta grafic evolutia fondului de rulment in felul urmǎtor:

Fig.2. Evolutia fondului de rulment in anii 2007, 2008 si 2009

In cazul in care fondul de rulment nu ar fi fost corespunzǎtor (valoarea acestuia ar fi inregistrat valori negative: FR < 0), firma ar fi riscat sǎ se gǎseascǎ in dificultǎti de trezorerie, in special datoritǎ reducerii cifrei de afaceri. Pe de altǎ parte, cazul cresterii exagerate a valorii fondului de rulment (devenind astfel supradimensionat), poate demonstra o slabǎ utilizare a resurselor financiare ale unitǎtii analizate. O astfel de situatie devine insǎ favorabilǎ creantierilor.

Luand in calcul caracterul limitat si restrictiv al resurselor, firma SC CRIMAT SRL si-a concentrat eforturile in utilizarea cat mai eficientǎ a acestora. Astfel, s-a recurs la aprecierea fondului de rulment in functie de solvabilitate si eficacitate.

Din punct de vedere al solvabilitǎtii intreprinderea a depus eforturi de a asigura mijloacele financiare necesare achitǎrii datoriilor scadente.

Luarea in calcul a eficacitǎtii a presupus utilizarea rationalǎ a resurselor in scopul lǎrgirii capacitǎtilor de productie, a rezultatelor , a vanzǎrilor.

In scopul unei analize mai detaliate, pe langǎ cunoasterea mǎrimii fondului de rulment net, dorim sǎ cunoastem dimensiunea componentelor acestuia si anume: dimensiunea fondului de rulment propriu (FRP) si fondului de rulment strǎin (FRS). Aceastǎ delimitare ne demonstreazǎ dacǎ la finantarea activelor au fost utilizate resurse proprii sau resurse imprumutate. Astfel:

Tabelul nr. 3

Structura fondului de rulment

Structura fondului de rulment ne-a permis a vedea faptul cǎ activele stabile ale SC CRIMAT SRL au fost finantate integral din surse stabile proprii pentru anul 2007, pe cand pentru anul 2008 si 2009 acestea au fost finantate din surse imprumutate. Aceastǎ crestere pe perioada ultimilor doi ani a gradului de indatorare pe termen lung prin apelarea la credite pe termen mediu si lung conduce la cresterea cheltuielilor financiare (a dobanzilor), ceea ce are ca efect diminuarea rezultatului exploatǎrii. Fondul de rulment imprumutat reflectǎ deci mǎsura indatorǎrii pe termen lung a unitǎtii SC CRIMAT SRL in scopul finantǎrilor nevoilor pe termen scurt.

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

Existenta unui fond de rulment propriu pentru anul 2007 indicǎ pentru acea perioadǎ gradul de autonomie al fermei in adoptarea deciziilor de investitii. Se constatǎ de asemenea excedentul de capital propriu fatǎ de imobilizǎrile nete.

Se cunoaste faptul cǎ un fond de rulment care acoperǎ in totalitate stocurile nu reprezintǎ dovada unei bune gestionǎri a resurselor, deoarece, in locul resurselor permanente mult mai costisitoare, ar putea fi folosite resurse temporare.

In ceea ce priveste nivelul optim al fondului de rulment SC CRIMAT SRL trebuie sǎ tinǎ seama de douǎ conditii contradictorii, si anume de solvabilitate si lichiditate.

Nivelul optim al fondului de rulment in raport cu cifra de afaceri se apreciazǎ cu ajutorul marjei de sigurantǎ. Marja de sigurantǎ exprimǎ numǎrul mediu de zile in care fondul de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri.

Tabelul nr. 4

Nivelul optim al fondului de rulment

Din tabelul anterior observǎm faptul cǎ in primul an SC CRIMAT SRL a avut nevoie de 106 zile (peste marja de sigurantǎ maximǎ) pentru a asigura un nivel al fondului de rulment care sǎ respecte regulile de echilibru financiar. In anii urmǎtori insǎ, nivelul marjei de sigurantǎ se situa sub nivelul marjei de sigurantǎ minimǎ (28 de zile pentru anul 2008 si 11 zile pentru anul 2009), ceea ce denotǎ o respectare a regulilor de echilibru financiar pe intreg ansamblul activitǎtii firmei.

2.2 ANALIZA NEVOII DE FOND DE RULMENT

Nevoia de fond de rulment (NFR) este indicatorul cel mai relevant al echilibului financiar pe termen scurt al SC CRIMAT SRL, deoarece evidentiazǎ acele nevoi temporare, reinnoibile permanent in cadrul ciclurilor de exploatare succesive ale unitǎtii luate in calcul, nevoi ce au rǎmas neacoperite din surse temporare si reinnobile in cadrul acelorasi cicluri de exploatare.

Tabelul nr. 5

Necesarul de fond de rulment

Nevoia de fond de rulment are un caracter permanent si de aceea trebuie acoperitǎ din resurse de acelasi tip, adicǎ din excedentul de resurse stabile peste valoarea activelor durabile, respectiv fondul de rulment.

Nevoia de fond de rulment a inregistrat valori pozitive pe toatǎ perioada analizatǎ (NFR > 0; Activele ciclice > Pasivele ciclice), si anume: a inregistrat o valoare de 1456 lei pentr anul 2007, o valoare de 3943 lei pentru anul 2008, iar pentru anul 2009, 1100 lei, ceea ce semnificǎ un surplus de nevoi temporare in raport cu resursele temporare. Aceastǎ situatie a fost determinatǎ de politica de investitii a firmei privind activele imobilizate, fiind datoratǎ cresterii vanzǎrilor.

Nevoile ciclice se reinnoiesc in acelasi timp in care se deruleazǎ ciclul de exploatare (stocuri, avansuri acordate clientilor, creante din exploatare, inclusiv efectele scontate neajunse la scadentǎ, cheltuieli efectuate in avans din exploatare, etc). Dacǎ in anul 2008 fatǎ de anul 2007 necesarul de fond de rulment a crescut de la 1456 lei la 3943 lei, inregistrand un indice de 270,81%, acest lucru s-a datorat cresterii activelor ciclice intr-un ritm superior pasivelor ciclice.

Indicatorul care aratǎ partea neacoperitǎ a activelor de cǎtre pasivele ciclice este rata nevoilor curente, cu un maxim admis de 50%. Putem observa cǎ pentru anul 2007 aceastǎ ratǎ atinge valori peste maximul admis, cel mai bun rezultat inregistrandu-se pe perioada anului 2009 (1,26%). Valoarea acestui indicator este in scǎdere de la un an la altul.

Mǎrimea necesarului de fond de rulment depinde de: natura sectorului de activitate, structura exploatǎrii, de ponderea consumurilor provenite de la terti in cifra de afaceri, durata de rotatie a activelor si pasivelor, sezonalitatea activitǎtii, modul de organizare si asigurare a gestiunii intreprinderii. Deoarece SC CRIMAT SRL nu inregistreazǎ stocuri si creante ridicate, nu detine un necesar de fond de rulment important, nivelul acestuia pǎstrandu-se scǎzut.

In mǎrimea necesarului de fond de rulment se reflectǎ de asemenea deficientele de organizare a ciclului de exploatare: facturarea cu intarziere a clientilor, puterea slabǎ de negociere cu clientii si cu furnizorii, alegerea necorespunzǎtoare a acestora.

In ultimul an (2009) necesarul de fond de rulment scade fatǎ de perioada precedentǎ datoritǎ variatiei posturilor de activ, respectiv de pasiv implicate in determinarea lui. Reducerea NFRT s-a realizat prin reducerea activelor circulante, mai exact, prin diminuarea stocurilor sau prin reducerea creantelor clienti si cresterea datoriilor furnizori. Pentru reducerea creantelor clienti s-au diminuat creditele acordate clientilor in sensul cǎ, reducand termenele de platǎ, acestia plǎtesc in medie la o scadentǎ apropiatǎ si restrangerea proportiei clientilor considerati indoielnici.

Evolutia necesarului de fond de rulment pe perioada analizatǎ a fost urmǎtoarea:

In anul 2008 fatǎ de anul 2007 necesarul de fond de rulment a crescut de la 1456 lei la 3943 lei ( > . Este o stare care aratǎ cǎ o parte tot mai mare de nevoi temporare trebuie finantate din resurse permanente. Aceastǎ situatie este favorabilǎ deoarece se datoreazǎ unei investitii productive realizate de intreprindere. Acest necesar de fond de rulment inregistrat poate fi acoperit de marja brutǎ de autofinantare degajatǎ din punerea in exploatare a investitiei. Poate conduce, insǎ la un dezechilibru financiar pe termen scurt.

In anul 2008 fatǎ de anul 2009 nivelul necesarului de fond de rulment a scǎzut, de la 3943 le (in 2008) la 1100 lei (in 2009) ( < . Este o situatie care aratǎ cǎ o parte tot mai micǎ din nevoile temporare trebuie finantate din resursele permanente. Aceastǎ stare este consideratǎ a fi favorabilǎ deoarece se datoreazǎ unei accelerǎri a vitezei de rotatie a stocurilor, creantelor, in raport cu viteza de rotatie a datoriilor. Dacǎ acest lucru s-ar fi datorat datoriilor intreprinderii in procesul de reinnoire a stocurilor, situatia ar fi fost nefavorabilǎ pentru SC CRIMAT SRL. Totusi unitatea nu poate urmǎri un necesar de fond de rulment minim, deoarece resursele temporare mari de care dispune, vor conduce la o imposibilitate de platǎ a creditorilor si poate chiar la faliment.

Putem reprezenta grafic evolutia nevoii de fond de rulment in felul urmǎtor:

Fig.3 Evolutia necesarului de fond de rulment in anii 2007, 2008 si 2009

Factorii de influentǎ ai perioadei analizate pot fi sintetizati astfel:

In anul 2008 (fatǎ de perioada precedentǎ) necesarul de fond de rulment creste prin:

Cresterea duratei de rotatie a stocurilor de la 0 zile (in 2007) la 238 de zile (in anul 2008);

Cresterea duratei in zile de incasare a creantelor din exploatare de la 169 de zile la 277 de zile si cresterea vitezei de rotatie a datoriilor de exploatare de la 63 de zile necesare in anul 2007 la 261 de zile necesare pentru anul 2009.

In anul 2009 s-a incercat insǎ o reorganizare a gestiunii firmei, astfel necesarul de fond de rulment scade o datǎ cu:

Cresterea vitezei de rotatie a stocurilor de la 238 de zile necesare anului 2008, la 299 de zile necesare pentru anul 2009;

Scǎderea duratei de incasare a creantelor de la 277 de zile la 229 de zile, cat si scǎderea vitezei de rotatie a datoriilor de exploatare de la 261 de zile in anul 2007 la 227 in anul 2009.

Nivelul optim al necesarului de fond de rulment in raport cu cifra de afaceri se apreciazǎ cu ajutorul marjei de atragere. Marja de atragere exprimǎ numǎrul mediu de zile in care necesarul de fond de rulment se reconstituie prin cifra de afaceri. Astfel:

Tabelul nr. 6

Nivelul optim al necesarului de fond de rulment

Din tabelul de mai sus rezultǎ cǎ principala componentǎ a echilibrului functional este nevoia de fond de rulment, indicator dinamic al cǎrui marime este dependentǎ, in mod direct proportional de evolutia cifrei de afaceri si poate fi previzionatǎ in functie politica viitoare a conducerii intreprinderii privind vanzǎrile. Dacǎ nu intervin modificǎri importante in structura resurselor nevoilor stabile, aceastǎ interdependentǎ a nevoii de fond de rulment cu cifra de afaceri previzionatǎ prezintǎ o anumitǎ stabilitate, care permite intreprinderii sǎ realizeze o previziune pertinentǎ a echilibrului functional. Numǎrul de rotatii a NFR creste de la o perioadǎ la alta, o datǎ cu cresterea cifrei de afaceri (3,4 rotatii la un NFR de 1456 si o CA de 4950 lei pentru anul 2007; un numǎr de 22 de rotatii a NFR de 3943 lei printr-o CA de 86777 lei pentru anul 2008 si 124,2 rotatii la un NFR de 1100 lei si o CA de 136665 lei pentru anul 2009).

Pentru anul 2007 rotatia necesarului de fond de rulment prin cifra de afaceri a avut o valoare de 106 zile, valoare peste marja de atragere maximǎ, pe cand pentru anii urmǎtori roatatia necesarului de fond de rulment atinge o valoare sub marja de atragere minimǎ, ceea ce demonstreazǎ un echilibru financiar pe termen scurt inregistrat la SC CRIMAT SRL.

2.3. ANALIZA TREZORERIEI

Prin analiza trezoreriei unitǎtii SC CRIMAT SRL vom determina imaginea disponibilitǎtilor monetare si a plasamentelor pe termen scurt apǎrute din evolutia curentǎ a incasǎrilor si a plǎtilor, respectiv, din plasarea excedentului monetar. Aceastǎ analizǎ nu este altceva decat analiza echilibrului financiar pe termen scurt, prin compararea fondului de rulment cu necesarul de fond de rulment. Este, de asemenea, expresia desfǎsurǎrii unei activitǎti eficiente sau ineficiente a intreprinderii legate de obtinerea unei trezorerii pozitive sau negative.

Operatiile de exploatare antreneazǎ formarea nevoii de finantare, dar permit totodatǎ constituirea mijloacelor de finantare. Din confruntarea nevoilor cu mijloacele de finantare se degajǎ nevoia de finantare a ciclului de exploatare sau nevoia de fond de rulment. Nevoile de finantare generate de ciclul de productie sau nevoile ciclice corespund alocǎrilor de fonduri pentru constituirea de stocuri si creante. In compensarea acestor necesitǎti de finantare, activitatea intreprinderii furnizeazǎ resurse reinnoibile pe mǎsura derulǎrii ciclului de exploatare, respectiv, resurse ciclice sub forma imprumuturilor primite de la bǎnci si alte investitii financiare.

Tabelul nr. 7

Tezoreria netǎ

Din tabelul anterior se observǎ cǎ primul an luat in calcul (anul 2005) inregistreazǎ o trezorerie nulǎ (T = 0) rezultatǎ in urma strictei egalitǎti intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment. Aceastǎ valoare nulǎ care poate deveni oricand negativǎ, a obligat intreprinderea a se feri de riscul unei sterilitǎti de excedente durabile, cat si contra riscului de dependentǎ fatǎ de bǎnci.

In anii 2008 si 2009 se observǎ rezultatul echilibrului financiar, deoarece trezoreria este pozitivǎ (T > 0: de 2682 lei pentru anul 2008 si de 3154 lei pentru anul 2009) deoarece fondul de rulment reflectǎ un nivel superior fatǎ de necesarul de fond de rulment. Astfel, ferma analizatǎ detine in aceastǎ perioadǎ disponibilitǎti bǎnesti in conturi si in casǎ. Are deci avantajul unei lichiditǎti care-i permit rambursarea datoriilor pe termen scurt si efectuarea de plasamente efeciente, sau altfel spus, are avantajul unei cresteri a autonomiei financiare pe termen scurt. Dacǎ trezoreria va continua sǎ creascǎ (asa cum observǎm cǎ are un trend crescǎtor), aceastǎ situatie va avea un efect nefavorabil deoarece pe termen lung abundenta resurselor stabile folosite pentru acoperirea nevoilor temporare ar putea semnifica ineficienta utilizǎrii lor cu efecte in remunerarea capitalului, respectiv rambursarea imprumuturilor.

Pentru perioada 2007-2009 trezoreria reflectǎ in cel mai inalt grad eficienta firmei. Aceastǎ trezorerie netǎ pozitivǎ inregistratǎ la incheierea exercitiului financiar reflectǎ echilibrul financiar al firmei SC CRIMAT SRL Botosani in intregul sǎu exercitiu si faptul cǎ exercitiul financiar s-a incheiat cu un surplus monetar.

Evolutia trezoreriei pentru perioada analizatǎ este urmǎtoarea:

Pentru anul 2008 trezoreria creste la 2782 lei fatǎ de anul 2007 cand aceasta intregistra o valoare nulǎ ( ∆T > 0; > . Aceastǎ situatie reflectǎ un cash-flow pozitiv, situatie apreciatǎ ca fiind pozitivǎ deoarece exprimǎ faptul cǎ activitatea desfǎsuratǎ de intreprindere se concretizeazǎ intr-un flux crescǎtor de lichiditǎti. Trezoreria este in crestere, reflectand o sporire a disponibilitǎtilor pe care le detine intreprinderea.

In perioada 2008-2009 trezoreria este in crestere (3154 lei) ( ∆T > 0; > . O datǎ cu inregistrarea acestui trend crescǎtor al trezoreriei, unitatea trebuie sǎ evite folosirea ineficientǎ a resurselor, acest excedent de lichiditǎti putand fi folosit in plasamente pe piata monetarǎ sau capitaluri.

Grafic, evolutia trezoreriei pentru perioada 2007 - 2009 poate fi reprezentatǎ astfel:

Fig.4 Evolutia trezoreriei nete in anii 2007, 2008 si 2009

SC CRIMAT SRL nu solicitǎ mijloace de finantare pe termen scurt de la bǎnci si institutii financiare, deci nu inregistrazǎ astfel o trezorerie de pasiv. Aceasta are disponibilitǎti in casǎ sau in conturile bancare care-i pot permite sǎ efectueze plasamente financiare, dand o utilizare trezoreriei sale, denumitǎ trezorerie de activ.

3. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL FIRMEI SC CRIMAT SRL BOTOSANI PE BAZA RATELOR DE STRUCTURA SI DE FINANTARE

3.1. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA

In cele ce urmeazǎ vom analiza urmǎtoarele rate de structurǎ, rate ce ne vor indica existenta sau inexistenta unui echilibru financiar inregistrat de cǎtre SC CRIMAT SRL. Astfel:                                         

Tabelul nr. 8   

Ratele de structurǎ

Ca orice intreprindere, SC CRIMAT SRL Botosani este supusǎ unor riscuri financiare, dar cel mai important este riscul de faliment care poate fi generat de insolvabilitate. De aceea, este necesarǎ cunoasterea in permanentǎ a nivelului de solvabilitate inregistrat de cǎtre intreprindere in scopul protejǎrii acesteia de eventualele riscuri care pot surveni. Cunoasterea solvabilitǎtii si mentinerea acesteia la un anumit nivel va conduce la o capacitate a intreprinderii de a-si onora obligatiile de platǎ pe o anumitǎ perioadǎ de timp si de a-si asigura astfel echilibrul financiar.

In urma calculelor ratelor de structurǎ distingem faptul cǎ in anul 2007 rata solvabilitǎtii generale este de 2,69, ceea ce semnificǎ o situatie bunǎ ce indicǎ existenta unor active circulante mai mari decat datoriile pe termen scurt. Deci, o parte a capitalului permanent este utilizat pentru finantarea activitǎtii de exploatare. Anii 2008 si 2009, a cǎror ratǎ are valoarea de 1,06 si respectiv 1,01, se caracterizeazǎ prin existenta unei situatii nefavorabile, dar care nu poate reprezenta un pericol pentru unitate in cazul in care gradul de lichiditate al activelor circulante este mai mare decat cel de exigibilitate al datoriilor pe termen scurt.

Rata lichiditǎtii reduse inregistrazǎ cea mai mare valoare (2,69) pentru anul 2007, ceea ce demonstreazǎ o situatie extrem de favorabilǎ firmei, deoarece vedem cǎ datoriile curente pot fi acoperite pe seama activelor realizabile (creantelor), cat si pe seama celor disponibile (disponibilitǎtilor). Observǎm cǎ mǎrimea acestei rate depinde de numǎrul de clienti, ponderea lor in totalul creantelor si de disponibilitǎtile existente in casǎ si in conturile bancare. Pentru anul 2008 (cu o = 0,15) si 2009 (cu o = 0,47) situatia a fost nefavorabilǎ.

Prin inregistrarea unei rate a solvabilitǎtii imediate de 2,51 (2007) si a unei rate de 0,33 (2009) a fost posibilǎ existenta unei capacitǎti de platǎ, adicǎ existenta de mijloace bǎnesti disponibile pe o perioadǎ scurtǎ de timp (de regulǎ panǎ la 30 de zile) pentru achitarea datoriilor exigibile pe aceeasi perioadǎ. O ratǎ a solvabilitǎtii imediate de 0,14 (2008) aratǎ faptul cǎ disponibilitǎtile participǎ intr-o micǎ mǎsurǎ la acoperirea datoriilor curente.

Deoarece pentru anul 2007 rata solvabilitǎtii globale este mai mare decat 1,5 (=7,36), securitatea de care se bucurǎ creditorii pe termen scurt, dar si lung este maximǎ. Valorile reduse ale marjei pentru ceilalti ani (0,03 pentru 2008 si 0,05 pentru 2009) demonstreazǎ o situatie nesatisfǎcǎtoare si evidentiazǎ riscul de insolvabilitate pe care si l-au asumat furnizorii de fonduri puse care au creditat intreprinderea (bǎncile prin acordare de credite).

3.2. ANALIZA RATELOR DE FINANTARE

In urma analizei ratelor de finantare echilibrul financiar al fermei SC CRIMAT SRL Botosani va fi inteles ca un ansamlu de corelatii ce se formeazǎ in procesul de rotatie a capitalului.

Tabelul nr. 9

Ratele de finantare

Deoarece rata autonomiei fiananciare este de 100% pentru anul 2007, gradul de independentǎ al SC CRIMAT SRL Botosani in aceastǎ perioadǎ este maximǎ, iar sursele proprii detin o pondere maximǎ in cadrul surselor stabile ale intreprinderii. Aceastǎ ratǎ scade insǎ considerabil in perioada urmǎtoare (pentru anul 2008 = 4,11, iar pentru anul 2009 = 6,37) pe mǎsura indatorǎrii fatǎ de bǎnci, deci pe mǎsura scǎderii surselor proprii in cadrul surselor stabile. Apare deci dependenta intreprinderii fatǎ de bǎnci.

Stocurile sunt acoperite prin fondul de rulment intr-o proportie de 11,73% (pentru 2008) si 9,09% (pentru anul 2009). In anul 2007, activele circulante sunt acoperite intr-o mǎsurǎ satisfǎcǎtoare de cǎtre fondul de rulment, cu o ratǎ de 62,76%, insǎ pe mǎsura cresterii valorii acestora, fondul de rulment nu finanteazǎ decat o micǎ parte din valoarea acestora (10,07% si respectiv 4,88%).

Tot in cadrul anului 2007 capitalurile proprii acoperǎ intr-o mǎsurǎ satisfǎcǎtoare activele intreprinderii (= 88,04%), iar finantarea imobilizǎrilor se realizeazǎ integral din fonduri proprii (= 129,68%). Deoarece unitatea nu dispune de credite bancare mari pentru aceastǎ perioadǎ (cu o ratǎ a datoriilor de 11,96%), rata de finantare a activelor imobilizate pe seama capitalului permanent este egalǎ cu rata de finantare a imobilizǎrilor pe seama capitalurilor proprii ( Activele imobilizate sunt finantate integral din sursele stabile.

In anul 2008 si 2009 finantarea activelor imobilizate nu se realizeazǎ din fonduri proprii (= 4,25% si respectiv 6,52%), ci pe seama capitalului permanent (cu o ratǎ de finantare de 103,33% pentru anul 2008 si o ratǎ de 102,27% pentru anul 2009), prin cresterea dependentei fatǎ de furnizorii de fonduri (o ratǎ a datoriilor de 97,84% pentru anul 2008 si o ratǎ a datoriilor de 96,70% pentru anul 2009). Puternica indatorare fatǎ de bǎnci are efectul unei scǎderi a autonomiei pe termen lung a unitǎtii, deci efectul unei dependente tot mai mari fatǎ de bǎnci.

ECHILIBRUL FINANCIAR AL FIRMEI SC CRIMAT SRL BOTOSANI PE BAZA TABLOULUI DE FINANTARE

In analiza echilibrului financiar a unitǎtii SC CRIMAT SRL Botosani vom utiliza tabloul de finantare in scopul surprinderii fluxurilor nete de trezorerie, intocmit pe baza bilantului si a contului de rezultate. Vom detalia in cele ce urmeazǎ acest document informational important pentru a explica formarea fondului de rulment si relatia acestuia cu soldul de trezorerie, prin intermediul fluxurilor monetare (de incasǎri si plǎti) ale exercitiului incheiat.

Bilantul si contul de profit si pierdere permite formularea de judecǎti de valoare cu privire la riscul pe care si-l asumǎ intreprinderea si evaluarea miscǎrilor viitoare de trezorerie. Pentru aceasta, bilantul poate fi ananlizat din punct de vedere al lichiditǎtii, respectiv, al exigibilitǎtii si al flexibilitǎtii financiare cu care se confruntǎ intreprinderea.

Astfel, in cele ce urmeazǎ vom intocmi tabloul de finantare al unitǎtii SC CRIMAT SRL Botosani pe baza datelor din bilantul contabil si pe baza datelor din contul de profit si pierdere.

Tabelul nr. 10

Date din contul de profit si pierdere

Tabelul nr. 11

Tabloul de finantare

Tabelul nr. 12

Date din bilantul contabil

Apreciem cǎ societatea este in plinǎ devenire. Demarajul sǎu este fulminant (indicele de crestere a cifrei de afaceri de circa 1753% in al doilea an de analizǎ si un indice de crestere de circa 157% pentru ultimul an luat in calcul). Prin aceastǎ crestere a cifrei de afaceri se poate evidentia o adaptare cantitativǎ si calitativǎ la evolutia cererii de piatǎ. Aceastǎ dezvoltate a unitǎtii a solicitat dupǎ cum putem vedea modernizarea intreprinderii prin cresterea investitiilor (sumele alocate investitiilor: pentru anul 2008- 21670 RON, iar pentru anul 2007-36843 RON).

Pe perioada analizatǎ capacitatea de autofinantare are valori oscilante, insǎ pozitive. Pentru anul 2007 si anul 2008 finantarea investitiilor nu se poate realiza din fonduri proprii, deoarece CAF < Investitiile, de aceea se recurge la credite pe termen mediu si lung (de 200050 lei pentru anul 2007 si de 179300 lei pentru anul 2009), in scopul acoperirii cheltuielilor aferente demarǎrii investitiei. Cunoscandu-se costul mai ridicat al capitalului atras (cheltuieli cu dobanzile, comisioanele bancare, etc) comparativ cu acel cost al capitalului propriu, putem aprecia cǎ aceastǎ contractare de credite influenteazǎ rezultatul final al exploatǎrii.

In anul 2009 se pare cǎ piata este relativ saturatǎ comparativ cu perioada precedentǎ, cand cifra de afaceri a crescut cu circa 1753%. O crestere mai lentǎ a cifrei de afaceri are efect asupra rezultatului, care inregistreazǎ o usoarǎ scǎdere (de la 3217 RON in 2006, la 2625 RON in anul 2009). In aceastǎ perioadǎ intreprinderea cautǎ sǎ se incadreze in continutul cantitativ si calitativ al pietei prin cresterea sumelor alocate investitiilor (de la 21670 lei la 36843 lei).

Deoarece variatia trezoreriei are valori pozitive (2782 lei pentru anul 2007 si 372 lei pentru anul 2009) reflectǎ faptul cǎ intreprinderea a acumulat lichiditǎti sau si-a diminuat indatorarea. Cunoastem faptul cǎ mǎrimea acesteia depinde de rentabilitatea intreprinderii, de costul resurselor externe si de riscul asumat pentru acoperirea nevoilor de finantat. Observǎm cǎ investitiile au un trend crescǎtor, pe cand valoarea imprumuturilor scade de la o perioadǎ la alta.

In anul 2009 intreprinderea si-a restrans nevoia de fond de rulment, fapt care permite sǎ-si reconstituie, in parte, trezoreria.

CONCLUZII

Din cele analizate anterior, putem concluziona cǎ activitatea unei intreprinderi trebuie sǎ fie generatoare de efecte pozitive care sǎ conducǎ la sustinerea principiului continuitǎtii activitǎtii. Este necesarǎ deci existenta unui echilibru financiar pe toatǎ durata de functionare a intreprinderii intre resursele si nevoile acesteia.

La nivelul fiecǎrui agent economic se proiecteazǎ un echilibru economico-financiar care apare in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli si unde componentele sale se bazeazǎ pe balansarea intre venituri (resurse) si cheltuieli (destinatii). Veniturile au drept sursǎ incasǎrile din vanzarea productiei marfǎ la intern si la export, din executǎri de lucrǎri si prestǎri de servicii, comercializarea mǎrfurilor prin reteaua proprie de desfacere, etc.

In conditiile desfǎsurǎrii activitǎtii agentilor economici pe baza principiilor eficientei si a rentabilitǎtii intre venituri si cheltuieli, se constituie o diferentǎ alcǎtuitǎ din profit, taxa pe valoare adǎugatǎ si eventual alte forme de venit net, etc.

In acelasi timp, pe seama profitului, a amortizǎrii, a creditului si a altor sume (provizioane) intreprinderea isi constituie o serie de fonduri privind dezvoltarea (imobilizǎrilor mobiliare si imobiliare), cresterea productiei (activele circulante), cercetarea, acoperirea unor nevoi sociale, culturale, etc. De retinut este faptul cǎ intre resursele fiecǎrui fond propriu si destinatia acestuia este necesar sǎ se asigure, de asemenea, o stare de echilibru. Asa cum am observat si la unitatea analizatǎ, si anume SC CRIMAT SRL Botosani, un fond de rulment mai mare decat necesarul de fond de rulment(echilibrul financiar) a permis desfǎsurarea in bune conditii a activitǎtii viitoare.

Echilibrul finaciar este deci o formǎ de manifestare a echilibrului economic si reflectǎ asigurarea resurselor pe de o parte si respectarea obligatiilor de platǎ ale intreprinderii cǎtre terti pe de altǎ parte. El reprezintǎ pentru intreprindere egalitatea dintre sursele financiare si mijloacele economice necesare desfǎsurǎrii activitǎtii de exploatare si comercializare pe termen lung si scurt.

Eficienta si rentabilitatea, ca trǎsǎturi definitorii ale autonomiei financiare angajeazǎ agenii economici in directia realizǎrii unor venituri (incasǎri) din activitǎtile economice desfǎsurate (de productie, de comercializare, etc) mai mari decat cheltuielile, diferenta rezultatǎ, respectiv beneficiul (profitul) obtinut se impune a fi atat de mare, incat sǎ acopere dezvoltarea proprie, cointeresarea agentilor economici, a salariatilor privind nevoile sociale, culturale, de agrement, etc, inclusiv vǎrsarea impozielor si altor sume convenite bugetului.

In acelasi timp, echilibrul financiar solicitǎ intreprinderilor sǎ-si desfǎsoare activitatea la un asemenea nivel incat sǎ asigure permanent egalitatea dintre necesarul de fonduri pentru productie, dezvoltare, cercetare, tehnicǎ de varf, etc si resursele financiare corespunzǎtoare.

Privind esenta si amplitudinea echilibrului financiar este important de retinut cǎ acesta nu se circumscrie numai la activitatea de productie sau de comercializare a produselor, ci se referǎ la fel ca si gestiunea economicǎ la toate activitǎtile intreprinderii: investitii, cercetare, actiuni sociale, etc. Aceste activitǎti conexe activitǎtii de bazǎ, chiar dacǎ nu au ca obiectiv principal realizarea de beneficii (profit), alocarea de fonduri financiare in directiile mentionate trebuie sa urmǎreascǎ in primul rand eficienta consumǎrii lor, ceea ce implicit inseamnǎ crearea unor conditii favorabile desfǎsurǎrii activitǎtii de bazǎ, inclusiv a unor posibilitǎti potentiale de crestere a profitului.

In acelasi timp, profitul sporit devine alǎturi de alte surse proprii suportul realizǎrii ehilibrului financiar si a celorlalte activitǎti ale intreprinderii, in afara celei de bazǎ.

Echilibrul financiar implicǎ aspecte calitative, tinand seama de structura sa care vizeazǎ proportionalitatea optimǎ a repartizǎrilor de fonduri pe fiecare dintre elementele structurii de productie si pentru achitarea obligatiilor financiare, precum si a raporului optim dintre fiecare categorie de resurse (resurse proprii, atrase, imprumutate, bugetare, etc) si total.

Conducerea eficientǎ a activitǎtii financiare presupune cunoasterea proportiilor alocǎrilor de resurse incat intr-o anumitǎ perioadǎ (an, trimestru) sǎ se realizeze rezultate financiare, respectiv profit maxim. De asemenea o mare importantǎ o are evidentierea structurii procentuale a surselor de finantare in scopul stabilirii acelor proportii care sǎ asigure realizarea celui mai redus cost al procurǎrii si utilizǎrii fondurilor.

Previziunea financiarǎ urmǎrind fundamentarea egalitǎtii dintre necesarul de fonduri si resursele de finantare are in vedere concomitent atat repartizarea optimǎ a resurselor pe elemente ale structurii de productie, cat si pe surse de provenientǎ in scopul obtinerii celei mai eficiente alocǎri de resurse cu cel mai redus cost de procurare si utilizarea a acestora, ambele exigente fiind in mǎsurǎ sǎ contribuie la obtinerea de profit maxim, pe perioade de timp mai indelungate, cu toate incertitudinile si fluctuatiile ce se manifestǎ frecvent in economia de piatǎ.

Diagnosticarea echilibrului financiar este conceputǎ ca o etapǎ de restructurare a intreprinderii in vederea imbunǎtǎtirii, consolidǎrii sau salvǎrii situatiei financiare. Asigurarea echilibrului financiar necesitǎ o sincronizare intre ritmul cheltuielilor de aprovizionare si productie pe de o parte si cel al incasǎrii si vanzǎrii productiei pe de altǎ parte. Nerespectarea acestei cerinte se reflectǎ in lipsa capacitǎtilor de platǎ a intreprinderii, respectiv aparitia creditelor nerambursate la scadentǎ si a datoriilor neachitate la termen fatǎ de furnizori, fatǎ de stat.

In cadrul echilibrului intreprinderii, echilibrul financiar are un rol important dacǎ avem in vedere cerintele, solicitǎrile intreprinderii si resursele de satisfacere a celor dintai. Determinarea echilibrului financiar trebuie realizatǎ prin prisma cerintelor intreprinderii si a raportului dintre datorii si autofinantare a nevoilor pentru exploatare si investitii in stransǎ corelatie cu formarea si folosirea fondurilor, a resurselor intreprinderii.

Din aceste considerente, o importantǎ deosebitǎ prezintǎ structura echilibrului, a raportului in care se aflǎ, si de aici, o anumitǎ calitate a echilibrului financiar al intreprinderii.

Cand vorbim de echilibru financiar, ne referim la necesitǎti si resurse, la incasǎri si plǎti, la elementele componente ale nevoilor de resurse si ale celor ce privesc posibilitǎtile lor de formare, la ansamblul fondurilor cu structura lor si modul de utilizare (destinatia acestora).

In ceea ce priveste determinarea unei structuri a echilibrului financiar, putem afirma cǎ acest lucru este deosebit de important din cauza puterii sale de a releva calitatea echilibrului financiar la un moment dat sau in evolutie. De aceea, trebuie fǎcutǎ diferenta intre echilibrul static si cel dinamic, caracteristic evolutiei. Echilibrul static redǎ tabloul corelatiilor si pozitiilor la un moment dat, fǎrǎ a exprima evolutia sau fluxurile in decursul perioadei pe cand echilibrul financiar dinamic priveste evolutia fluxurilor de echilibrare, reprezentand de fapt comportamentul sistemului la actiunea factorilor de dezechilibru, respectiv capacitatea de echilibrare in timp a sistemului.

Analiza echilibrului financiar, fie staticǎ, fie dinamicǎ, trebuie sǎ aibǎ in vedere ipostazele resurselor, si anume: alocate, ocupate, consumate. O asemenea analizǎ permite relevarea aspectelor calitative ale echilibrului. La o interpretare calitativǎ contribuie si analiza provenientei resurselor financiare, si anume: finantare, autofinantare, creditare si mǎrimea participǎrii fiecǎreia la constituirea unui fond sau a ansamblului de fonduri a intreprinderii.

Echilibrul nu constǎ intr-o simplǎ egalitate. El incorporeazǎ anumite particularitǎti si corelatii intre elementele sale structurale. Teoria echilibrului este o conceptie potrivit cǎreia in mecanismul procesului dezvoltǎrii este esentialǎ starea de echilibru intre obiectul de dezvoltare si mediul ambiant. Aceastǎ stare de echilibru este caracteristicǎ in relatia intreprindere - mediu ambiant, dar si in cea de echilibru economic general - echilibru financiar.

Nevoia de fond de rulment este indicatorul cel mai relevant al echilibrului financiar deoarece pune in evidentǎ acele nevoi ciclice neacoperite financiar din resursele temporare si reinnoibile permanent in cadrul acelorasi cicluri de exploatare. Aceastǎ apreciere porneste de la analiza calitativǎ a activitǎtii de exploatare, calitate apreciatǎ prin capacitatea ciclului de exploatare de a-si echilibra nevoile ciclice cu resursele ciclice de capital. Partea rǎmasa nefinantatǎ ar trebui sǎ fie mai micǎ sau cel mult egalǎ cu fondul de rulment functional, astfel calitatea necorespunzǎtoare a ciclului de exploatare conduce la un dezechilibru functional care va afecta trezoreria intreprinderii (intreprindrea este vulnerabilǎ dacǎ apeleazǎ in cea mai mare parte la finantǎri din credite bancare pe termen scurt).

Realizarea obiectivului major al unei intreprinderi (maximizarea valorii sale patrimoniale) poate avea loc numai in conditiile unei activitǎti profitabile si de mentinere a echilibrului financiar.

BIBLIOGRAFIE

1. Antoniu N., Neagoe I. - Finantele intreprinderilor, Ed. Didacticǎ si Pedagogicǎ, Bucuresti, 1993.

2. Brezeanu P., Toma M. - Finante si gestiune financiarǎ, Ed. Economicǎ, Bucuresti, 1996.

3. Cristea H., Stefǎnescu N. - Gestiunea financiarǎ a intreprinderii, Ed. Mirton, Timisoara, 1996.

Georgescu N. - Analiza bilantului contabil, Ed. Economicǎ, Bucuresti, 1999.

5. Herbei M. - Echilibrul financiar la nivel microeconomic, Ed. Mirton, Timisoara, 1999.

6. Ilie V. - Gestiunea financiarǎ a intreprinderii, Ed. Didacticǎ si pedagogicǎ, Bucuresti, 1999.

7. Mǎrgulescu D., Niculescu Maria - Analiza economico - financiarǎ in comert si in turism, Ed. Economicǎ, Bucuresti, 199

8. Mǎrgulescu D. - Analiza economico - financiarǎ a societǎtilor comerciale, Ed. Tribuna Economicǎ, Bucuresti, 199

9. Mironiuc Marilena - Analiza financiarǎ, Ed. Junimea, Iasi, 2000.

10. Mihai I. - Analiza economico - financiarǎ, Ed. Mirton, Timisoara, 1999.

11. Mihai I., Buglea A. Stefan P. - Analiza financiarǎ a intreprinderii - indrumǎtor metodologic, Ed. Marineasa, Timisoara, 1999.

12. Onofrei Mihaela - Finantele intreprinderii, Ed. Economicǎ, Bucuresti, 200

13. Paul Bran - Decizia financiarǎ in unitatea economicǎ, Ed. Stiintificǎ si Enciclopedicǎ, Bucuresti, 1990.

1 Paul Bran - Finantele intreprinderii, Ed. Logos, Chisinǎu, 1995.

15. Stancu I. - Finante, Ed Economicǎ, Bucuresti, 2002.

16. Stǎnescu C., Isfǎnescu A., Bǎicusi A. - Analiza economico - financiarǎ, Ed. Economicǎ, Bucuresti, 1996.

17. Stancu I., Bran P., Ilie V. - Finantele unitǎtilor economice prin metoda instruirii active, Editia a 3-a, Tipografia ASE, Bucuresti, 1990.

18. Toma M., Alexandru F. - Finante si gestiune financiarǎ a intreprinderii, Ed. Economicǎ, Bucuresti, 1998

19. Trascǎ Margareta - Evaluǎri contabile patrimoniale, Ed. Tribuna Economicǎ, Bucuresti, 1998.