Finante
Cadrul conceptual al misiunilor de asigurare realizate de un auditor financiarScopul efectuarii unei misiuni de audit financiar Responsabilitatile managementului privind intocmirea situatiilor financiare si responsabilitatile auditorului privind auditarea acestor situatii Teste si intrebari de autoevaluare 1.1. Scopul efectuarii unei misiuni de audit financiarObiectivul unui audit al situatiilor financiare este de a da posibilitatea auditorului sa exprime o opinie cu privire la situatiile financiare, daca acestea sunt intocmite sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru aplicabil de raportare financiara. Subiectul de audit il reprezinta entitatea ancorata in realitatile economiei, incepand cu examinarea modului de organizare si functionare a activitatii sale, a formarii, divizarii si utilizarii fluxurilor financiare in vederea asigurarii unei dezvoltari permanente, a utilizarii eficiente a capitalurilor proprii, a dezvoltarii respectului fata de partenerii sai, furnizori si beneficiari, si in fine situatiile financiare care reprezinta oglinda fidela a tot ceea ce s-a intamplat in interiorul ei intr-un interval de timp dat de regula anul financiar. In ceea ce priveste rolul auditului financiar, acesta consta in verificarea si examinarea informatiei financiare avand o utilitate interna (conducerea si gestionarea intreprinderii) si o alta externa, de informare a tertilor (actionari, investitori, institutii guvernamentale, clienti, furnizori, creditori, institutii bancare si altii), exercitat in scopul protejarii resurselor si asigurarii credibilitatii acestor informatii. Scopul final al auditului il constituie insa verificarea situatiilor financiare anuale, concretizat prin intocmirea raportului de audit, prin intermediul caruia auditorul comunica utilizatorilor concluziile sale. Rapoartele sunt prezentate in diverse forme, insa toate trebuie sa informeze utilizatorii despre concordanta dintre informatii si criteriile stabilite. Principiile generale ale unei misiuni de audit au in vedere ca: Auditorul sa actioneze in conformitate cu cerintele Codului de etica, emis de Federatia Internationala a Contabililor (IFAC); Auditorul sa desfasoare misiunea de audit in conformitate cu Standardele Internationale de Audit (ISA); Auditorul trebuie sa planifice si sa desfasoare o misiune de audit cu o atitudine de scepticism profesional, admitand ideea ca, in anumite imprejurari, situatiile financiare sa fie denaturate in mod semnificativ. In conformitate cu cerintele ISA, auditul este destinat de a oferi o asigurare rezonabila ca situatiile financiare, considerate in totalitatea lor, nu contin denaturari semnificative, fie ca urmare a fraudelor, fie a erorilor. Asigurarea rezonabila este un concept legat de cumularea probelor de audit necesare pentru ca auditorul sa concluzioneze faptul ca nu exista denaturari semnificative in situatiile financiare ale unei entitati. Un auditor nu poate obtine o asigurare absoluta deoarece exista limitari inerente ale unui audit, care afecteaza capacitatea auditorului de a detecta denaturarile semnificative. Aceste limitari sunt cauzate de factori precum: Utilizarea testelor; Limitarile inerente ale controlului intern (de exemplu, posibilitatea eludarii acestuia de catre conducere si a existentei unor intelegeri secrete); Faptul ca majoritatea probelor de audit sunt persuasive, mai degraba decat conclusive. 1.2. Responsabilitatile managementului privind intocmirea situatiilor financiare si responsabilitatile auditorului privind auditarea acestor situatiiConducerea este responsabila pentru identificarea si aprobarea cadrului de raportare financiara ce este folosit in intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Conducerea este de asemenea responsabila pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare conform cadrului de raportare financiara. Aceasta responsabilitate presupune: crearea, implementarea si intretinerea controlului intern relevant pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare care sa nu includa denaturari semnificative, fie ca urmare a fraudei, fie a erorilor; selectarea si aplicarea politicilor adecvate de contabilitate, si elaborarea estimarilor contabile rezonabile pentru situatia data. Din cele prezentate rezulta ca managementului ii revine intreaga responsabilitate in ceea ce priveste adoptarea unor politici contabile corespunzatoare, a mentinerii unui control intern adecvat, a organizarii functiei de audit intern in vederea obtinerii unor prezentari corecte in situatiile financiare. Raspunderea managementului in ceea ce priveste corectitudinea reprezentarilor din situatiile financiare este in directa legatura cu privilegiul de a decide asupra dezvaluirilor de informatii considerate necesare. Majoritatea utilizatorilor de informatii prezentate in situatiile financiare pun mare pret pe acestea, ele reprezentand sursa principala de informare, neavand alte posibilitati de obtinere a altor informatii suplimentare care sa satisfaca mai mult nevoile de cunoastere. Din acest motiv situatiile financiare trebuie sa fie intocmite conform cadrului de raportare financiara. In prezent, nu exista o baza obiectiva si de reglementare general aprobata la nivel global pentru a judeca acceptabilitatea unor cadre de raportare financiara concepute pentru situatiile financiare cu scop general. Pana la aparitia unei astfel baze, cadrele de raportare financiara stabilite de organizatiile autorizate sau recunoscute pentru a promulga standarde, pentru a fi folosite de anumite tipuri de entitati sunt presupuse a fi acceptabile pentru situatiile financiare cu scop general elaborate de asemenea entitati, cu conditia ca aceste organizatii sa respecte un proces prestabilit si transparent ce implica deliberarea si luarea in considerare a viziunilor majoritatii partilor implicate. Cadre de raportare financiara pot fi: IFRS-urile promulgate de Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate; Reglementarile contabile conforme cu Directivele Europene (Ordinul MFP 3055/2009); IPSAS-urile promulgate de Federatia Internationala a Contabililor - Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate in Sectorul Public; si Principiile de contabilitate general acceptate promulgate de un organism insarcinat cu stabilirea standardelor recunoscut intr-o anumita jurisdictie. Cadrul de raportare financiara sta la baza intocmirii situatiilor financiare ale tuturor entitatilor indiferent de natura activitatii si de apartenenta capitalului. Conducerea este responsabila pentru identificarea si aprobarea cadrului de raportare financiara utilizat in intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Conducerea este, de asemenea, responsabila pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare conform cadrului de raportare financiara. Aceasta responsabilitate presupune:
crearea, implementarea si intretinerea controlului intern relevant pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare care sa nu contina denaturari semnificative, ca urmare a fraudelor sau erorilor; selectarea si aplicarea politicilor adecvate de contabilitate; elaborarea estimarilor contabile rezonabile pentru situatia data. Auditorul este responsabil pentru formarea si exprimarea unei opinii asupra situatiilor financiare. Astfel, auditorul este orientat atat spre verificarea respectarii cadrului conceptual al contabilitatii (postulate, principii, norme si reguli de evaluare general acceptate), a procedurilor interne stabilite de conducerea entitatii cat si spre verificarea si certificarea reflectarii in contabilitate a situatiilor financiare, imaginea lor fidela, clara si completa pe intregul exercitiu financiar. Pentru a delimita si a face distinctie intre o misiune de audit, de revizuire si diverse servicii conexe trebuie inteles cadrul prin care departajam activitatile respective.
Astfel, cadrul cuprinzand auditul si serviciile conexe, nu face referire la alte servicii executate de auditori in domeniul financiar-contabil sau fiscal cum ar fi: servicii de indrumare, consultanta fiscala si financiar contabila. Gradul de asigurare al auditorului intr-o misiune de audit trebuie sa fie foarte ridicat dar nu absolut, acesta bazandu-se pe evaluarea probelor de audit colectate ca rezultat al procedurilor aplicate. Nivelul inalt de asigurare ne pune in evidenta informatia necesara cu privire la existenta erorilor semnificative, ceea ce permite auditorului o exprimare pozitiva si o asigurare rezonabila in raportul de audit. In ceea ce priveste efectuarea unei misiuni de revizuire a situatiilor financiare, auditorul se asigura si pune in evidenta inexistenta unor erori semnificative in informatiile examinate, ceea ce conduce la o opinie negativa a formei de asigurare. Pentru misiunile privind procedurile convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare, el limitandu-se la furnizarea raportului constatator intr-o maniera in care sa poata permite utilizatorilor raportului sa evalueze corespunzator procedurile si constatarile prezentate in raport pentru a-si forma propriile lor opinii. Intr-o misiune de elaborare a situatiilor financiare, contabilul care realizeaza misiunea nu exprima nici o asigurare, pentru utilizatorii informatiei compilate, el avand rolul in calitate de practician, sa foloseasca experienta contabila coroborata cu experienta de audit in vederea obtinerii unui raport cuprinzator al informatiilor financiare prezentate sub o forma inteligibila si cu usurinta in manipularea lor. Utilizatorii informatiilor financiare compilate beneficiaza de rezultatul implicarii contabilului in aceasta misiune asigurandu-se in acest mod ca misiunea a fost indeplinita cu grija si atentia profesionala cuvenita. 1.3. Teste si intrebari de autoevaluare1.3.1. Teste grilaIn desfasurarea unei misiuni de audit, auditorul trebuie sa dea dovada de: a. scepticism profesional; b. incredere fata de informatiile puse la dispozitie de catre client; c. incredere numai in acele informatii semnate de conducerea societatii. 2. Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare: a. inteligibilitate, relevanta, credibilitate, comparabilitate; b. incredere, relevanta, credibilitate; c. credibilitate, relevanta, comparabilitate. 3. In cadrul unei misiuni de audit, auditorul este responsabil pentru: a. intocmirea si prezentarea situatiilor financiare conform cadrului de raportare financiara; b. formarea si exprimarea unei opinii asupra situatiilor financiare; c. selectarea si aplicarea politicilor adecvate de contabilitate. 4. Atingerea unui nivel absolut de asigurare al unei misiuni de audit financiar poate fi asigurat prin: a. cresterea numarului de teste in procesul de audit; b. aplicarea rationamentului profesional; c. nici una din variantele de mai sus. 5. In derularea activitatii de audit, auditorul: a. se bazeaza pe activitatea de audit intern a clientului de audit; b. nu ia in considerare activitatea de audit intern; c. se limiteaza la a intreba clientul daca exista activitatea de audit intern. 6. Principiile fundamentale pe care trebuie sa le respecte auditorii financiari, conform Codului Etic IFAC sunt: a. integritatea, obiectivitatea, confidentialitatea, independenta; b. confidentialitatea si comportamentul profesional; c. integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala si atentia cuvenita, confidentialitatea, comportamentul profesional. 7. Cerintele de baza pentru indeplinirea cu succes a obiectivelor unui audit financiar sunt: a. credibilitatea, profesionalismul, calitatea serviciilor, increderea; b. profesionalismul, increderea, calitatea serviciilor; c. credibilitatea, calitatea serviciilor, profesionalismul; 8. Auditorii financiari pot desfasura: a. activitati de audit financiar; b. activitati de management; c. activitati de audit de calitate; 9. O misiune de revizuire a situatiilor financiare furnizeaza: a. un nivel moderat de asigurare; b. o asigurare absoluta; c. nu ofera nici o asigurare. O misiune pentru efectuarea procedurilor convenite privind informatiile financiare furnizeaza: a. un nivel moderat de asigurare; b. o asigurare absoluta; c. nici una din variantele de mai sus. Obiectivul unei misiuni de revizuire este ca auditorul sa stabileasca daca: a. exista indicii care sa il faca sa creada ca situatiile financiare nu sunt intocmite in conformitate cu cadrul de raportare financiara; b. exista indicii care sa il faca sa creada ca situatiile financiare sunt intocmite in conformitate cu cadrul de raportare financiara; c. situatiile financiare sunt intocmite sub toate aspectele semnificative in conformitate cu cadrul de raportare. 12. Procedurile utilizate intr-o misiune de revizuire sunt: a. mai complexe decat cele utilizate intr-o misiune de audit; b. mai putin complexe si nu ofera toate probele cerute intr-o misiune de audit; c. complexe si revizuite de catre conducerea societatii client. Raportul furnizat in urma misiunilor privind procedurile agreate contine: a. o asigurare pozitiva asupra afirmatiilor; b. o asigurare negativa asupra afirmatiilor; c. constatarile procedurilor efectuate. 14. Pentru a se proteja de raspunderea ce le revine, auditorii trebuie: a. sa intocmeasca polite de asigurare de risc profesional; b. sa se asigure ca la documentele confidentiale nu au acces toti membrii echipei de audit. c. sa nu transmita clientului de audit documente semnate, cu exceptia raportului de audit. 1.3.2. Intrebari recapitulativeCare este obiectivul unei misiuni de audit financiar? Ce intelegeti prin,,asigurare rezonabila"? Care sunt principiile generale ale unei misiuni de audit financiar? Care este responsabilitatea auditorului in cadrul misiunii de audit financiar? Dar responsabilitatea conducerii? Ce reprezinta o misiune de revizuire? Dar serviciile conexe? Bibliografie: I.F.A.C, C.A.F.R - Manual de Standarde Internationale de Audit si Control de Calitate. Audit financiar 2009, Ed. Irecson, Bucuresti, 2009 Mihailescu I. (coord.) - Audit financiar, Ed. Independenta Economica, 2008 *** - Ordonanta 90/2008, Ordonanta de urgenta privind auditul statutar al situatiilor financiare anuale si al situatiilor financiare anuale consolidate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.481 din 30 iunie 2008
|