Structura organizatorica si functionala a sistemului de control economic, financiar si gestionar

Sistemul de control economic, financiar si gestionar din Romania este organizat si functioneaza in mod unitar, cuprinzand, in principal, trei trepte distincte: controlul economic si financiar exercitat de stat; controlul propriu al unitatilor patrimoniale; controlul exterior independent sau neutru. Se adauga acestora, ca module distincte si cu caracter particular, alte forme de control, cum sunt de exemplu controlul efectuat de banci asupra unitatilor pe care le crediteaza, actiunile specifice de verificare intreprinse de organele de urmarire si cercetare penala.

1. Controlul economic si financiar exercitat de stat

Acest control vizeaza probleme de ansamblu, dar si de detaliu ale economiei nationale si implicatiile lor in viata social-politica a tarii. El cuprinde de fapt doua module distincte, respectiv controlul general economic al statului si controlul financiar si fiscal.

1.1. Controlul general economic al Statului are particularitatea ca se exercita atat sub forma unui control general (reprezentand atributiile unor organisme ce initiaza actiuni de control in contextul altor sarcini specifice), cat si sub forma unui control specializat (efectuat de organe ale caror sarcini de baza se circumscriu integral activitatii de control).

Controlul general economic se exercita direct de catre organele puterii de stat (atat de puterea legislativa cat si de puterea executiva) sau prin intermediul unor organe specializate ale administratiei de stat, cuprinzand:

- controlul parlamentar;

- controlul guvernamental;

- controlul efectuat prin organismele specializate de control al Statului.

A. Controlul parlamentar reprezinta una dintre prerogativele esentiale ale statului de drept. Pe langa atributiile politice si legislative, cele doua camere ale Parlamentului indeplinesc importante functii de control, inclusiv in domeniul financiar si gestionar. Asemenea atributii se exercita sub diferite forme si in diverse imprejurari. Avem in vedere, in primul rand, controlul efectuat cu ocazia analizei proiectelor, dezbaterii si apoi adoptarii legilor cu caracter economic, financiar si fiscal. In egala masura, controlul parlamentar cuprinde analiza si aprobarea contului general de incheiere a exercitiului bugetar, controlul general asupra activitatii intregului aparat de stat, ca si analizele efectuate de diferite comisii (permanente si temporare) desemnate de Parlament sa cerceteze modul in care se realizeaza in diverse sectoare politica economica si sociala a Statului.

O forma specifica de manifestare a controlului parlamentar o constituie practica interpretarii guvernului primului-ministru, ministrilor sau altor persoane ce detin demnitati in economie.

B. Controlul guvernamental este in esenta lui un control administrativ, derivand din sarcinile complexe si variate ce revin puterii executive. Acest control este mai cuprinzator si mai analitic decat controlul parlamentar si are un caracter atat preventiv cat si ulterior. El vizeaza intreaga activitate economica si financiara a sectorului public al economiei (regii autonome, societati comerciale cu capital majoritar de stat, institutii publice), precum si raporturile agentilor economici privati cu societatea si cu bugetul statului.

Controlul guvernamental se realizeaza in practica in doua forme distincte. In primul caz avem in vedere atributiile de control ce revin in mod direct si nemijlocit Guvernului si structurilor sale subordonate (ministere, departamente, prefecturi, primarii). Aceste atributii se impletesc organic cu actele de administratie propriu-zise si cu sarcinile de coordonare, vizand aspecte cum sunt:

- elaborarea si apoi realizarea planurilor sau programelor de dezvoltare (inclusiv a celor de implementare a reformei);

- intocmirea si executia bugetului de stat;

- corecta aplicare in administratia de stat a legilor adoptate de Parlament si a hotararilor proprii.

In cel de-al doilea caz, controlul guvernamental se realizeaza prin intermediul unor organisme specializate, respectiv Autoritatea de Control a Guvernului (ACG) si Departamentul pentru lupta antifrauda.

Autoritatea de Control a Guvernului exercita controlul administrativ intern privind respectarea prevederilor legale in cadrul aparatului de lucru al Guvernului, in ministere, in celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si la regiile autonome, companiile si societatile nationale sau la societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.

In realizarea rolului sau, Autoritatea de Control a Guvernului indeplineste urmatoarele atributii:

a) exercita controlul asupra activitatii autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, dispus de primul-ministru;

b) urmareste implementarea politicilor si strategiilor in domeniul controlului;

c) initiaza si avizeaza proiecte de acte normative in domeniul controlului;

d) urmareste si evalueaza periodic rezultatele obtinute din valorificarea actelor de control ale entitatilor cu atributii de control, in colaborare cu Ministerul Finantelor Publice;

e) supravegheaza respectarea Ghidului controlului si a Codului de conduita in vederea implementarii masurilor de responsabilizare a personalului cu atributii de control;

f) promoveaza politica de dialog social pe probleme specifice activitatii de control;

g) verifica sesizarile primite direct de la primul-ministru si de la Administratia Prezidentiala;

h) propune masuri de corectare a disfunctionalitatilor sesizate in activitatea de control, pe care le inainteaza primului-ministru sau, dupa caz, ministerelor de resort;

Institutiile, autoritatile publice si operatorii economici au obligatia sa puna la dispozitia reprezentantilor Autoritatii documentele si informatiile solicitate.

Pentru realizarea atributiilor sale, personalul Autoritatii efectueaza controale directe, intocmind rapoarte de control, procese-verbale, informari, sinteze, dupa caz. Aceste acte, avizate de ministrul delegat pentru controlul implementarii programelor cu finantare internationala si urmarirea aplicarii aquis-ului comunitar, sunt prezentate primului-ministru, insotite de propuneri. Propunerile aprobate de primul-ministru se transmit institutiilor vizate, care, in termen de 30 de zile, au obligatia de a comunica Autoritatii masurile luate.

Departamentul pentru lupta antifrauda este institutia de contact cu Oficiul European de Lupta Antifrauda si are urmatoarele atributii:

a) asigura coordonarea luptei antifrauda si protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania;

b) efectueaza controlul obtinerii, derularii sau utilizarii fondurilor provenite din programele de asistenta ale Uniunii Europene;

c) asigura si faciliteaza cooperarea dintre institutiile nationale implicate in protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania, precum si intre acestea si Oficiul European de Lupta Antifrauda si statele membre ale Uniunii Europene;

d) initiaza si avizeaza proiecte de acte normative privind protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania in vederea armonizarii legislative in domeniu;

e) culege, analizeaza si prelucreaza datele in scopul realizarii analizelor relevante in domeniul protectiei intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania;

f) elaboreaza si coordoneaza programe de perfectionare, stagii de pregatire si instruire in domeniul luptei antifrauda.

Departamentul primeste sesizarile Oficiului European de Lupta Antifrauda sau din alte surse ori se sesizeaza din oficiu cu privire la posibile nereguli ce afecteaza interesele financiare ale Uniunii Europene, efectueaza controalele corespunzatoare si pune la dispozitia Oficiului European de Lupta Antifrauda actul de control cuprinzand aspectele constatate, precum si toate datele si informatiile cerute.

In cazul constatarii unor elemente de natura infractionala in gestionarea fondurilor comunitare, dupa efectuarea tuturor operatiunilor necesare, actul de control este transmis parchetului competent din punct de vedere material sa efectueze urmarirea penala, in vederea luarii de indata a masurilor legale pentru indisponibilizarea fondurilor, recuperarea prejudiciului si restituirea acestuia, precum si pentru tragerea la raspundere penala a persoanelor vinovate.

La solicitarea Oficiului European de Lupta Antifrauda reprezentantii acestuia pot participa direct la controalele efectuate de Departament. Reprezentantii Oficiului European de Lupta Antifrauda au acces la toate datele si informatiile care au stat la baza intocmirii actului de control, in conditiile legii.

C. Controlul efectuat prin alte organisme specializate de control ale Statului este tot un control de esenta administrativa, dar care isi limiteaza activitatea la domenii strict determinate ale vietii economice si sociale, cum sunt asigurarea calitatii produselor si serviciilor, respectarea politicii guvernamentale si a prevederilor legale in domeniul preturilor si tarifelor, corecta utilizare a instalatiilor cu grad ridicat de pericol (cazane, recipiente sub presiune, instalatii de ridicat, aparatura de masurare si control), activitatea comerciala, protectia concurentei, respectarea standardelor romanesti si internationale, sistematizare si constructii, protectia mediului etc. Pentru controlul acestor activitati sau aspecte, s-au infiintat inspectii, inspectorate si oficii de profil, care au rolul de a veghea la stricta respectare a legislatiei pentru fiecare domeniu in parte.

1. Controlul financiar si fiscal exercitat de catre Stat se caracterizeaza prin aceea ca este in totalitate un control specializat, care urmareste in principal consolidarea echilibrului financiar, monetar si valutar, prin asigurarea resurselor financiare ale Statului, incurajarea sau descurajarea unor activitati economice, intarirea monedei nationale si respectarea stricta a legislatiei financiare si fiscale. El se exercita la toate nivelurile si in toate structurile economiei nationale de catre organe apartinand Curtii de Conturi, Ministerului Finantelor Publice.

A. Curtea de Conturi este un organism indispensabil oricarui stat modern care poarta raspunderea administrarii gestiunilor publice.

In Romania Curtea de Conturi a fost reinfiintata, este organizata si functioneaza in baza legii nr.94/8 septembrie 1992, cu modificarile ulterioare[1].

Curtea de Conturi este institutia suprema de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. Curtea de Conturi a avut si unele atributii jurisdictionale in domeniul financiar. Ea functioneaza pe langa Parlament, dar isi exercita functiile in mod independent, in conformitate cu Constitutia si celelalte legi. Curtea decide in mod autonom asupra programului sau de control. Actiunile de control ale Curtii se initiaza din oficiu si nu pot fi oprite decat de Parlament si numai in cazul depasirii competentelor legale. De asemenea, Parlamentul este singurul care poate cere (prin hotarare a Senatului sau Camerei Deputatilor) efectuarea unor anumite controale. Nici o alta autoritate publica nu o mai poate obliga Curtea de Conturi la aceasta.

In exercitarea atributiilor sale, Curtea de Conturi are acces neingradit la toate actele, documentele si informatiile necesare, indiferent care sunt persoanele juridice sau fizice detinatoare. Toate persoanele juridice si fizice supuse controlului sau jurisdictiei Curtii de Conturi sunt obligate sa-i transmita actele, documentele si informatiile solicitate la termenele stabilite de Curte si sa-i asigure accesul in sediile lor, daca aceasta hotaraste efectuarea controlului sau cercetarea la fata locului. Periodic, Curtea de Conturi inainteaza Parlamentului si, prin camerele de conturi judetene, consiliilor locale rapoarte in domeniile in care este competenta. Raportul anual al Curtii se publica in Monitorul Oficial. De asemenea, Curtea de Conturi are un buget propriu, prevazut distinct in bugetul de stat, colaboreaza cu organisme internationale de profil si poate executa controlul gestionarii fondurilor straine puse la dispozitia Romaniei.

Personalul de baza al Curtii de Conturi il reprezinta cei 18 consilieri de conturi care formeaza plenul. La sedintele plenului Curtii participa procurorul general financiar, iar la cele ale comitetului de conducere participa si secretarul general, iar ca invitati, specialisti cu inalta calificare din domeniile de activate ce intra in competenta Curtii.

Curtea de Conturi a Romaniei are organe proprii in teritoriu, care sunt Camerele de conturi judetene, prin care se exercita functiile de control ale Curtii.

Camera de conturi judeteana se compune din directia de control financiar ulterior. Directiile de control financiar ulterior judetene si a municipiului Bucuresti sunt formate din controlori financiari si sunt conduse de un director si un director adjunct.

Atributiile de control ale Curtii de Conturi se realizeaza prin sectia de control ulterior. Curtea de Conturi isi exercita functiunea de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale. Prin controlul sau Curtea de Conturi urmareste respectarea legii in gestionarea mijloacelor materiale si banesti. De asemenea, Curtea de Conturi analizeaza calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii, eficientei si eficacitatii.

Pentru exercitarea acestei functii, Curtea de Conturi verifica:

a) formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale de stat si ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, precum si miscarea fondurilor intre aceste bugete;

b) constituirea, utilizarea si gestionarea fondurilor speciale si a fondurilor de tezaur;

c) formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe;

d) utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, a subventiilor si transferurilor si a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale;

e) constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice de catre institutiile publice autonome cu caracter comercial si financiar si de catre organismele autonome de asigurari sociale;

f) situatia, evolutia si modul de administrare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale de catre institutiile publice, regiile autonome, societatile comerciale sau de catre alte persoane juridice in baza unui contract de concesiune sau inchiriere;

g) constituirea, utilizarea si gestionarea resurselor financiare privind protectia mediului, imbunatatirea calitatii conditiilor de viata si de munca;

h) utilizarea fondurilor provenite din asistenta financiara acordata Romaniei de Uniunea Europeana si din alte surse de finantare internationala;

i) utilizarea fondurilor puse la dispozitie Romaniei de catre Uniunea Europeana prin Programul SAPARD si a cofinantarii aferente;

j) alte domenii in care, prin lege, s-a stabilit competenta Curtii.

Controlul ulterior al Curtii de Conturi vizeaza toate gestiunile publice. Principalele atributii de control ulterior se refera la verificarea contului general anual de executie a bugetului de stat, contului anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat, conturilor anuale de executie a bugetelor fondurilor speciale, conturilor fondurilor de tezaur, contului anual al datoriei publice a Statului si situatiei garantiilor guvernamentale acordate pentru credite interne si externe primite de catre alte persoane juridice.

Pentru aprecierea cat mai corecta a conturilor anuale enumerate mai sus, Curtea isi stabileste un program propriu de control, in baza caruia verifica pe parcursul exercitiului bugetar si la finele acestuia urmatoarele:

a) conturile gestiunilor publice de bani, alte valori si de bunuri materiale publice.

b) conturile executiei de casa a bugetelor publice.

c) conturile de executie ale subventiilor si alocatiilor bugetare pentru investitii acordate altor beneficiari decat institutiile publice.

d) bilanturile si conturile de executie ale ordonatorilor de credite bugetare si ale administratorilor care gestioneaza fonduri ce se supun regimului bugetului public.

e) conturile operatiunilor referitoare la datoria publica.

Este de competenta Curtii sa stabileasca limite valorice minime de la care conturile enuntate anterior sunt supuse controlului sau in fiecare exercitiu bugetar.

Prin verificarea conturilor Curtea constata daca:

a) conturile supuse controlului sau sunt exacte si conforme cu realitatea si daca inventarierea patrimoniului public a fost facuta la termenele si in conditiile stabilite de lege;

b) veniturile statului, unitatilor administrativ-teritoriale, asigurarilor sociale de stat si ale institutiilor publice finantate integral sau partial din mijloacele extrabugetare au fost legal stabilite si incasate la termenele prevazute de lege;

c) cheltuielile au fost angajate, lichidate, ordonantate, platite si inregistrate conform reglementarilor legale si in concordanta cu prevederile legii bugetare;

d) modificarile aduse prevederilor initiale ale bugetelor sunt autorizate si daca s-au facut in conditiile legii;

e) subventiile si alocatiile pentru investitii s-au acordat de la buget sau din fonduri speciale, in conditiile legii, si s-au utilizat conform destinatiilor stabilite;

Analiza: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Proiect: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

f) contractarea si utilizarea imprumuturilor de stat, rambursarea ratelor scadente ale acestora si plata dobanzilor aferente s-au facut in conditiile legii;

g) creantele si obligatiile statului si ale unitatilor administrativ-teritoriale sunt indreptatite sau garantate, iar activele sunt protejate potrivit legii.

Sunt supuse controlului Curtii de Conturi:

a) statul si unitatile administrativ-teritoriale, in calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile si institutiile lor publice, autonome sau neautonome;

b) Banca Nationala a Romaniei;

c) regiile autonome;

d) societatile comerciale la care statul, unitatile administrativ-teritoriale, institutiile publice sau regiile autonome detin, singure sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social;

e) organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura, care gestioneaza bunuri, valori sau fonduri, intr-un regim legal obligatoriu, in conditiile in care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru.

De asemenea, Curtea de conturi controleaza executia bugetelor Senatului, Camerei Deputatilor, Presedintiei si Guvernului, Curtii Supreme de Justitie, Curtii Constitutionale, Consiliului Legislativ si Avocatului Poporului. In schimb, executia bugetului propriu al Curtii se aproba de Parlament.

Rolul acestor controale este acela de a da descarcarea de gestiune pentru fiecare exercitiu financiar. Trebuie avut in vedere faptul ca in Romania, Curtea de Conturi este singurul organism competent sa hotarasca asupra descarcarii de gestiune pentru organismele si institutiile publice. Orice decizie a autoritatii executive privind descarcarea de gestiune nu este decat provizorie.

In exercitarea atributiilor sale de control ulterior Curtea de Conturi poate hotari efectuarea de controale si la persoanele juridice care:

a) beneficiaza de garantii guvernamentale pentru credite, de subventii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a institutiilor publice;

b) administreaza, in baza unui contract de concesiune sau inchiriere, bunuri apartinand domeniului public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;

c) sunt societati de investitii financiare, asociatii si fundatii care utilizeaza fonduri publice.

La aceste categorii de persoanele, Curtea de Conturi urmareste, in principal:

a) exactitatea si realitatea bilanturilor contabile si a conturilor de profit si pierderi;

b) indeplinirea obligatiilor financiare catre buget sau catre alte fonduri stabilite prin lege;

c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din fonduri speciale, conform destinatiei stabilite;

d) calitatea gestiunii economico-financiare, daca prin aceasta se afecteaza drepturile statului, unitatilor administrativ-teritoriale sau institutiilor publice ori se creeaza obligatii in sarcina acestora;

e) economicitatea, eficacitatea si eficienta fondurilor publice.

Curtea de Conturi exercita controlul la sediul sau sau la fata locului. Controlorii financiari desemnati sa verifice conturile intocmesc rapoarte in care prezinta constatarile si concluziile lor si formuleaza propuneri cu privire la masurile ce urmeaza a fi luate in legatura cu situatia conturilor. In cazul in care conturile prezentate nu intrunesc conditiile sa faca posibila verificarea lor, controlorii le restituie titularilor acestora, fixand termenul pana la care sa se faca completarea sau refacerea lor. Daca titularii conturilor nu se conformeaza acestei masuri, completarea sau refacerea conturilor se face, pe cheltuiala acestora, de catre un expert contabil numit de Curtea de Conturi.

Rapoartele asupra conturilor sunt examinate de complete formate dupa cum urmeaza:

a) 3 consilieri de conturi din Sectia de control financiar ulterior, pentru ordonatorii principali de credite ale caror bugete se aproba prin lege;

b) directorul directiei de control financiar ulterior, directorul adjunct sau seful de serviciu si un controlor financiar, altul decat cel care a efectuat controlul, pentru ordonatorul de credite;

c) directorul, directorul adjunct al directiei de control financiar ulterior ai Camerei de Conturi a Municipiului Bucuresti si un sef de serviciu.

Asupra rapoartelor, completul pronunta incheieri prin care dispune fie descarcarea de gestiune, fie sesizarea instantelor, pentru stabilirea raspunderii juridice potrivit legii.

In afara de atributiile de control, Curtea de Conturi are si alte atributii si competente, cum ar fi:

a) sa inainteze Parlamentului sau, prin camerele de conturi judetene, autoritatilor publice deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale rapoarte pe domeniile in care este competenta, ori de cate ori considera necesar;

b) sa avizeze avizeaza, la cererea Senatului sau a Camerei Deputatilor, proiectul bugetului de stat si proiectele de lege in domeniul finantelor si al contabilitatii publice sau prin aplicarea carora ar rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetara;

c) sa avizeze infiintarea de catre Guvern sau ministere a unor organe de specialitate in subordinea lor;

d) sa evalueze activitatea de control financiar propriu a persoanelor juridice controlate;

e) sa solicite organelor de control financiar si ale Bancii Nationale a Romaniei verificarea, cu prioritate, a unor obiective, in cadrul atributiilor lor legale;

f) sa ceara si sa utilizeze, pentru exercitarea functiilor sale de control si jurisdictionale, rapoartele celorlalte organisme cu atributii de control financiar.

In baza constatarilor rezultate din controlul efectuat, Curtea de Conturi are dreptul sa decida:

a) suspendarea aplicarii masurilor care contravin reglementarilor legale din domeniul financiar, contabil si fiscal;

b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci cand se constata utilizarea nelegala sau ineficienta a acestora;

c) inlaturarea neregulilor constatate in activitatea financiar-contabila controlata, corectarea bilanturilor contabile, a conturilor de profit si pierderi si a conturilor de executie.

B. Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF)

Incepand cu data de 1 octombrie 2003, a fost infiintata Agentia Nationala de Administrare Fiscala, entitate care inglobeaza toate functiile de administrare fiscala realizate anterior in cadrul departamentului specializat din Ministerul Finantelor Publice.

Acesta Agentie, care a devenit operationala la 1 ianuarie 2004, are in subordine structurile de administrare si colectare a veniturilor la bugetul de stat din cadrul Directiilor finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti si Directiei generale de administrare a marilor contribuabili si isi desfasoara activitatea in domeniul impozitelor, taxelor, contributiilor si al altor venituri bugetare prin intermediul procedurilor de gestiune, colectare, control fiscal, solutionare a contestatiilor si dezvoltarea unor relatii de parteneriat cu contribuabilii, inclusiv prin acordarea de servicii de asistenta.

Pentru administrarea marilor contribuabili din municipiul Bucuresti si din judetul Ilfov s-a infiintat o Directie generala de administrare a acestora. De asemenea, la nivel teritorial functioneaza servicii pentru administrarea marilor contribuabililor de pe raza fiecarui judet.

Obiectivele generale ale ANAF sunt reprezentate de:

colectarea veniturilor bugetului de stat;

exercitarea prerogativelor stabilitate de lege prin aplicarea unui tratament echitabil tuturor contribuabililor;

aplicarea unitara a legislatiei din domeniul vamal;

Pentru realizarea acestor obiective, ANAF are urmatoarele atributii (le avem in vedere mai ales pe cele privitoare la activitatea de control):

asigura aplicarea corecta, unitara si nediscriminatorie a legislatiei fiscale;

actioneaza pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale;

exercita controlul operativ si inopinat privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte din domeniul financiar, fiscal si vamal care au ca efect evaziunea fiscala;

exercita urmarirea, supravegherea si controlul fiscal pe teritoriu Romaniei;

exercita activitati de investigare fiscala cu ocazia efectuarii controlului fiscal;

exercita activitati de inspectie vamala si de control vamal ulterior;

elaboreaza proceduri de administrare a impozitelor si taxelor;

urmareste depunerea de catre contribuabili a declaratiilor de impunere;

initiaza si desfasoara actiuni legale in cazul neindeplinirii de catre contribuabili a obligatiilor declarative si de plata;

elaboreaza si aplica procedurile de impunere;

urmareste incurajarea conformarii voluntare a contribuabililor prin dezvoltarea serviciilor oferite acestora, menite sa faciliteze indeplinirea obligatiilor fiscale;

elaboreaza proceduri privind activitatea de informare si de indrumare a contribuabililor;

elaboreaza si aplica proceduri interne privind executarea silita;

solutioneaza contestatiile impotriva actelor administrative fiscale;

alte atributii stabilite de lege.

Pentru indeplinirea atributiilor sale, ANAF este autorizata:

sa exercite nemijlocit si neingradit inspectia fiscala, controlul financiar si vamal;

sa dea dispozitii agentilor economici, in urma controlului, sa ia masuri de respectare a legii;

sa aplice sanctiuni, in conditiile legii;

sa aprobe inlesniri, restituiri si compensari la plata impozitelor si taxelor;

sa ia masurile asiguratorii si sa aplice masurile de executare silita;

sa solutioneze plangerile si petitiile care ii sunt adresate.

Din punct de vedere al controlului, ne intereseaza in mod deosebit aici activitatea de inspectie fiscala realizata de Agentia Nationala de Administrare Fiscala.

Inspectia fiscala se exercita exclusiv, nemijlocit si neingradit prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala sau, dupa caz, de compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale ori de alte autoritati care sunt competente, potrivit legii, sa administreze impozite, taxe, contributii sau alte sume datorate bugetului general consolidat.

Inspectia fiscala se exercita asupra tuturor persoanelor, indiferent de forma lor de organizare, care au obligatii de stabilire, retinere si plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat, prevazute de lege.

Obiectivele acestui control sunt reprezentate de:

a) constatarea si investigarea fiscala a tuturor actelor si faptelor rezultand din activitatea contribuabilului supus inspectiei sau altor persoane privind legalitatea si conformitatea declaratiilor fiscale, corectitudinea si exactitatea indeplinirii obligatiilor fiscale, in vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale;

b) analiza si evaluarea informatiilor fiscale, in vederea confruntarii declaratiilor fiscale cu informatiile proprii sau din alte surse;

c) sanctionarea potrivit legii a faptelor constatate si dispunerea de masuri pentru prevenirea si combaterea abaterilor de la prevederile legislatiei fiscale.

Pentru atingerea acestor obiective, organul de inspectie fiscala va proceda la:

a) examinarea documentelor aflate in dosarul fiscal al contribuabilului;

b) verificarea concordantei dintre datele din declaratiile fiscale cu cele din evidenta contabila a contribuabilului;

c) discutarea constatarilor si solicitarea de explicatii scrise de la reprezentantii legali ai contribuabililor sau imputernicitii acestora, dupa caz;

d) solicitarea de informatii de la terti;

e) stabilirea de diferente de obligatii fiscale de plata;

f) verificarea locurilor unde se realizeaza activitati generatoare de venituri impozabile;

g) dispunerea masurilor asiguratorii in conditiile legii;

h) efectuarea de investigatii fiscale;

i) aplicarea de sanctiuni potrivit prevederilor legale.

Formele de inspectie fiscala sunt:

a) inspectia fiscala generala, care reprezinta activitatea de verificare a tuturor obligatiilor fiscale ale unui contribuabil, pentru o perioada de timp determinata;

b) inspectia fiscala partiala, care reprezinta activitatea de verificare a uneia sau mai multor obligatii fiscale, pentru o perioada de timp determinata.

Inspectia fiscala se efectueaza in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale.

La contribuabilii mari, perioada supusa inspectiei fiscale incepe de la sfarsitul perioadei controlate anterior. La celelalte categorii de contribuabili inspectia fiscala se efectueaza asupra creantelor nascute in ultimii 3 ani fiscali pentru care exista obligatia depunerii declaratiilor fiscale.

Inspectia fiscala se poate extinde pe perioada de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale, daca:

a) exista indicii privind diminuarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat;

b) nu au fost depuse declaratii fiscale.

c) nu au fost indeplinite obligatiile de plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat.

Inspectia fiscala se desfasoara, de regula, in spatiile de lucru ale contribuabilului. Daca nu exista un spatiu de lucru adecvat pentru derularea inspectiei fiscale, atunci activitatea de inspectie se va putea desfasura la sediul organului fiscal sau in orice alt loc stabilit de comun acord cu contribuabilul.

Trebuie aratat ca inspectia fiscala se desfasoara, de regula, in timpul programului de lucru al contribuabilului, dar se poate desfasura si in afara programului lui de lucru, cu acordul scris al acestuia si cu aprobarea conducatorului organului fiscal.

Durata efectuarii inspectiei fiscale este stabilita de organele de inspectie fiscala sau, dupa caz, de compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale, in functie de obiectivele inspectiei, si nu poate fi mai mare de 3 luni. In cazul contribuabililor care au sedii secundare, durata inspectiei nu poate fi mai mare de 6 luni.

Inspectia fiscala va avea in vedere examinarea tuturor starilor de fapt si raporturile juridice care sunt relevante pentru impunere. Ea va fi efectuata in asa fel incat sa afecteze cat mai putin activitatea curenta astfel si sa utilizeze eficient timpul destinat inspectiei fiscale. Inspectia fiscala se efectueaza o singura data pentru fiecare impozit, taxa, contributie si alte sume datorate bugetului general consolidat si pentru fiecare perioada supusa impozitarii. Prin exceptie, conducatorul inspectiei fiscale competent poate decide reverificarea unei anumite perioade daca, de la data incheierii inspectiei fiscale si pana la data implinirii termenului de prescriptie, apar date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuarii verificarilor sau erori de calcul care influenteaza rezultatele acestora.

Inspectia fiscala se organizeaza si se desfasoara in baza unor programe anuale, trimestriale si lunare aprobate in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, respectiv prin acte ale autoritatilor administratiei publice locale, dupa caz.

La inceperea inspectiei fiscale, inspectorul este obligat sa prezinte contribuabilului legitimatia de inspectie si ordinul de serviciu semnat de conducatorul organului de control. Inceperea inspectiei fiscale trebuie consemnata in registrul unic de control.

La finalizarea inspectiei fiscale, contribuabilul este obligat sa dea o declaratie scrisa, pe propria raspundere, din care sa rezulte ca au fost puse la dispozitie toate documentele si informatiile solicitate pentru inspectia fiscala. In declaratie se va mentiona si faptul ca au fost restituite toate documentele solicitate si puse la dispozitie de contribuabil.

Contribuabilii au obligatia sa indeplineasca masurile prevazute in actul intocmit cu ocazia inspectiei fiscale, in termenele si conditiile stabilite de organele de inspectie fiscala.

Contribuabilul are obligatia sa colaboreze la constatarea starilor de fapt fiscale. Acesta este obligat sa dea informatii, sa prezinte la locul de desfasurare a inspectiei fiscale toate documentele, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal.

Autoritatea Nationala a Vamilor

Incepand cu data de 13 octombrie 2003 Directia Generala a Vamilor a devenit Autoritatea Nationala a Vamilor, in prezent fiind organizata si functionand in conformitate cu prevederile H.G. nr. 165/2005, avand ca principala sarcina punerea in aplicare a politicii comerciale a Romaniei, in deplina intelegere cu angajamentele asumate de tara noastra in procesul de aderare la Uniunea Europeana.

In prezent, Autoritatea Nationala a Vamilor functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Finantelor Publice - Agentia Nationala de Administrare Fiscala, avand in componenta 10 directii regionale vamale.

In esenta, Autoritatea Nationala a Vamilor asigura aplicarea strategiei si programului de guvernare in domeniul vamal, indeplinind in acest sens atributiile stabilite prin lege. Astfel, pentru realizarea obiectului sau de activitate Autoritatea Nationala a Vamilor exercita in principal, urmatoarele atributii:

organizeaza, indruma si controleaza activitatea directiilor regionale vamale si a birourilor vamale din subordine;

ia masuri de prevenire si combatere a oricaror infractiuni si contraventii in domeniul vamal;

participa impreuna cu alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale la elaborarea proiectelor de acte normative in domeniul vamal;

aplica masurile cu caracter vamal rezultate din acordurile de liber schimb sau comert liber incheiate intre Romania, pe de o parte, si Uniunea Europeana sau tarile aflate in curs de integrare in Uniunea Europeana, pe de alta parte;

elaboreaza norme metodologice pentru organele proprii de control;

elaboreaza si adopta norme tehnice pentru introducerea procedurilor simplificate de vamuire;

elaboreaza propuneri privind sistematizarea si armonizarea legislatiei vamale;

coordoneaza si indruma activitatea directiilor regionale vamale si a birourilor vamale pe linia prevenirii si combaterii traficului ilicit de droguri, arme, explozivi, obiecte din patrimoniul cultural national;

urmareste, in cooperare cu celelalte organe abilitate ale statului, cazurile de spalare a banilor prin operatiuni vamale;

verifica modul de declarare de catre titularul operatiunii vamale sau de catre comisionarul vamal a drepturilor cuvenite bugetului de stat;

incaseaza si vireaza aceste drepturi la bugetul de stat; stabileste eventualele diferente prin controale ulterioare si asigura incasarea acestora;

controleaza mijloacele de transport incarcate cu marfuri de import, export sau aflate in tranzit, precum si bagajele insotite sau neinsotite ale calatorilor care trec frontiera de stat a Romaniei si verifica legalitatea si regimul vamal al acestora, potrivit reglementarilor vamale in vigoare;

retine, in vederea confiscarii, marfurile care fac obiectul unor abateri de la legislatia vamala si pentru care legea prevede o astfel de sanctiune;

verifica pe timp de zi si de noapte, cladiri, depozite, terenuri, sedii si alte obiective si poate preleva, in conditiile legii, probe pe care le analizeaza in laboratoarele acreditate sau proprii in vederea identificarii si expertizarii marfurilor supuse vamuirii;

efectueaza investigatii, supravegheri si verificari in cazurile in care sunt semnalate situatii de incalcare a legislatiei vamale de catre persoane fizice si juridice;

verifica registre, corespondenta si alte forme de evidenta si are dreptul de a cere oricarei persoane fizice sau juridice sa prezinte, fara plata, documentatia si informatiile privind operatiunile vamale;

sesizeaza organele de urmarire penala competente atunci cand exista indiciile savarsirii unor infractiuni;

realizeaza, in cadrul controlului vamal ulterior, verificarea oricaror documente, registre si evidente referitoare la marfurile vamuite; controlul se poate face la orice persoana care se afla in posesia acestor acte sau detine informatii in legatura cu acestea; controlul ulterior se efectueaza pe o perioada de 5 ani de la acordarea liberului de vama;

asigura sistemului informatic integrat vamal datele si prelucrarile acestora pentru statistica vamala si de comert exterior; gestioneaza informatiile cu privire la colectarea datoriei vamale;

organizeaza, prin Scoala de Finante Publice si Vama, programe de formare, pregatire si perfectionare profesionala a personalului vamal;

organizeaza si asigura alocarea, miscarea, evidenta si controlul mijloacelor si echipamentelor din dotarea Autoritatii Nationale a Vamilor;

colaboreaza, pe baza de protocol, cu structurile Ministerului Administratiei si Internelor abilitate, precum si cu alte organe ale statului sau asociatii patronale, cu atributii in aplicarea legii ori interesate in realizarea politicii vamale;

coopereaza, pe baza de reciprocitate, cu autoritatile vamale ale altor state, precum si cu organismele internationale de specialitate, in vederea prevenirii, cercetarii si combaterii fraudelor vamale.

Pentru promovarea intereselor Romaniei, din punct de vedere vamal precum si pentru o mai buna conlucrare cu forurile internationale, Autoritatea Nationala a Vamilor are reprezentanti permanenti la Misiunea Romaniei pe langa Uniunea Europeana sau in cadrul altor organisme internationale, asigurandu-se astfel o legatura operativa pe probleme vamale.

Garda Financiara este organizata si functioneaza in subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Garda Financiara exercita controlul operativ si inopinat privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte care au ca efect evaziunea si frauda fiscala, cu exceptia stabilirii diferentelor de impozite, taxe si contributii, precum si a dobanzilor si penalitatilor aferente acestora, a urmaririi, incasarii veniturilor bugetare si solutionarii contestatiilor.

Garda Financiara are in structura Comisariatul general si comisariatele regionale, respectiv Comisariatul Municipiului Bucuresti, care au in componenta sectiile judetene arondate.

Comisariatul general este structura centrala a Garzii Financiare, care, sub conducerea comisarului general, asigura realizarea strategiei de control, urmareste modul de realizare a atributiilor incredintate comisariatelor regionale si Comisariatului Municipiului Bucuresti, stabileste masuri operative pentru eficienta controlului curent si a controlului tematic. Comisarii din Comisariatul general al Garzii Financiare au competenta de control operativ si inopinat pe intreg teritoriul tarii.

In structura Comisariatului general se pot organiza servicii, birouri si alte compartimente functionale prin decizie a comisarului general, cu avizul ministrului finantelor publice.

Comisariatele regionale se organizeaza ca unitati zonale cu competente teritoriale limitate, care conduc si supravegheaza activitatea de control operativ si inopinat pentru sectiile judetene arondate. Comisarii din comisariatele regionale au competenta de control operativ si inopinat in sectiile judetene arondate.

In vederea realizarii atributiilor sale, pentru combaterea actelor si faptelor de evaziune si frauda fiscala, Garda Financiara efectueaza controlul operativ si inopinat cu privire la:

a.               respectarea actelor normative in scopul prevenirii, descoperirii si combaterii oricaror acte si fapte interzise de lege;

b.               respectarea normelor de comert, urmarind prevenirea, depistarea si inlaturarea operatiunilor ilicite;

c.                modul de producere, depozitare, circulatie si valorificare a bunurilor, in toate locurile si spatiile in care se desfasoara activitatea agentilor economici;

d.               participarea, in colaborare cu organele de specialitate ale altor ministere si institutii specializate, la actiuni de depistare si combatere a activitatilor ilicite care genereaza fenomene de evaziune si frauda fiscala.

Personalul Garzii Financiare executa doua categorii de operatiuni de control:

operatiuni de control curent;

operatiuni de control tematic.

Controlul curent se executa operativ si inopinat, pe baza legitimatiei de control, a insignei de imputernicire si a ordinului de serviciu, in timp ce controlul tematic se executa de catre comisarii Garzii Financiare in baza ordinelor date de conducerea Ministerului Finantelor Publice si de comisarul general, acestea stabilind obiectivele de verificat, entitatile supuse controlului, perioada asupra careia se efectueaza verificarea, precum si durata controlului.

La orice actiune de control participa minimum 2 comisari, iar la actiunile de control cu grad sporit de periculozitate, echipele de comisari vor fi insotite de membri ai subunitatilor specializate de interventie rapida ale politiei.

In urma controalelor efectuate, Garda Financiara incheie acte de control operativ si inopinat, constata prin proces-verbal contraventiile savarsite si aplica amenzile legale. Actele de control intocmite de comisarii Garzii Financiare sunt acte administrative de control si se comunica directiilor generale ale finantelor publice in a caror raza teritoriala se afla sediul social al agentului economic controlat, pentru luarea masurilor fiscale, sau organelor de urmarire penala, dupa caz. Actele prin care sunt dispuse masurile cu caracter imediat rezultate din controlul efectuat de catre comisarii Garzii Financiare, a caror executare este in sarcina entitatilor verificate, constituie acte opozabile entitatilor respective.

Trebuie facuta precizarea ca personalul Garzii Financiare nu poate fi antrenat in actiuni de control fiscal de natura celor privind stabilirea, urmarirea si incasarea veniturilor bugetare.

In indeplinirea atributiilor care le revin, comisarii Garzii Financiare sunt in drept:

a.         sa efectueze controale in spatiile in care se produc, se depoziteaza sau se comercializeaza bunuri ori se desfasoara activitati ce cad sub incidenta actelor normative in vigoare cu privire la prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte care sunt interzise de acestea;

b.         sa verifice respectarea reglementarilor legale privind circulatia marfurilor pe drumurile publice, in porturi, cai ferate si fluviale, aeroporturi, in vecinatatea punctelor vamale, antrepozite, zone libere, precum si in alte locuri in care se desfasoara o asemenea activitate;

c.         sa verifice legalitatea activitatilor desfasurate, existenta si autenticitatea documentelor justificative in activitatile de productie si prestari de servicii ori pe timpul transportului, depozitarii si comercializarii bunurilor si sa aplice sigilii pentru asigurarea integritatii bunurilor;

d.         sa dispuna masuri cu privire la confiscarea, in conditiile legii, a bunurilor a caror fabricare, depozitare, transport sau desfacere este ilicita, precum si a veniturilor realizate din activitati comerciale sau prestari de servicii nelegale si sa ridice documentele financiar-contabile si de alta natura care pot servi la dovedirea contraventiilor sau, dupa caz, a infractiunilor;

e.         sa solicite, in conditiile si potrivit Codului de procedura penala, efectuarea de catre organele abilitate de lege a perchezitiilor in localuri publice sau particulare - case, curti, dependinte si gradini -, daca exista indicii ca in aceste locuri sunt ascunse documente, marfuri sau se desfasoara activitati care au ca efect evaziunea sau frauda fiscala;

f.          sa constate acte si fapte care au avut ca efect evaziunea si frauda fiscala, sa solicite organelor fiscale stabilirea obligatiilor fiscale in intregime datorate, sa ceara organelor de executare competente luarea masurilor asiguratorii ori de cate ori exista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa isi ascunda ori sa isi risipeasca averea si sa sesizeze, dupa caz, organele de urmarire penala

g.         sa solicite administratorilor unitatilor controlate si persoanelor implicate explicatii, lamuriri, precizari verbale si/sau in scris cu privire la faptele constatate;

h.         sa solicite copii certificate de pe documentele originale, sa preleveze probe, esantioane, mostre etc., necesare finalizarii actului de control; analiza si examinarea probelor, esantioanelor si mostrelor se fac in laboratoare de specialitate, cheltuielile privind efectuarea acestora fiind suportate din fondurile special alocate in bugetul de venituri si cheltuieli al Garzii Financiare;

i.           sa constate contraventiile si sa aplice sanctiunile corespunzatoare;

j.           sa intocmeasca acte de control operativ si inopinat privind rezultatele verificarilor, sa aplice masuri si sa sesizeze organele competente in vederea valorificarii constatarilor;

k.         sa opreasca mijloacele de transport, in conditiile legii, pentru verificarea documentelor de insotire a bunurilor si persoanelor transportate;

l.           sa solicite institutiilor financiar-bancare, de asigurari si reasigurari date sau documente, in scopul instrumentarii si fundamentarii constatarilor cu privire la savarsirea unor fapte ce contravin legislatiei in vigoare;

m.      sa poarte uniforma, sa pastreze, sa foloseasca si sa faca uz de armamentul si mijloacele de aparare din dotare, in conditiile legii;

n.         sa utilizeze mijloacele auto purtand insemne si dispozitive de avertizare sonora si luminoasa specifice.

In plus, Garda Financiara poate, la solicitarea procurorului, sa efectueze constatari cu privire la faptele care constituie incalcari ale dispozitiilor si obligatiilor a caror respectare o controleaza, intocmind procese-verbale care constituie mijloace de proba, potrivit legii.

In cazurile in care exista indicii de savarsire a unor fapte penale, Garda Financiara poate sa solicite Ministerului Administratiei si Internelor sa asigure personalul necesar pentru asigurarea protectiei si sigurantei operatiunilor desfasurate de comisarii Garzii Financiare in realizarea actului de control. Personalul necesar se asigura din cadrul subunitatilor specializate de interventie rapida ale politiei.

Functionarii Garzii Financiare au obligatia de a nu folosi in scop personal si de a nu divulga informatiile dobandite ca urmare a exercitarii functiei. De asemenea, nu pot divulga aceste informatii, inclusiv dupa incetarea raporturilor de munca, pe o durata de 3 ani, cu exceptia cazurilor impuse de procedurile judiciare ori in cazul schimbului de informatii intre institutiile abilitate ale statului, precum si in cazul comunicarilor facute, in conditiile legii, organismelor straine cu atributii similare.

Pentru indeplinirea atributiilor stabilite prin lege, Garda Financiara are acces la informatiile necesare, in mod operativ si gratuit, de la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, Oficiul National al Registrului Comertului, Autoritatea Nationala a Vamilor, Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, Directia Generala de Evidenta Informatizata a Persoanei, Serviciul Pasapoarte din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, precum si de la institutiile financiar-bancare. Aceste institutii furnizeaza informatiile solicitate si elibereaza copii certificate de pe documentele necesare definitivarii controlului.

Garda Financiara coopereaza cu organele cu atributii similare din alte state, pe baza tratatelor internationale la care Romania este parte sau pe baza de reciprocitate, precum si cu organismele de combatere a fraudei din cadrul Uniunii Europene, in cauzele de interes comun, potrivit protocoalelor incheiate in acest sens.