Executarea silita a bunurilor imobile

Executarea silita a bunurilor imobile

Neachitarea obligatiilor fiscale in termen de 15 zile de la comunicarea Somatiei, daca executarea prin poprire sau sechestrul bunurilor mobile nu se pot realiza sau sumele rezultate sunt insuficente, se poate cere la executarea silita a bunurilor imobile.

Organul de executare intocmeste un Procesului verbal de sechestru in aceleasi conditii cu cele aplicate in cazul bunurilor mobile.

Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile constituie ipoteca. Organul va solicita biroului de carte funciara efectuarea inscriptiei privind interdictia de instrainare. La cerere, se anexeaza si o copie a Procesului verbal de sechestru.

Biroul de carte funciara, in termen de 10 zile de la inregistrarea cererii, comunica organelor de executare celelate drepturi si sarcini care greveaza imobilul respectiv, precum si titluarii acestora - titluarii vor fi instiintati de catre organul de executare si chemati la termenele fixate pentru vanzarea bunurilor imobile.

La instituirea sechestrului, organul de executare poate numi un administrator-sechestru care poate fi reprezentat, pentru a administra imobilul urmarit, de catre:

Document online: Unificarea paneuropeana azi Document online: Economia bunastarii si rolul statului in economie - reglementarea preturilor

Legile bugetare cuprind:

a) la venituri, estimarile anului bugetar;

b) la cheltuieli, creditele bugetare determinate de autorizarile continute in legi specifice, in structura functionala si economica a acestora;

c) deficitul sau excedentul bugetar;

d) reglementari specifice exercitiului bugetar.

Anexele acelorasi legi includ:

a) sintezele bugetelor la care face referire legea finantelor publice;

b) bugetele ordonatorilor principali de credite si anexele la acestea;

c) sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si criteriile de repartizare a acestora;

d) alte anexe specifice.

Proiectele legilor bugetare anuale si ale bugetelor se elaboreaza de catre Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, pe baza:

a) prognozelor indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget, precum si pentru urmatorii 3 ani;

b) politicilor fiscale si bugetare;

c) prevederilor memorandumurilor de finantare, ale memorandumurilor de intelegere sau ale altor acorduri internationale cu organisme si institutii financiare internationale, semnate si/sau ratificate;

d) politicilor si strategiilor sectoriale, a prioritatilor stabilite in formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite;

e) propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;

f) programelor intocmite de catre ordonatorii principali de credite in scopul finantarii unor actiuni sau ansamblu de actiuni, carora le sunt asociate obiective precise si indicatori de rezultate si de eficienta; programele sunt insotite de estimarea anuala a performantelor fiecarui program, care trebuie sa precizeze: actiunile, costurile asociate, obiectivele urmarite, rezultatele obtinute si estimate pentru anii urmatori, masurate prin indicatori precisi, a caror alegere este justificata;

g) propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si de transferuri consolidabile pentru autoritatile administratiei publice locale;

h) posibilitatilor de finantare a deficitului bugetar.

Veniturile si cheltuielile se grupeaza in buget pe baza clasificatiei bugetare, veniturile fiind structurate pe capitole si subcapitole, iar cheltuielile pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate.

Cheltuielile prevazute in capitole si articole au destinatie precisa si limitata, iar numarul de salariati, permanenti si temporari, si fondul salariilor de baza se aproba distinct, prin anexa la bugetul fiecarui ordonator principal de credite. (Numarul de salariati aprobat fiecarei institutii publice nu poate fi depasit).

Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, in conformitate cu creditele de angajament si duratele de realizare a investitiilor.

Programele se aproba ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite, iar fondurile externe nerambursabile se cuprind in anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite si se aproba o data cu acestea.

In bugetul de stat se includ si Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului si Fondul de interventie la dispozitia Guvernului:

Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarari ale Guvernului, pentru finantarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar.

Alocarea de sume din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, pentru bugetele locale, se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a transferurilor de la bugetul de stat catre bugetele locale pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe.

Fondul de interventie la dispozitia Guvernului se repartizeaza unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de hotarari ale Guvernului, pentru finantarea unor actiuni urgente in vederea inlaturarii efectelor unor calamitati naturale si sprijinirii persoanelor fizice sinistrate.

NOTA: In cursul exercitiului bugetar, Fondul de interventie la dispozitia Guvernului poate fi majorat de Guvern din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, in functie de necesitatile privind asigurarea sumelor pentru inlaturarea efectelor calamitatilor naturale.

2. Calendarul bugetar

Indicatorii macroeconomici si sociali prevazuti pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget, precum si pentru urmatorii 3 ani, vor fi elaborati de organele abilitate pana la data de 31 martie a anului curent si vor fi actualizati pe parcursul desfasurarii procesului bugetar.

Din punct de vedere metodologic, in etapa elaborarii proiectului bugetului de stat sunt deosebit de importante evaluarea si calculul veniturilor si cheltuielilor buge­tare, metodele aplicate in acest scop.

Pentru evaluarea si calculul veniturilor bugetare, cele mai des utilizate me­to­de sunt evaluarea directa si reportarea cu anumite majorari a veniturilor din anul precedent.

Metoda evaluarii directe este preferabila deoarece ofera perspectiva estima­rii reale a veniturilor, cu conditiile de a fi sincera si temeinica. Aceasta metoda se apli­ca cu preferinta in special pentru estimarea impozitelor directe pe veniturile ceta­tenilor si pe profiturile societatilor capitaliste.

Metoda reportarii veniturilor din anul precedent cu anumite majorari este mai operativa insa si utilitatea ei este conditionata de stabilirea cat mai judicioasa a proportiei cu care se majoreaza cuantumul veniturilor reportate, deci tot pe baza unei estimari reale a evolutiei probabile a veniturilor si a consumurilor supuse impozitelor directe si respectiv indirecte.           

Pentru evaluarea cheltuielilor este mai accesibila metoda denumita quasi-automatica care consta in a reporta in mod automat cuantumul cheltuielilor din anul precedent cu exceptia cheltuielilor pentru care se cer modificari motivate.

Ministerul Finantelor Publice va inainta Guvernului, pana la data de 1 mai, obiectivele politicii fiscale si bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si urmatorii 3 ani, impreuna cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite, urmand ca acesta sa le aprobe pana la data de 15 mai si sa informeze comisiile pentru buget, finante si banci ale Parlamentului asupra principalelor orientari ale politicii sale macroeconomice si ale finantelor publice.

Ministrul finantelor publice va transmite ordonatorilor principali de credite, pana la data de 1 iunie a fiecarui an, o scrisoare-cadru (vezi exemplul de mai jos) care va specifica contextul macroeconomic pe baza caruia vor fi intocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum si limitele de cheltuieli aprobate de Guvern.

In cazul in care schimbarea cadrului macroeconomic impune modificarea limitelor de cheltuieli, acestea vor fi adaptate de catre Guvern, la propunerea Ministerului Finantelor Publice. Pana la data de 15 iunie Ministerul Finantelor Publice comunica ordonatorilor principali de credite limitele de cheltuieli, astfel redimensionate, in vederea definitivarii proiectelor de buget.

Ordonatorii principali de credite au obligatia ca pana la data de 15 iulie a fiecarui an sa depuna la Ministerul Finantelor Publice propunerile pentru proiectul de buget si anexele la acesta, pentru anul bugetar urmator, cu incadrarea in limitele de cheltuieli, si estimarile pentru urmatorii 3 ani (comunicate in conditiile aratate mai sus), insotite de documentatii si fundamentari detaliate.

Camera Deputatilor si Senatul, cu consultarea Guvernului, isi aproba bugetele proprii si le inainteaza Guvernului in vederea includerii lor in proiectul bugetului de stat, iar autoritatile administratiei publice locale au aceeasi obligatie pentru propunerile de transferuri consolidate si de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

Ministerul Finantelor Publice examineaza proiectele de buget si poarta discutii cu ordonatorii principali de credite asupra acestora, iar in caz de divergenta hotaraste Guvernul.

Proiectele de buget si anexele la acesta, odata definitivate, se depun la Ministerul Finantelor Publice pana la data de 1 august a fiecarui an.

Ministerul Finantelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite si a bugetului propriu, intocmeste proiectele legilor bugetare si proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern pana la data de 30 septembrie a fiecarui an.

Proiectul legii bugetului de stat este insotit de un raport privind situatia macroeconomica pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si proiectia acesteia in urmatorii 3 ani. Acest raport va cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice in contextul carora au fost elaborate proiectele de buget, precum si strategia Guvernului in domeniul investitiilor publice.

Raportul si proiectele legilor bugetare anuale vor exprima politica fiscal-bugetara a Guvernului, precum si alte informatii relevante in domeniu.

Dupa insusirea de catre Guvern a proiectelor legilor bugetare si de buget, acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai tarziu pana la data de 15 octombrie a fiecarui an.

Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate si pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum si creditele de angajament pentru actiuni multianuale.

Estimarile pentru urmatorii 3 ani reprezinta informatii privind necesarul de finantare pe termen mediu si nu fac obiectul autorizarii pentru anii bugetari respectivi.

Daca legile bugetare nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, Guvernul indeplineste sarcinile prevazute in bugetul anului precedent, limitele lunare de cheltuieli neputand depasi de regula 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu exceptia cazurilor deosebite, temeinic justificate de catre ordonatorii principali de credite, sau, dupa caz, 1/12 din sumele propuse in proiectul de buget, in situatia in care acestea sunt mai mici decat cele din anul precedent.

Institutiile publice si actiunile noi, aprobate in anul curent, dar care incep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar urmator, vor fi finantate, pana la aprobarea legii bugetare, in limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse in proiectul de buget.

Prevederi referitoare la investitii publice

Cheltuielile pentru investitiile publice si alte cheltuieli de investitii finantate din fonduri publice se cuprind in proiectele de buget, in baza programelor de investitii publice, care se prezinta ca anexa la bugetul fiecarui ordonator principal de credite.

Ordonatorii principali de credite vor prezenta anual programul de investitii publice, pe clasificatia functionala si vor transmite pentru fiecare obiectiv de investitii inclus in programul de investitii informatii financiare si nefinanciare.

Informatiile financiare vor include:

a) valoarea totala a proiectului;

b) creditele de angajament;

c) creditele bugetare;

d) graficul de finantare, pe surse si ani, corelat cu graficul de executie;

e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizata si in cazul obiectivelor in derulare;

f) costurile de functionare si de intretinere dupa punerea in functiune.

Informatiile nefinanciare vor include:

a) strategia in domeniul investitiilor, care va cuprinde in mod obligatoriu prioritatile investitionale si legatura dintre diferite proiecte, criteriile de analiza care determina introducerea in programul de investitii a obiectivelor noi in detrimentul celor in derulare;

b) descrierea proiectului;

c) stadiul fizic al obiectivelor.

Guvernul, prin Ministerul Finantelor Publice, va elabora strategia in domeniul investitiilor publice, pe baza propunerilor de programe de investitii elaborate de ordonatorii principali de credite, iar Ministerul Finantelor Publice este imputernicit sa stabileasca continutul, forma si informatiile referitoare la programele de investitii necesare in procesul de elaborare a bugetului.

Tot Ministerul Finantelor Publice stabileste prin norme metodologice criteriile de evaluare si selectie a obiectivelor de investitii publice, analizeaza programul de investitii din punct de vedere al incadrarii in limitele de cheltuieli stabilite, al respectarii criteriilor de selectie si prioritizare si a esalonarii creditelor bugetare in functie de durata de executie a obiectivelor si coordoneaza monitorizarea intregului program de investitii, scop in care va solicita ordonatorilor principali de credite toate informatiile necesare.

Documentatiile tehnico-economice aferente obiectivelor de investitii noi care se finanteaza, potrivit legii, din fonduri publice se aproba de catre:

a) Guvern, pentru valo

- creditor;

- debitor;

- alta persoana fizica sau juridica.

Atunci cand administrator-sechestru este o alta persoana decat debitorul sau creditorul, organul ii va fixa acestuia o remuneratie, tinand seama de activitatea depusa.

Administratorul-sechestru este numit pentru administrarea imobilului urmarit, a chiriilor, a arendei si a altor venituri obtinute din folosire. Dupa primirea Procesului verbal de sechestru, contribuabilul debitor poate solicita in termen de 15 zile de la comunicare, aprobarea platii integrale a creantelor fiscale, din veniturile bunului imobil sau alte venituri ale sale, pe timp de cel mult 6 luni.

Aprobarea acestei cereri de organul de executare a creantelor fiscale atrage dupa sine suspendarea executarii. Executarea poate fi refuzata pe motive intemeiate, inainte de incheierea suspendarii, de 6 luni.