Procedura falimentului bancii - reglementarea legala si domeniul de aplicare

1. Reglementarea legala si domeniul de aplicare

1.1. Reglementare legala (sediul materiei)

Desfasurarea normala a activitatii comerciale impune ca toti comerciantii care si-au asumat obligatii in baza unor contracte legal incheiate sa-si execute aceste obligatii in stricta conformitate cu clauzele acestora.

Neexecutarea obligatiilor banesti la scadenta produce consecinte negative nu numai asupra creditorului, ci si fata de alti comercianti cu care acesta se afla in raporturi juridice.

Procedura falimentului bancilor este reglementata de Legea nr. 278/2004, modificata prin O.U.G. nr. 37/2010, prin care a fost aprobata si modificata O.G nr. 10/2004.

Aceste acte normative sunt completate de dispoztiile Legii nr. 85/2006 cu privire la procedura insolventei, legea cadru sau dreptul comun in materia procedurii de faliment. Totodata, regulile procedurale privitoare la falimentul institutiilor de credit se completeaza si cu prevederile Codului de procedura civila si cu disp. Legii nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.

1.2. Domeniu de aplicare (subiectii de drept)

Potrivit art. 1 din O.G. nr. 10/2004, procedura falimentului se aplica institutiilor de credit, persoane juridice romane, inclusiv sucursalelor acestora cu sediul in strainatate.

Potrivit legii (art. 2 lit. h)), o banca este in insolventa daca se afla intr-una din urmatoarele situatii:

incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile cu disponibilitatile banesti;

2. scaderea sub 2% a indicatorului de solvabilitate a institutiei de credit;

3. retragerea autorizatiei de functionare a institutiei de credit, in conformitate cu prevederile legale, ca urmare a imposibilitatii de redresare financiara a unei institutii de credit.

Termenul de insolventa presupune o stare de fapt financiara, in care banca nu are fonduri lichide pentru a acoperi integral obligatiile care au ajuns la scadenta.

Insolventa poate fi devenita ca o incapacitate temporara de plata, datorata unor disfunctionalitati ale activitatii bancii, ce rezulta din cresterea pasivului peste valoarea activului.

Trebuie facute urmatoarele precizari:

a) In absenta unei dispozitii exprese ale legii este evident ca procedura falimentului nu poate fi declansata pentru orice fel de datorii ale comerciantului, ci numai pentru datorille comerciale sau fiscale.

b) Micsorarea integrala a creantelor certe, lichide si exigibile trebuie sa fie consecinta incapacitatii de plata si nu a oricarui refuz al debitorului intemeiat pe o exceptie de buna - credinta.

Precizam faptul ca procedura poate fi declansata si pentru neplata unei singure datorii fata de un singur debitor, daca neplata depaseste termenul de 30 de zile.

2. Procedura de sesizare a tribunalului

Persoanele abilitate pentru declansarea procedurii falimentului sunt fie banca debitoare, fie oricare dintre creditorii acesteia, fie B.N.R.. Procedura va incepe pe baza unei cereri introductive adresate tribunalului in a carui jurisdictie se afla sediul central al bancii debitoare (art. 11 din O.G. nr. 10/2004).

- In situatia in care cererea de deschidere a procedurii se face de catre institutia de credit debitoare sau de catre creditori, aceasta trebuie sa fie insotita de aprobarea prealabila a B.N.R.

Procedura falimentului nu poate fi insa declansata decat dupa aplicarea unor masuri de supraveghere speciala care nu au dat rezultat. B.N.R. poate respinge solicitarea institutiei de credit debitoare sau a creditorilor atunci cand apreciaza ca nu exista stare de insolventa.

- B.N.R., in calitatea sa de autoritate de supraveghere bancara, poate introduce cerere pentru deschiderea procedurii falimentului impotriva institutiei de credit aflate in una dintre situatiile prevazute la art. 2 alin. (1) lit. h).

a) Cererea introdusa de banca debitoare (art. 12)

Banca debitoare poate adresa tribunalului o cerere pentru a fi supusa procedurii falimentului in situatia in care nu mai poate face fata in totalitate datoriilor sale exigibile si obtine aprobarea prealabila a B.N.R..

Aprecierea starii de insolventa apartine bancii debitoare, apreciere care va trebui analizata in concret de tribunal, care se va pronunta printr-o hotarare.

Cererea va trebui semnata de persoanele care au calitatea de a reprezenta banca si trebuie insotita de hotararea consiliului de administratie. Neindeplinirea acestor obligatii atrage respingerea cererii.

Cererea bancii debitoare va trebui insotita de urmatoarele inscrisuri:

bilantul certificat de catre administrator si cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei inregistrarii cererii de deschidere a procedurii;

- o lista completa a tuturor bunurilor debitorului;

- o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, aratandu-se suma, cauza si drepturile de preferinta;

contul de profit si pierdere pe anul anterior depunerii cererii.

b) Cererea introdusa de creditori (art. 13)

Orice creditor al bancii debitoare, care are o creanta certa, lichida si exigibila, poate introduce la tribunal o cerere impotriva acesteia, daca timp de 30 de zile lucratoare de la scadenta creantei, banca debitoare se afla in incetare de plata. Creditorul nu va putea introduce cererea fara sa faca dovada aprobarii prealabile de catre Banca Nationala a Romaniei a introducerii cererii de deschidere a procedurii falimentului.

Starea de insolventa va trebui invocata de creditori in cererea adresata tribunalului si trebuie dovedita.

Creanta trebuie sa indeplineasca cumulativ 3 cerinte:

- sa fie certa;

- sa fie lichida;

- sa fie exigibila.

Creanta este certa cand nu se contesta existenta si cuantumul sau si poate fi constatata nu numai prin titlu executoriu, ci prin orice inscris cu conditia sa fie recunoscuta de debitor.

Creanta este lichida cand ea se refera la o suma de bani datorata de debitor in lei/valuta.

Creanta este exigibila cand a ajuns la scadenta, scadenta fiind data convenita de parti pentru stingerea ei.

c) Cererea introdusa de B.N.R. (art. 14)

B.N.R., in calitatea sa de autoritate de supraveghere bancara, este obligata sa introduca cererea pentru deschiderea procedurii falimentului impotriva bancii fata de care s-au aplicat masuri de supraveghere si administrare speciala si care nu au condus la redresarea bancii aflate in situatia de a nu onora integral platile. Cererea Bancii Nationale a Romaniei va fi insotita de hotararea Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei de retragere a autorizatiei institutiei de credit respective si de orice alte documente necesare justificarii actului de sesizare a tribunalului.

* Deschiderea procedurii

Indiferent de persoana care introduce cererea, procedura se desfasoara in aceleasi conditii.

- Dupa inregistrarea cererii, tribunalul (judecatorul - sindic) va notifica despre aceasta partilor interesate, creditorilor si Oficiului Registrului Comertului unde banca debitoare este inregistrata (art. 15).

Document online: Nerespectarea obligatiilor contractuale Eseu: Cauzele inflatiei in tara noastra

- Banca Nationala a Romaniei va desemna un administrator interimar care va supraveghea activitatea debitoarei si ii va stabili remuneratia. Administratorul interimar nu poate lua decat acele masuri care sunt necesare pentru a impiedica diminuarea activului si sporirea pasivului.

- La primul termen de judecata, tribunalul (judecatorul - sindic) va analiza cererea, iar in situatia in care banca debitoare nu contesta starea de insolventa, va pronunta hotararea de deschidere a procedurii falimentului (art. 16).

Potrivit disp. art. 16 alin. (2) din O.U.G. nr. 10/2004, contestatia bancii debitoare impotriva cererii de declansare a procedurii falimentului se poate face in termen de 5 zile de la data comunicarii cu privire la depunerea acestei cereri. Tribunalul, prin judecatorul - sindic, se va pronunta asupra acestei contestatii in termen de 10 zile de la data inregistrarii acesteia.

- In urma pronuntarii hotararii de deschidere a procedurii falimentului, judecatorul-sindic va comunica aceasta de indata institutiei de credit debitoare si creditorilor, lichidatorului, Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, precum si oficiului registrului comertului la care institutia de credit debitoare este inregistrata, pentru efectuarea mentiunii institutie de credit in faliment. Comunicarea va fi facuta publica in doua ziare de circulatie nationala. De la data deschiderii procedurii toate actele institutiei de credit debitoare vor purta mentiunea ca s-a deschis procedura falimentului.

- De la data deschiderii procedurii falimentului se suspenda toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra institutiei de credit debitoare sau bunurilor sale. Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a actiunilor. Termenele vor reincepe sa curga dupa 30 de zile de la inchiderea procedurii.

- Dupa ce s-a dispus deschiderea procedurii falimentului este interzis, sub sanctiunea nulitatii, persoanelor care au detinut functii de conducere, precum si actionarilor semnificativi ai institutiei de credit debitoare sa instraineze fara acordul judecatorului-sindic actiunile sau, dupa caz, partile sociale detinute la institutia de credit debitoare. Judecatorul-sindic va dispune indisponibilizarea actiunilor, respectiv a partilor sociale in registrele speciale de evidenta sau in conturile inregistrate electronic.

3. Atributiile organelor care aplica procedura falimentului

Organele care participa la procedura falimentului sunt:

- tribunalul;

- judecatorul - sindic;

- lichidatorul.

- Tribunalul, prin presedinte, desemneaza judecatorul - sindic potrivit Legii nr. 92/1992 pt organizarea judecatoreasca.

Principalele atributii ale judecatorului sindic sunt prevazute in disp. art. 3 din O.U.G. nr. 10/2004:

a) emiterea hotararii de deschidere a procedurii;

b) judecarea contestatiei institutiei de credit debitoare impotriva cererii introductive formulate de Banca Nationala a Romaniei sau de creditori, pentru deschiderea procedurii;

c) desemnarea, prin hotarare, a lichidatorului, stabilirea atributiilor acestuia, controlul activitatii sale si, daca este cazul, inlocuirea sa;

d) judecarea actiunilor introduse de lichidator ori de comitetul creditorilor pentru anularea unor constituiri de garantii sau a unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare hotararii de deschidere a procedurii;

e) judecarea contestatiilor formulate de reprezentantul actionarilor institutiei de credit debitoare sau de creditori impotriva masurilor luate de lichidator;

f) luarea masurilor care se impun din analiza rapoartelor prezentate de lichidator si solutionarea obiectiilor la acestea;

g) confirmarea planului de distribuire a sumelor obtinute din lichidare;

h) autentificarea actelor juridice incheiate de lichidator, pentru a caror validitate este necesara forma autentica;

i) aprobarea modalitatii de lichidare si a tranzactiilor de cumparare de active si asumare de pasive;

j) stabilirea raspunderii civile a organelor de conducere, a cenzorilor si a personalului de executie sau cu atributie de control din institutia de credit ajunsa in stare de insolventa;

k) emiterea hotararii de inchidere a procedurii.

Hotararile judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs (art. 3 alin. (5)).

- Lichidatorul nu poate fi decat o persoana juridica specializata. El va fi desemnat de catre judecatorul - sindic, cu avizul B.N.R.

Lichidatorul este investit prin lege cu puteri de gestionare si control asupra bancii debitoare. In aceasta calitatea, el poate lua orice masuri pe care le considera necesare pentru lichidarea activelor.

Astfel de masuri pot fi:

a) continuarea sau intreruperea in mod justificat a oricarei operatiuni;

b) contractarea unor imprumuturi pentru banca garantate cu activele acesteia;

c) modificarea cotelor dobanzilor aferente pasivelor bancii debitoare;

d) angajarea de personal necesar lichidarii;

e) incheierea de documente in numele bancii debitoare, initierea de actiuni sau proceduri legale in justitie in apararea debitoarei, in situatia in care acestea este parata.

Principalele atributii ale lichidatorului sunt prevazute de disp. art. 5 din O.U.G. nr. 10/2004, respectiv:

a) in momentul primirii hotararii judecatoresti privind deschiderea procedurii falimentului va deschide la o banca, persoana juridica romana sau sucursala a unei banci straine autorizata sa functioneze pe teritoriul Romaniei, doua conturi, unul in lei si altul in valuta, cu mentiunea cont tip institutie de credit in faliment, cu drept exclusiv de dispozitie in interesul procedurii falimentului. In conturile tip institutie de credit in faliment vor fi virate la ordinul lichidatorului sumele existente in conturi la alte institutii financiar-bancare. Lichidatorul va comunica imediat Bancii Nationale a Romaniei denumirea bancii comerciale si conturile deschise la aceasta, dupa care Banca Nationala a Romaniei va transfera imediat in aceste conturi disponibilitatile institutiei de credit aflate in evidentele sale. Operatiunile institutiei de credit in faliment se vor desfasura in continuare prin aceste conturi;

b) inventarierea bunurilor institutiei de credit debitoare si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor, aplicarea sigiliilor la deschiderea procedurii falimentului, in conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile si completarile ulterioare.

c) examinarea activitatii institutiei de credit debitoare in raport cu situatia de fapt, intocmirea unui raport initial amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la starea de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, si supunerea acestui raport judecatorului-sindic spre aprobare, in termen de cel mult 30 de zile de la deschiderea procedurii falimentului; la cererea lichidatorului, judecatorul-sindic va putea prelungi aceasta perioada, pentru motive temeinice, prin incheiere irevocabila;

d) angajarea, cu respectarea prevederilor legale, a personalului necesar in vederea lichidarii si conducerea activitatii acestuia, angajarea putandu-se face si din cadrul personalului existent al institutiei de credit debitoare;

e) conducerea activitatii institutiei de credit debitoare, respectiv efectuarea de operatiuni in interesul procedurii falimentului, inclusiv reesalonari de credite si stabiliri de noi rate ale dobanzilor aferente activelor institutiei de credit debitoare, cu conditia ca orice nou nivel al ratei dobanzilor sa nu fie mai mic decat nivelul ultimei dobanzi de referinta comunicat de Banca Nationala a Romaniei, cat si participari la piata valutara interbancara, luarea tuturor masurilor, cum ar fi redimensionarea personalului angajat in scopul reducerii permanente a cheltuielilor de functionare si lichidare;

f) mentinerea, rezilierea sau denuntarea unor contracte incheiate de institutia de credit debitoare, precum si incheierea de noi contracte in interesul procedurii falimentului;

g) incheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale, sub conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic;

h) incheierea oricarui document in numele institutiei de credit debitoare, initierea si coordonarea, in numele acesteia, a oricarei actiuni sau proceduri legale;

i) introducerea de actiuni pentru anularea constituirilor de garantii sau a transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de institutia de credit debitoare in dauna intereselor creditorilor, prin:

1. acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizarile in scop umanitar, derulate conform prevederilor legale;

2. operatiuni comerciale in care prestatia institutiei de credit debitoare o depaseste vadit pe cea primita, efectuate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;

3. acte incheiate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate in aceasta de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza in orice alt fel drepturile;

4. acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau in folosul acestuia, efectuate in cele 180 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina in caz de faliment al institutiei de credit debitoare este mai mica decat valoarea actului de transfer;

5. constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografara in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii;

6. plati anticipate ale datoriilor efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii;

7. acte incheiate cu persoane aflate in relatii speciale cu institutia de credit debitoare, in anul anterior deschiderii procedurii; persoanele aflate in relatii speciale cu institutia de credit debitoare sunt cele stabilite prin Ordonanta Guvernului nr. 39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

j) examinarea creantelor asupra institutiei de credit debitoare si, atunci cand este cazul, formularea de obiectiuni la acestea; nu sunt supuse examinarii creantele bugetare, in cazul carora se vor observa dispozitiile legale speciale;

k) primirea sumelor in lei si in valuta pe seama institutiei de credit debitoare si consemnarea acestora, in termen de 24 de ore, in noile conturi ale institutiei de credit debitoare si plata cheltuielilor curente necesare pentru conservarea si administrarea averii institutiei de credit debitoare, inclusiv cheltuielile personalului angajat in conformitate cu lit. d), plata efectuata anterior definitivarii tabelului creditorilor, cu exceptia remuneratiei cuvenite lichidatorului si persoanelor angajate de acesta;

l) luarea masurilor corespunzatoare privind conturile in valuta ale institutiei de credit debitoare, deschise la institutii de credit corespondente, prin:

1. notificarea corespondentilor asupra declararii in stare de faliment a institutiei de credit debitoare, precum si asupra blocarii disponibilitatilor din conturile respective in valuta;

2. transferarea ulterioara, in termenul cel mai scurt, a disponibilitatilor in noul cont deschis in valuta la banca comerciala, ce se dezvolta pe analitice pentru fiecare valuta; sumele aflate in contul in valuta vor fi convertite in lei si transferate in contul deschis in lei;

3. efectuarea de plati pentru operatiunile in curs ale institutiei de credit debitoare, precum si administrarea eficienta a disponibilitatilor;

m) urmarirea incasarii creantelor din averea institutiei de credit debitoare, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de aceasta inainte de deschiderea procedurii;

n) lichidarea bunurilor si drepturilor din averea institutiei de credit debitoare - ansamblul procedeelor, masurilor si tehnicilor pentru realizarea activelor institutiei de credit in faliment, cu respectarea principiului costului minim presupus, respectiv al valorificarii optime a acestora, in scopul achitarii datoriilor catre creditori, prin:

1. tranzactii privind cumpararea de active si asumarea de pasive, prin care o institutie de credit cu o situatie financiara buna achizitioneaza, partial sau total, activele institutiei de credit debitoare si isi asuma, partial sau total, pasivele acesteia, incluzand totalitatea depozitelor garantate. Tranzactiile privind cumpararea de active si asumarea de pasive pot fi efectuate la vedere sau la termen, cu optiune. Pentru tranzactiile prevazute la prezentul punct, lichidatorul poate sa perceapa de la institutia de credit achizitoare o prima negociata, in functie de calitatea activelor cumparate si a pasivelor asumate, platibila la momentul transferului proprietatii, precum si o prima pentru exercitarea optiunii, in functie de termenul optiunii, platibila la momentul negocierii. Dupa cumparare, pentru activele care fac obiectul unor operatiuni frauduloase, pentru care se probeaza ca au la baza fraude sau ca provin din furturi de instrumente financiare, partile pot modifica tranzactia initiala, urmand ca institutia de credit achizitoare sa primeasca de la lichidator, in contravaloare, alte active ori sume de bani;

2. vanzarea de bunuri, cum ar fi: cladiri, terenuri, valori mobiliare, operatiuni de lichidare ce se realizeaza cu respectarea prevederilor sectiunii a 7-a «Falimentul» a cap. III din Legea nr. 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare

3. alte tehnici de realizare a activelor, cum ar fi cesiuni de creanta ori novatii, realizate in interesul procedurii falimentului la o valoare negociata;

o) convocarea primei sedinte a adunarii creditorilor si stabilirea programului sedintelor comitetului creditorilor, ori de cate ori se considera necesar, si prezidarea sedintelor;

p) intocmirea unui raport lunar asupra evolutiei procedurii falimentului, respectiv asupra stadiului indeplinirii atributiilor sale, pe care il va prezenta judecatorului-sindic spre aprobare; un astfel de raport va include informatii referitoare la valoarea totala a creantelor asupra institutiei de credit debitoare si la valoarea totala a activelor acesteia care au fost valorificate, la sumele obtinute din lichidarea si incasarea de creante, la planul de distribuire intre creditori, la cheltuielile efectuate;

q) intocmirea bilantului final de lichidare; daca lichidarea se prelungeste peste durata unui exercitiu financiar, lichidatorul este obligat sa intocmeasca situatiile financiare anuale si sa le depuna la organele si la termenele prevazute de lege;

r) sesizarea judecatorului-sindic despre orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta, in conformitate cu atributiile conferite prin prezenta ordonanta;

s) efectuarea oricaror acte de procedura cerute de lege.

** Efectele declansarii procedurii falimentului

Efectele declansarii procedurii falimentului constau in:

a) inchiderea conturilor;

b) suspendarea tuturor actiunilor judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra obiectivelor sau bunurilor institutiei de credit debitoare anterioare cererii introductive de faliment;

c) suspendarea curgerii termenelor de prescriptie a actiunilor creditorilor prevazute de disp. art. 36 din Legea nr. 85/2006;

d) nulitatea oricaror constituiri de garantii reale sau personale;

e) suspendarea calculului dobanzii la creantele negarantate.

*** Etapele procedurii falimentului

Acestea sunt prevazute de Cap. III din O.U.G. nr. 10/2004, fiind completate de disp. Legii nr. 85/2006.

a) luarea primelor masuri:

- ridicarea dreptului administratorului bancii de a conduce activitatea acesteia si desemnarea lichidatorului;

- sigilarea bunurilor care fac parte din averea debitorului;

- inventarierea acestor bunuri;

- luarea masurilor de conservare a bunurilor;

- vanzarea unor bunuri;

- inchiderea conturilor bancii debitoare;

- inscrierea sau inregistrarea bunurilor in registrul de publicitate imobiliara.

b) stabilirea masei pasive:

- intocmirea listei creditorilor;

- verificarea creantelor si intocmirea tabelelor de creanta;

- intocmirea de catre judecatorul - sindic a tabelului preliminar al tuturor obligatiilor debitorului;

- solutionarea de catre tribunal a contestatiilor;

- intocmirea si afisarea tabelului definitv al obligatiilor debitorului.

c) efectuarea lichidarii consta in:

- vanzarea bunurilor din averea debitorului care poate fi facuta prin licitatie sau in mod direct;

- evaluarea bunurilor in urma unei expertize;

- publicitatea vanzarilor;

- licitatia si adjudecarea;

- incasarea veniturilor rezultate din administrarea bunurilor si a averii debitorului;

- depunerea sumelor obtinute din vanzari;

- plata creditorilor care au garantii reale.

d) distribuirea sumelor consta in:

- intocmirea de catre lichidator a raportului si a planului de distribuire, precum si notificarea catre creditori;

- solutionarea de catre tribunal a contestatiilor la raport si la plan;

- acoperirea drepturilor aferente procedurii si plata creantelor in ordinea stabilita prin lege;

- consemnarea unor sume pentru plata ulterioara a unor creante;

- intocmirea raportului final si a bilantului de catre lichidator.

- solutionarea obiectiunilor la raport si aprobarea de catre judecator.

- distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului.

e) Inchiderea procedurii

Procedura falimentului va fi inchisa atunci cand tribunalul (prin judecatorul - sindic) a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea bancii ajunse in stare de faliment au fost distribuite, iar fondurile nereclamate au fost depuse la B.N.R.

La cererea lichidatorului, tribunalul (prin judecatorul - sindic) va da o hotarare inchizand procedura.

Hotararea va fi comunicata in scris tuturor creditorilor bancii si B.N.R. care va inchide contul cu mentiunea "banca in faliment" si va vira eventualele sume existente in cont la bugetul statului.

6. Situatia unor acte juridice ale bancii debitoare

Lichidatorul va putea introduce la tribunal actiune pentru cu privire la anumite acte juridice ale bancii debitoare solicitand:

- anularea unor acte frauduloase incheiate de banca debitoare in dauna drepturilor creditorilor;

- anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale si constituirea unor garantii acordate de banca;

- mentinerea sau rezilierea unor contracte incheiate de banca debitoare.

7. Raspunderea organelor de conducere si a cenzorilor

Judecatorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul bancii intrate in stare de insolventa sa fie suportata de catre membrii organelor de conducere, cenzori, auditori financiari, care au detinut aceste functii in decurs de 3 ani anterior deschiderii procedurii.

Acest lucru li se poate imputa pentru urmatoarele motive:

a) a utilizat bunurile sau creditele bancii in folos propriu;

b) au facut acte de comert in interes personal sub acoperirea institutiilor de credit;

c) au dispus in interes personal continuarea unei activitati care ducea in mod vadit la situatia in care institutia de credit s-ar fi aflat in imposibilitate de plata;

d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu dispozitiile legale;

e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul institutiei de credit sau au marit in mod fictiv pasivul acesteia;

f) au folosit mijloacfe frauduloase pentru procurarea de fonduri in scopul intarzierii platilor;

g) au acordat credite cu incalcarea cerintelor legale;

h) in luna precedenta deschiderii procedurii au platit si au dispus sa se plateasca "cu preferinta" unui creditor in dauna celorlalti;

i) au intocmit situatii financiare si/sau situatii contabile cu nerespectarea prevederilor legale;

j) in cadrul actiunilor interne de verificare in mod culpabil nu au identificat si verificat faptele care au condus la fraude si gestine defectuoasa a patrimoniului.

Legea stabileste ca aplicarea acestor masuri nu inlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni.

Se impun urmatoarele precizari:

- in primul rand, suntem de acord cu obligarea conducatorilor bancii de a suporta o parte din pasivul bancii ajunse in faliment, dar acest lucru nu se poate face in lipsa unui raport de cauzalitate intre fapta acestora si prejudiciul suferit de banca;

- in al doilea rand, chiar daca legea nu precizeaza, obligatia de a suporta pasivul bancii trebuie sa fie proportionala cu intinderea prejudiciului cauzat, asa incat raspunderea nu trebuie sa fie mai mare decat prejudiciu;

Executarea silita impotriva persoanelor care se fac culpabile de intrarea bancii in stare de insolventa se efectueaza potrivit dispozitiilor prevazute de Codul de procedura civila, iar sumele recuperate vor intra in averea bancii debitoare si vor fi utilizate pentru plata creditorilor.