Amortizarea capitalului imobilizat in active corporale sl necorporale

Agentii economici care angajeaza si imobilizeaza capital in active corporale si necorporale supuse deprecierii, prin utilizare sau in timp, calculeaza, inregistreaza in contabilitate si recupereaza uzura fizica si morala a acestora, pentru refacerea capitalului angajat.

Aceste operatiuni sunt denumite generic amortizarea capitalului imobilizat.

1. Capitalul angajat sl imobilizat supus amortizarii

Capitalul angajat si imobilizat supus amortizarii este reflectat in patrimoniul agentilor economici prin bunurile si valorile destinate sa deserveasca activitatea, pe o perioada mai mare de un an si care se consuma treptat.

Capitalul angajat si imobilizat supus amortizarii se grupeaza in doua categorii distincte si anume:

A) active corporale;

B) active necorporale.

Activele corporale aferente capitalului angajat si imobilizat sunt:

a)      terenurile, inclusiv investitiile pentru amenajarea acestora;

b)      mijloacele fixe.

Sunt considerate mijloace fixe, obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a)      are a valoare de intrare mai mare de 8 000 000 lei;

b)      are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Pentru obiectele care sunt folosite in loturi, seturi sau formeaza un singur corp, la incadrarea lor ca mijloace fixe se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set.

Prin hotarari ale Guvernului, valoarea de 8 000 000 lei poate fi corectata in functie de evolutia preturilor in economie.

Sunt de asemenea, considerate mijloace fixe supuse amortizarii urmatoarele:

investitiile efectuate la mijloace fixe luate cu chirie de la agentii economici, acestea urmand regimul de amortizare al mijloacelor fixe la care s-au executat investitiile respective;

investitiile (capacitatile) puse in functiune, total sau partial carora nu li s-au intocmit formele de inregistrare ca mijloace fixe. Acestea se cuprind in grupa la care se vor inregistra ca mijloace fixe, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

investitiile efectuate pentru descoperta, in vederea valorificarii de substante minerale utile. Acestea se asimileaza mijloacelor fixe din grupa "Constructii speciale" subgrupa "Alte constructii speciale" si se amortizeaza in regim liniar;

investitiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, baltilor, iazurilor, terenurilor care nu sunt rezultatul unei investitii. Durata de amortizare a investitiilor efectuate pentru amenajarea lacurilor, baltilor, iazurilor, terenurilor si alte lucrari similare care nu se concretizeaza in mijloace fixe este cel mult de 10 ani, iar regimul de amortizare cel liniar.

Durata de amortizare corespunzatoare fiecarei investitii in parte, in limita acestui  termen, se stabileste de catre Adunarea Generala a Actionarilor sau Asociatilor, pentru societatile comerciale, respectiv Consiliul de Administratie, pentru regiile autonome, in functie de perioada de timp cat se apreciaza ca acestea pot servi scopului pentru care au fost efectuate.

Sunt asimilate cu activele corporale, dar nu se supun amortizarii, lacurile, baltile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investitii, precum si terenurile, inclusiv cele impadurite, cu exceptia terenurilor cu destinatie economica obtinute prin acte de vanzare - cumparare, inclusiv prin despagubiri in cazul exproprierilor.

Terenurile cu destinatie economica dobandite de agentii economici prin acte de vanzare - cumparare sau prin despagubiri, in cazul exproprierilor, se vor amortiza prin cheltuielile de exploatare pe baza unei cote de 25% din cuantumul dobanzii curente la disponibilitatile banesti de valoare egala cu pretul de achizitie a terenurilor respective, acordata de unitatea bancara la care are deschis contul principal agentul economic.

Nu se asimileaza si nu sunt considerate mijloace fixe urmatoarele:

a)      motoarele, aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate in scopul inlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparatiilor de orice fel sau in scopul efectuarii unor mici modernizari in cadrul reparatiilor capitale;

b)      sculele, instrumentele si dispozitivele speciale ce se folosesc, fie la fabricarea anumitor produse in serie, fie la executarea unei anumite comenzi indiferent de valoarea si durata normala de functionare (utilizare);

c)      constructiile si instalatiile provizorii executate din fondurile de investitii;

d)      animalele care nu au indeplinit conditiile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele de ingrasat, pasarile si coloniile de albine;

e)      padurile;

f)       investitiile efectuate pentru realizarea lucrarilor miniere din afara perimetrelor de exploatare, precum si cele pentru foraj, executate pentru explorari, prospectiuni geologice si geofizice, forajele pentru alimentarea cu apa care nu au dat rezultate, sondele situate in gaz-capul unor zacaminte de titei, precum si sondele de cercetare geologica care au pus in evidenta acumulari de hidrocarburi, dar care, din motive tehnice si economice obiective, nu pot fi exploatate;

g)      prototipurile, atat timp cat servesc ca model la executarea productiei de serie, inclusiv seria zero, sau sunt supuse incercarilor in vederea omologarii la producator;

h)      echipamentul de protectie si de lucru, imbracamintea speciala, precum si accesoriile de pat, indiferent de valoarea si durata lor de utilizare.

Plantatiile tinere precum si plantatiile de protectie care sunt incadrate in grupa 6 de mijloace fixe "Animale si plantatii" subgrupa "plantatii" sunt scutite de calculul amortizarii si introducerea acesteia in cheltuielile de exploatare, pana la trecerea pe rod a plantatiilor tinere si 5 ani pentru plantatiile de protectie.

Duratele normale de utilizare a plantatiilor tinere si a plantatiilor de protectie includ si duratele de scutire pentru care amortizarea aferenta nu se include in cheltuielile de exploatare. In acest caz, cota medie anuala de amortizare se determina in functie de durata normala de utilizare redusa cu perioada de scutire, in ani, pentru care nu se calculeaza amortizare.

Activele necorporale aferente capitalului angajat si imobilizat cuprind:

a)      cheltuielile de constituire a societatilor comerciale, regiilor autonome sau sucursalelor si filialelor acestora (taxele si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare, cheltuielile privind emiterea si vanzarea de actiuni, cheltuielile de prospectare a pietei si de publicitate si alte cheltuieli de aceasta natura legate de infiintarea si dezvoltarea activitatii unitatii patrimoniale);

b)      cheltuieli de cercetare - dezvoltare;

c)      cheltuielile cu descoperirea rezervelor de substante minerale utile, neconcretizate in mijloace fixe, la zacamintele puse in exploatare;

d)      concesiunile, brevetele si alte drepturi si valori asimilate;

e)      alte imobilizari necorporale, inclusiv programe informatice create de agentii economici sau achizitionate de la terti.

Duratele normale de functionare, precum si clasificatia mijloacelor fixe au fost aprobate prin hotararea Guvernului. La determinarea lor s-a tinut seama de duratele tehnico-economice stabilite de proiectanti si producatori prin cartile sau documentatiile tehnice ale mijloacelor fixe respective, precum si de efectele uzurii morale. Aceste durate vor fi revizuite periodic, dar nu mai tarziu de 5 ani.

2. Calcularea amortizarii sl modul de utilizare a regimurilor de amortizare

Amortizarea capitalului angajat si imobilizat in active corporale (mijloace fixe) se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a acestora si se include in cheltuielile de exploatare, in corelatie cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza.

Valoarea de intrare a mijloacelor fixe este reprezentata de:

a)      valoarea ramasa actualizata, aferenta fiecarui mijloc fix care a fost reevaluat in conformitate cu hotararile Guvernului;

b)      pretul de achizitie pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;

c)      costul de productie pentru mijloacele fixe construite sau produse de unitatea patrimoniala;

d)      valoarea de piata, pentru mijloacele fixe dobandite cu titlu gratuit, estimata la inscrierea lor in activ pe baza propunerilor facute de specialisti si cu aprobarea Adunarii Generale a Actionarilor sau Asociatilor, la societatile comerciale, respectiv a Consiliul de Administratie la regiile autonome, tinand seama de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici identice sau similare si de gradul de uzura fizica a mijloacelor fixe primite;

Analiza: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Proiect: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

e)      valoarea de aport acceptata de parti, pentru mijloacele fixe intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii, etc., conform prevederilor din statute sau contracte, determinata prin expertiza;

f)       in cazul investitiilor puse in functiune total sau partial, carora nu li s-au intocmit formele de inregistrare ca mijloace fixe, valoarea determinata prin insumarea cheltuielilor efective pentru realizarea lor inclusiv cota-parte din cheltuielile comune efectuate in limita sumelor prevazute in devizul general. Aceasta valoare se stabileste pe baza procesului-verbal de predare-primire incheiat intre constructor si beneficiar. La terminarea investitiilor si trecerea lor in categoria mijloacelor fixe, valoarea de intrare se determina prin adaugarea eventualelor cheltuieli efectuate intre data punerii in functiune si data intocmirii procesului-verbal de punere in functiune;

g)      pentru mijloacele fixe aflate in administrarea institutiilor publice la data de 1 ianuarie 1994 si transferate societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat precum si regiilor autonome, valoarea reevaluata de catre agentii economici primitori in conformitate cu prevederile hotararilor Guvernului;

h)      in cazul sondelor provenite din lucrari de foraj executate pentru explorari si prospectiuni geologice, care au dat rezultate si vor fi folosite in scopuri de productie, valoarea obtinuta prin inmultirea numarului de metri al adancimii de la care se exploateaza, cu pretul mediu efectiv realizat per metru forat, in anul anterior trecerii in categoria de mijloace fixe, la sondele de exploatare sapate in conditii asemanatoare. Pentru sondele de titei si gaze provenite din lucrarile de foraj executate in vederea explorarii si prospectiunii geologice valoarea de intrare se stabileste in aceleasi conditii ca mai inainte;

i)        pentru mijloacele fixe rezultate din lucrari miniere, executate pentru explorari si prospectiuni geologice care au dat rezultate, totalul cheltuielilor efectuate in acest scop, inclusiv cheltuielile necesare trecerii in regim de productie (dotare cu cale ferata, aeraj, alte dotari tehnice);

j)        pentru animalele de reproductie, costul de productie al animalelor pentru carne, la care se adauga sporurile de pret in functie de categoria biologica.

Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza de la data punerii acestora in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii de intrare, conform duratelor normale de utilizare.

In cazul in care s-au executat lucrari de modernizare sau de adaugare a unor accesorii, aparate de masurare sau control, ori alte parti componente ale mijloacelor fixe, care conduc la majorarea valorii de intrare a acestora, amortizarea se calculeaza pana la recuperarea integrala a noii valori. De asemenea, in cazul in care dupa recuperarea integrala pe calea amortizarii, a valorii de intrare, se executa lucrari de modernizare sau de adaugare a unor accesorii aparate de masurare sau control ori a altor parti componente ale mijloacelor fixe, care conduc la majorarea acesteia, mijloacele fixe se reintroduc in calculul amortizarii cu noua valoare de intrare. Amortizarea se continua pana la recuperarea noii valori de intrare, tinand seama de amortizarea calculata anterior.

Pentru mijloacele fixe aratate in continuare, data punerii in functiune, in vederea calculului amortizarii, se stabileste dupa cum urmeaza:

a) mijloacele fixe independente care nu necesita montaj si nici probe tehnologice (utilaje pentru interventie, unelte, accesorii de productie, mijloace de transport auto, animale etc.) se considera puse in functiune la data achizitionarii lor, pe baza procesului-verbal de receptie;

b) utilajele care necesita montaj, dar care nu necesita probe tehnologice, precum si cladirile si constructiile speciale care nu deservesc procese tehnologice, se considera puse in functiune la data terminarii montajului, respectiv de la data terminarii constructiei, pe baza procesului-verbal de receptie provizorie;

c) utilajele si instalatiile care necesita montaj si probe tehnologice, precum si cladirile si constructiile speciale care deservesc procese tehnologice se considera puse in functiune la terminarea probelor tehnologice, pe baza procesului-verbal de punere in functiune;

d) sondele folosite la extractia titeiului si gazelor, sondele de injectie, precum si sondele provenite din lucrarile geologice care au dat rezultate se considera puse in functiune la darea lor in productie, pe baza procesului-verbal de constatare final.

Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de gestiune se calculeaza de catre agentul economic care le are in proprietate. Amortizarea aferenta mijloacelor fixe concesionate se regaseste in redeventa anuala a concesiunii a mijloacelor fixe inchiriate, in contravaloarea chiriei, iar a celor date in locatie de gestiune in cheltuielile de locatie.

Amortizarea investitiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune este in sarcina agentului economic, care a efectuat investitia. Aprobarea regimului de amortizare folosit pentru amortizarea investitiilor la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune (regimul liniar sau regimul degresiv) este de competenta Adunarii Generale a Actionarilor sau Asociatilor, in cazul societatilor comerciale, respectiv Consiliului de Administratie, pentru regiile autonome, cu obligatia ca acesta sa se incadreze in limita duratei contractului de concesionare, inchiriere, locatie de gestiune.

Amortizarea investitiilor care majoreaza valoarea de intrare, efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de gestiune se calculeaza de beneficiar pe baza duratelor normale de utilizare corespunzatoare grupei in care se incadreaza mijloacele fixe la care s-a facut investitia si a regimului de amortizare aprobat. La incetarea contractului de concesionare, inchiriere sau locatie de gestiune valoarea investitiei integrale (nediminuata cu amortizarea calculata) se cedeaza agentului economic care a concesionat, a dat cu chirie sau in locatie de gestiune, acesta majorand corespunzator valoarea de intrare a mijloacelor fixe.

In procesul-verbal de predare-primire a investitiei se va mentiona si amortizarea calculata de beneficiar, pentru ca agentul economic in patrimoniul caruia se afla mijloacele fixe sa poata inregistra uzura corespunzatoare noii valori de intrare.

Amortizarea cladirilor si a constructiilor speciale ale minelor, salinelor cu extractie in solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitatea de produs, in functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila.

Amortizarea anuala a mijloacelor fixe si investitiilor se calculeaza pe unitatea de produs, utilizand urmatoarele formule:

in care:

Az = amortizarea, in lei, pe 1.000 tone de rezerva exploatabila

Vr = valoarea ramasa reevaluata a mijloacelor fixe aflate in functiune la 1.04.1992. Pentru mijloacele fixe intrate in functiune dupa data de 1.04.1992 vom avea Vr = valoarea de intrare

R = rezerva exploatabila de substanta minerala utila in mii tone existenta la inceputul fiecarui exercitiu financiar

A = amortizarea anuala

C = extractia anuala de substanta minerala utila, in mii tone.

Exemplu:

C = 5.000 mii tone

A = 120.000 x 5.000 mii tone = 600.000.000 lei

In cazul cladirilor si constructiilor speciale ale unor incinte miniere care deservesc mai multe mine, precum si pentru cladirile si constructiile speciale ale instalatiilor de preparare, cu organizare independenta de exploatarile miniere pe care le deservesc, amortizarea anuala se calculeaza pe baza urmatoarelor formule:

in care R1, R2, Rn = rezerva exploatabila a fiecarei mine deservita de incinta centrala respectiva.

Exemplu:

C = 8000

(R1 + R2 + R3) = (5000 + 2000 + 1000)

A = 12.500 8.000 mii to = 100.000.000 lei

Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza:

din 5 in 5 ani la minele de carbuni si cariere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descoperta;

din 10 in 10 ani la saline.

Recalcularea se face anual in cazul cand intervin schimbari mai importante (de minimum 10%) in volumul rezervelor exploatabile.

Cheltuielile geologice necesare realizarii productiei in industria extractiva se includ in cheltuielile de exploatare. Utilizarea sumelor respective urmeaza regimul amortizarii, iar includerea lor in cheltuielile de exploatare se face pe baza cotelor stabilite cu ocazia negocierii preturilor la produsele in cauza, sub supravegherea organismelor de stat insarcinate cu urmarirea evolutiei preturilor si protectiei concurentei.

Terenurile se inregistreaza in contabilitate la intrarea in patrimoniu, la valoarea stabilita, in functie de clasele de calitate, suprafata, amplasare si/sau alte criterii legale, la valoarea de achizitie sau la valoarea aportului in natura, dupa caz, si nu sunt supuse amortizarii.

Amortizarea calculata se include in cheltuielile de exploatare ale agentilor economici, in directa corelatie cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza aflate in patrimoniul acestora.

Gradul de utilizare a mijloacelor fixe se determina in functie de mijloacele fixe de baza care definesc activitatea de baza a agentilor economici. Acesta se calculeaza ca raport intre capacitatea de productie realizata si capacitatea proiectata si se exprima in procente.

Diferenta de amortizare rezultata ca urmare a aplicarii gradului de utilizare a mijloacelor fixe de baza se va evidentia ca o cheltuiala exceptionala care nu se admite la stabilirea profitului impozabil.

Agentii economici sunt obligati sa amortizeze mijloacele fixe potrivit prevederilor legale, utilizand unul din urmatoarele regimuri de amortizare:

A) Amortizarea liniara se realizeaza prin includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei normale de utilizare a mijlocului fix.

Amortizarea liniara se calculeaza prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la valoarea de intrare a mijloacelor fixe.

Durata normala de utilizare a mijloacelor fixe se determina in functie de data de achizitie a acestora. Astfel, pentru mijloacele fixe achizitionate inainte de 31.Xll.1993 si care au fost inregistrate in fisele mijloacelor fixe cu duratele de serviciu normate ale fondurilor fixe aprobate prin Legea nr. 62/1968, republicata in ianuarie 1977, determinarea duratei de utilizare normale ramase, in ani, se face cu ajutorul relatiei:

in care:

DUR = durata normala de utilizare ramasa in ani;

DSC = durata de serviciu normata consumata de la data punerii in functiune a mijlocului fix si pana la 31.X11.1993, in ani;

DS = durata de serviciu normata a mijlocului fix conform Legii nr. 62/1968, modificata prin Decretul nr. 393/1976, in ani;

DU = durata normala de utilizare (durata de amortizare) a mijlocului fix conform "Catalogului privind duratele normale de functionare si clasificarea mijloacelor fixe" in ani.

La mijloacele fixe achizitionate dupa data de 31.Xll.1993 duratele normale de utilizare sunt cele mentionate in "Catalogul privind duratele normale de functionare si clasificarea mijloacelor fixe".

Pentru mijloacele fixe care in decretul nr. 393/1976 au prevazute durate de serviciu exprimate in mii km echivalenti (Grupa 61 "Mijloace de transport auto") sau in ore de zbor (Grupa 63 "Mijloace de transport aerian") duratele normale de utilizare ramase se calculeaza in ani prin recalcularea duratelor de serviciu exprimate in mii km echivalenti sau ore de zbor, tot in ani, cu ajutorul relatiilor:

si

in care:

DS = durata de serviciu normata in mii km echivalenti sau respectiv in ore de zbor conform decretului 393/1976;

PA = parcursul anual mediu realizat in mii km echivalenti sau respectiv ore de zbor;

DSC = durata de serviciu normata consumata in mii km echivalenti, respectiv ore de zbor, de la punerea in functiune a mijlocului fix pana la data de 31.XlI.1993, conform evidentelor agentului economic.

Exemple:

a) La o cladire industriala cu pereti din zidarie si plansee din beton armat, utilizata in mediu normal, a carei valoare ramasa actualizata, conform Hotararii Guvernului nr. 26/1992, la 31.XII.1993, este de 250 milioane lei, amortizarea medie anuala se va determina astfel:

- durata de serviciu normata conform Legii nr. 62/1968, modificata prin Decretul 393/1976 (DS) = 90 ani;

- durata normala de utilizare conform "Catalog" (DU) = 50 ani;

- durata de serviciu normata consumata de la data punerii in functiune si pana la 31.Xll.1993 (DSC) = 27 ani;

- durata normala de utilizare ramasa va fi de:

- cota medie anuala de amortizare corespunzatoare duratei normale de utilizare ramasa este de 2,9%;

- amortizarea medie anuala va fi:

Amortizarea inclusa in cheltuielile de exploatare va fi determinata in functie de gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza, care in exemplul nostru este de 45% si in acest caz ea va fi de 3.262.500 lei. Diferenta de amortizare de 3.987.500 lei, pana la nivelul amortizarii medii anuale, va fi trecuta pe cheltuieli exceptionale si nu se va lua in calcul la determinarea profitului impozabil;

b) Pentru un mijloc de transport auto de persoane (autobuz cod 5.2.1.3.1.) cu o valoare ramasa actualizata, conform Hotararii Guvernului nr. 26/1992, la 31.Xll.1993, de 15 milioane lei, amortizarea medie anuala se va determina astfel:

- durata de serviciu normata, conform Legii nr. 62/1968, modificata prin decretul nr. 393/1976 (DS) = 300 mii km echivalenti;

- durata normala de utilizare conform "Catalog" (DU) = 8 ani;

- parcursul anual mediu realizat in mii km echivalenti (PA) = 20.000 km echivalenti;

- durata de serviciu normata consumata, in mii km echivalenti, de la punerea in functiune si pana la 31.XII.1993 (DSC) = 150 mii km echivalenti;

- durata normala de utilizare ramasa se determina pe baza duratei de serviciu normate si a parcursului anual mediu exprimat in ani, astfel:

- cota medie anuala de amortizare corespunzatoare duratei normale de utilizare ramasa este de 25%;

- amortizarea medie anuala va fi:

Amortizarea inclus in cheltuielile de exploatare care se determina in functie de gradul de utilizare a mijlocului fix de baza, care in exemplul nostru este de 64% si corespunde indicelui de includere de 60%, va fi de 2.250.000 lei. Diferenta de 1.500.000 lei, fata de nivelul amortizarii medii anuale, va fi trecuta pe cheltuieli exceptionale si nu se va lua in calcul la determinarea profitului impozabil.

c) La un mijloc de transport aerian pentru calatori, cu o valoare ramasa actualizata, conform Hotararii Guvernului nr. 26/1992, la 31.Xll.1993, de 600 milioane lei, amortizarea medie anuala se va determina astfel:

- durata de serviciu normata, conform Legii nr. 62/1968, modificata prin decretul nr. 393/1976, (DS) = 40.000 ore zbor;

- durata normala de utilizare conform "Catalog" (DU) = 12 ani;

- parcursul anual mediu realizat in ore de zbor (PA) = 2.000;

- durata de serviciu normata consumata, in ore de zbor, de la punerea in functiune si pana la 31.Xll.1993 (DSC) = 15.000;

- durata normala de utilizare ramasa se determina pe baza duratei de serviciu normate si a parcursului anual mediu exprimat in ani, astfel:

Duratele normale de utilizare ramase se exprima in ani intregi prin rotunjirea fractiunilor egale sau mai mari de 0,5 la 1,0 si prin neglijarea fractiunilor mai mici de 0,5. In acest exemplu, durata normala de utilizare ramasa va fi de 8 ani.

Amortizarea medie anuala va fi, in functie de cota medie anuala de amortizare de 12,5% de:

Amortizarea inclusa in cheltuielile de exploatare care se determina in functie de gradul de utilizare al mijlocului fix de baza, care in acest exemplu este de 87% si corespunde indicelui de includere de 90%, va fi de 67.500.000 lei. Diferenta de amortizare de 7.500.000 lei fata de nivelul amortizarii medii anuale va fi trecuta pe cheltuieli exceptionale si nu se va lua in calcul la determinarea profitului impozabil.

d) Pentru mijloacele fixe imobile - cladiri si/sau constructii speciale - amortizarea anuala se calculeaza in regim liniar (cu unele exceptii), iar includerea acesteia in cheltuielile de exploatare se va face in corelatie cu gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza.

B) Amortizarea degresiva consta in multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul din coeficientii urmatori:

a.         1,5 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix de amortizat este intre doi si cinci ani;

b.         2,0 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix de amortizat este intre cinci si zece ani;

c.         2,5 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix de amortizat este mai mare de zece ani.

Regimul de amortizare degresiv se va aplica in doua variante determinate de data de intrare in functiune a mijlocului fix. Astfel, pentru mijloacele fixe intrate in functiune inainte de 31.Xll.1993 se va utiliza regimul de amortizare degresiva fara influenta uzurii morale (AD1), iar pentru mijloacele fixe intrate in functiune dupa 31.Xll.1993, regimul de amortizare degresiva cu influenta uzurii morale (AD2).

Principiul de baza al amortizarii degresive consta in modul diferit de calculare a amortizarii anuale fata de regimul de amortizare liniara, astfel:

- amortizarea anuala degresiva, pentru primul an de functionare, se calculeaza aplicand asupra valorii de intrare sau a valorii ramasa actualizate a mijlocului fix, cota de amortizare degresiva corespunzatoare. Amortizarea anuala pentru anii urmatori se calculeaza prin aplicarea aceleiasi cote de amortizare degresiva asupra valorii ramasa de recuperat pana in anul de functionare in care amortizarea anuala rezultata este egala sau mai mica cu/decat amortizarea anuala determinata prin raportul dintre valoarea ramasa de recuperat la numarul de ani de functionare ramasi. Din acel an de functionare si pana la expirarea duratei de utilizare se trece la amortizarea liniara, iar amortizarea medie anuala liniara va fi obtinuta prin raportarea valorii ramasa de recuperat la numarul de ani ramasi.

Varianta AD1 care nu contine influenta uzurii morale are ca baza de calcul a amortizarii anuale principiul enuntat anterior.

Varianta AD2 contine si influenta uzurii morale care actioneaza asupra mijloacelor fixe si reflecta aceasta uzura in calculul amortizarii anuale. Spre deosebire de varianta AD1, varianta AD2 permite amortizarea valorii de intrare a mijloacelor fixe intr-o perioada de timp mai mica decat perioada duratei normale de utilizare, diferenta in ani, reprezentand influenta uzurii morale.

Agentii economici care utilizeaza aceasta varianta a regimului de amortizare degresiva nu sunt obligati sa scoata din functiune mijloacele fixe amortizate inaintea expirarii duratei normale de utilizare, dar nu vor mai calcula amortizarea anuala aferenta perioadei de timp care corespunde cu uzura morala.

De asemenea, agentii economici pot scoate din functiune mijloacele fixe inainte de expirarea duratei normale de utilizare cu conditia ca acestea sa fie amortizate integral, putand astfel contracara efectul uzurii morale, ceea ce in varianta AD1 nu este posibil.

Pentru mijloacele fixe care au o durata normala de utilizare pana la cinci ani inclusiv nu se calculeaza influenta uzurii morale, amortizarea medie anuala     stabilindu-se in functie de numarul de ani de utilizare in regim degresiv si numarul de ani de utilizare in regim liniar.

Introducerea efectului uzurii morale in calculul amortizarii medii anuale in regim degresiv conduce la unele modificari in sistemul de degresivitate prezentat la varianta AD1.

Pentru determinarea duratei de utilizare aferenta uzurii morale trebuie mai intai stabilita durata de utilizare in cadrul careia se realizeaza amortizarea integrala, atat cea degresiva, cat si cea liniara. Durata de utilizare respectiva se determina in functie de durata de utilizare-in regim liniar recalculata pe baza cotei medii anuale de amortizare degresiva, prin scaderea acesteia din durata normala de utilizare. Deoarece pentru duratele normale de utilizare cuprinse intre 2 si 5 ani nu se calculeaza uzura morala, durata de utilizare in cadrul careia se realizeaza amortizarea integrala, pentru aceste durate, este egala cu durata normala de utilizare.

Efectul uzurii morale are influenta asupra marimii duratelor de utilizare cu regim de amortizare degresiva si regim de amortizare liniara in sensul reducerii primei durate si majorarii celei de-a doua, ca numar de ani.

In aceasta situatie durata de utilizare cu amortizare degresiva in varianta AD2 va fi mai mica decat in varianta AD1, iar durata de utilizare cu amortizare liniara va fi mai mare in varianta AD2 decat in varianta AD1.

Calcularea amortizarii medii anuale in varianta AD2 se bazeaza pe urmatoarele elemente.

durata normala de utilizare;

cota medie anuala de amortizare degresiva, in procente;

durata de utilizare in cadrul careia se realizeaza amortizarea integrala, in ani;

4) durata de utilizare in regim de amortizare degresiva, in ani;

5) durata de utilizare in regim de amortizare liniara, in ani.

C) Amortizarea accelerata consta in includerea, in primul an de functionare, in cheltuielile de exploatare, a unei amortizari anuale de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv. Amortizarile anuale pentru exercitiile financiare viitoare sunt calculate la valoarea ramasa de amortizat, dupa regimul liniar, prin raportare la numarul de ani de utilizare ramasi.

Utilizarea regimului de amortizare accelerata se aproba de Ministerul Finantelor, la propunerea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, pentru societatile comerciale, respectiv consiliul de administratie, pentru regiile autonome, pe baza documentatiei de fundamentare.

Documentatia de fundamentare trebuie sa contina o serie de informatii referitoare la situatia si eficienta economico-financiara a intreprinderii. Pe baza acestei documentatii se stabileste un punctaj, existand un punctaj minim pentru obtinerea aprobarii.

Competentele de aprobare a utilizarii regimului de amortizare liniara sau degresiva revin Adunarii Generale a Actionarilor sau Asociatilor, pentru societatile comerciale, respectiv Consiliului de Administratie pentru regiile autonome.

In cazul nerecuperarii integrale, pe calea amortizarii, a valorii de intrare a mijloacelor fixe scoase din functiune, inaintea expirarii duratei normale de utilizare, intreprinderile vor asigura acoperirea valorii neamortizata din sumele rezultate in urma valorificarii acestora, iar diferenta ramasa neacoperita din cheltuielile de exploatare, care insa nu va fi luata in calcul la determinarea profitului impozabil aferent exercitiului financiar respectiv.

Durata recuperarii si anuitatile de recuperare a diferentei de amortizare se stabilesc de catre Adunarea Generala a Actionarilor sau Asociatilor la societatile comerciale si respectiv Consiliul de Administratie la regiile autonome, dupa caz, fara a depasi 5 ani.

Guvernul poate aproba, in situatii justificate, scutiri totale sau partiale de la calculul amortizarii solicitate de ministere sau alte organe centrale si locale ale administratiei publice pentru active corporale, precum:

a) minele trecute in conservare sau scoase definitiv din functiune, precum si sondele de titei si gaze care nu se dau in productie, potrivit intereselor economiei nationale;

b) mijloacele fixe din cadrul obiectivelor economice de interes national care sunt propuse a fi trecute in conservare pe o durata mai mare de 30 de zile;

c) lucrarile de imbunatatiri funciare si de gospodarire a apelor, cu caracter general de deservire, destinate apararii, contra inundatiilor si inlaturarii excesului de umiditate si anume: diguri si canale principale de desecare, precum si lucrarile de combatere a eroziunii solului, de regularizare a scurgerii apelor pe versanti si de corectare a torentilor, destinate apararii terenurilor agricole si silvice si obiectivelor social-economice din zona aparata, efectuate din fondurile statului;

d) senalele navigabile, tunelele de metrou, infrastructura cailor arate, precum si celelalte cai de comunicatie.

In cazuri justificate, Consiliul de Administratie, pentru regia Autonoma, respectiv Adunarea Generala a Actionarilor sau Asociatilor, pentru societatea comerciala cu capital integral sau majoritar de stat, pot aproba trecerea in conservare a mijloacelor fixe pe o perioada de maximum un an, fara calcularea amortizarii pentru perioada respectiva.

In asemenea cazuri, amortizarea anuala aferenta perioadei de conservare se va recupera din profitul net al anului in care expira durata normala de utilizare a mijlocului fix trecut in conservare.

Daca perioada de conservare se prelungeste peste durata de un an, iar mijloacele fixe in cauza nu sunt cuprinse in programul de restructurare, agentii economici cu capital integral sau majoritar de stat sunt obligati sa vanda mijloacele fixe respective prin licitatie, conform prevederilor legale in vigoare.

In cazuri justificate, in care perioada de conservare se prelungeste peste durata de un an, iar activele corporale aflate in conservare nu pot fi vandute prin licitatie, agentii economici cu capital sau participatii de capital de stat, indiferent de ponderea acestuia, pot scoate din functiune si pot casa activele corporale respective in conditiile prevazute de lege.

Valoarea de intrare a activelor corporale, mentionate mai inainte, nerecuperate integral pe calea amortizarii, se diminueaza cu valoarea amortizarii aferente perioadei de conservare, iar diferenta ramasa, diminuata cu sumele obtinute din operatiunea de casare. se va acoperi in mod esalonat, prin cheltuielile de exploatare, pe o perioada ce nu va depasi cinci ani, dar nu se va lua in calcul la determinarea profitului impozabil.

Valoarea amortizarii aferente perioadei de conservare se va recupera din profitul net al exercitiului financiar in care are loc casarea activelor corporale.

Toti agentii economici, indiferent de forma de proprietate, au obligatia de a depune la Directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat, odata cu Declaratia de venituri pentru exercitiul financiar in curs si Declaratia privind programul amortizarii aferent aceluiasi exercitiu financiar.

Activele necorporale aferente capitalului imobilizat se vor amortiza astfel:

a) cheltuielile de constituire precum si cheltuielile de cercetare-dezvoltare se vor amortiza intr-o perioada de cel mult cinci ani;

b) brevetele, licentele, know-how-ul, marcile de fabrica, de comert si de serviciu si alte drepturi de proprietate industriala si comerciala similare subscrise ca aport sau achizitionate pe alte cai, se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor;

c) programele informatice create de agentii economici sau achizitionate de la terti se amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi o perioada de cinci ani.

3. Evidentierea si destinatia amortizarii mijloacelor fixe

Agentii economici, indiferent de forma de organizare si tipul de proprietate au obligatia evidentierii in contabilitate in conturi distincte, a mijloacelor fixe, a amortizarii acestora, precum si a sumelor nete rezultate din dezmembrarea si valorificarea mijloacelor fixe scoase din functiune.

Intreprinderile alimenteaza fondul de dezvoltare cu sumele reprezentand amortizarea calculata pentru mijloacele fixe precum si cu cele rezultate din valorificarea mijloacelor fixe scoase din functiune, in conditiile legii.

Amortizarea aferenta activelor necorporale reprezinta de asemenea o sursa de constituire a fondului de dezvoltare.

Sumele realizate din valorificarea ansamblurilor, subansamblurilor, pieselor componente si a altor materiale provenite din dezmembrarea mijloacelor fixe scoase din functiune inainte de amortizarea lor integrala, diminuate cu cheltuielile efectuate cu demolarea, demontarea, dezmembrarea si valorificarea acestora, se inregistreaza in contabilitate in contul amortizarii mijloacelor fixe respective in limita valorii de intrare ramasa de amortizat.

Agentii economici cu capital majoritar de stat care nu au prevazut in exercitiul financiar curent realizarea unor lucrari de investitii sau rambursarea de credite pentru investitii pot folosi sumele respective pentru investitii financiare pe termen scurt sau mediu, cu obligatia ca la finele anului sa reconstituie sumele respective.

4. Scoaterea din functiune si casarea mijloacelor fixe

Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe amortizate integral se face cu aprobarea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, in cazul societatilor comerciale, respectiv a consiliului de administratie in cazul regiilor autonome.

La scoaterea din functiune a mijloacelor fixe apartinand agentilor economici unde statul detine peste 50% din capitalul social precum si regiilor autonome, se va urmari valorificarea la maximum a ansamblurilor, subansamblurilor si pieselor componente prin executarea unor mijloace fixe noi, ca piese de schimb in cadrul unitatii respective sau prin vanzare, pe baza de licitatie publica, organizata potrivit legii.

In cazul valorificarii ansamblurilor, subansamblurilor si pieselor componente, prin vanzare pe baza de licitatie publica, pretul de pornire al acestora va fi stabilit de comisia de casare, dar nu mai mic decat suma rezultata din valorificarea acestora ca materiale nerecuperabile.

Agentii economici cu capital integral sau majoritar de stat si regiile autonome asigura acoperirea valorii neamortizata din sumele rezultate in urma valorificarii mijloacelor fixe scoase din functiune, iar diferenta ramasa neacoperita se include esalonat in cheltuielile de exploatare, dar nu se ia in calcul la determinarea profitului impozabil.

Casarea mijloacelor fixe scoase din functiune care apartin agentilor economici cu capital integral sau majoritar de stat precum si regiilor autonome se face pe baza aprobarii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale si consiliului de administratie, la regiile autonome, dar numai dupa epuizarea posibilitatii de valorificare a acestora prin vanzare pe baza de licitatie, conform prevederilor legale.