Raportul de convergenta si stabilirea preturilor - finantele publice

Stabilirea preturilor

Banca Centrala Europeana (BCE) publica astazi Raportul de convergenta pentru anul 2008, o evaluare a convergentei economice si juridice a zece state membre ale UE: Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Suedia si Ungaria. Raportul analizeaza daca a fost atins un grad inalt de convergenta economica sustenabila in aceste tari. De asemenea, examineaza gradul de indeplinire a criteriilor juridice in cazul bancilor centrale nationale (BCN) pentru a deveni parte integranta a Eurosistemului (convergenta juridica).

In ansamblu, raportul concluzioneaza ca, in ultimii ani, unele tari au inregistrat progrese in planul convergentei economice, insa in multe dintre ele au aparut o serie de provocari deosebite, concretizate cu precadere in cresterea inflatiei. Avand in vedere criteriile de convergenta individuale, Raportul de convergenta pentru anul 2008 prezinta urmatoarele rezultate.

Pe parcursul perioadei de referinta de 12 luni cuprinse intre aprilie 2007 si martie 2008, valoarea de referinta utilizata pentru criteriul stabilitatii preturilor a fost de 3,2%, fiind calculata prin adaugarea a 1,5 puncte procentuale la media aritmetica neponderata a ratei inflatiei masurate prin IAPC in cursul acestui interval in Malta (1,5%), Olanda (1,7%) si Danemarca (2,0%). Pe parcursul perioadei de referinta, Slovacia si Suedia au inregistrat rate medii ale inflatiei masurate prin intermediul IAPC inferioare valorii de referinta, in timp ce in Polonia acest indicator s-a situat la o valoare egala celei de referinta. In celelalte sapte tari, inflatia masurata prin IAPC s-a plasat la valori superioare celei de referinta, devieri substantiale fiind observate in Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania si Ungaria. Evolutiile la nivelul inflatiei au survenit, in general, in contextul unui mediu economic dinamic, dar au reflectat si actiunea unor factori exogeni. Pe plan intern, cererea puternica a contribuit la alimentarea presiunilor inflationiste intr-un numar mare de tari analizate. In multe dintre acestea, cresterea accelerata a gradului de ocupare a fortei de munca, coroborata cu migratia fortei de munca in interiorul Uniunii Europene, a condus la ingustarea semnificativa a pietelor fortei de munca, exercitand presiuni in sensul cresterii asupra salariilor. Cel mai important factor exogen generator de inflatie a fost reprezentat de scumpirea alimentelor si a energiei, fapt ce a exercitat un impact puternic in majoritatea tarilor central si est-europene.

1.2 Finantele publice

Dintre cele zece state membre analizate, Republica Ceha, Ungaria, Polonia si Slovacia constituie in prezent obiectul unei decizii a Consiliului UE privind existenta deficitului excesiv. Cu toate acestea, in anul 2007, numai deficitul Ungariei s-a plasat peste nivelul de 3% din PIB, in timp ce Republica Ceha, Polonia si Slovacia au consemnat deficite inferioare acestui nivel. In anul 2007, cu deficite bugetare s-au confruntat si Lituania si Romania. La polul opus s-au situat trei tari, respectiv Bulgaria, Estonia si Suedia, care au inregistrat excedente bugetare in anul 2007, in timp ce Letonia a incheiat anul cu un buget echilibrat. In ceea ce priveste datoria publica, numai Ungaria a inregistrat o valoare superioara celei de referinta de 60% din PIB in anul 2007, in celelalte tari nivelurile datoriei fiind mai scazute.

1.3.Cursul de schimb

Dintre tarile analizate in actuala editie a Raportului de convergenta, Estonia, Letonia, Lituania si Slovacia, participa in prezent la MCS II. Monedele acestor tari au intrat in acest mecanism cu mai bine de doi ani inainte de elaborarea analizei de convergenta si niciuna dintre paritatile centrale nu a suferit o devalorizare in perioada analizata. Cu toate acestea, paritatea centrala a coroanei slovace a fost reevaluata in luna martie 2007 (a se vedea mai jos).

1.4. Ratele dobanzilor pe termen lung

Pe parcursul perioadei de referinta de 12 luni cuprinse intre aprilie 2007 si martie 2008, valoarea de referinta aferenta ratelor dobanzilor pe termen lung a fost de 6,5%. Aceasta a fost calculata prin adaugarea a 2 puncte procentuale la media aritmetica neponderata a ratelor dobanzilor pe termen lung din cele trei tari luate in calcul pentru determinarea valorii de referinta aferente criteriului stabilitatii preturilor, respectiv Malta (4,8%), Olanda (4,3%) si Danemarca (4,3%). Pe parcursul perioadei de referinta, Bulgaria, Republica Ceha, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia si Suedia au consemnat rate medii ale dobanzilor pe termen lung inferioare valorii de referinta. Cu toate acestea, in Romania si Ungaria, ratele dobanzilor pe termen lung au depasit valoarea de referinta in decursul perioadei analizate. In Estonia, din cauza absentei unei piete mature a obligatiunilor in moneda nationala si a nivelului redus al datoriei publice, nu este disponibila o rata a dobanzii armonizata pe termen lung.

1.5. Convergenta juridica

Dintre cele zece state membre analizate, numai Lituania are o legislatie pe deplin compatibila cu cerintele din Tratat si cu cele din Statut, in ceea ce priveste etapa a treia a Uniunii Economice si Monetare. Legislatia slovaca respecta cerintele privind independenta bancii centrale, iar integrarea juridica a Slovaciei in Eurosistem este in proces de finalizare. Legislatia estona indeplineste cerintele privind independenta bancii centrale, dar exista incompatibilitati cu privire la integrarea juridica a Estoniei in Eurosistem. In Bulgaria, Republica Ceha, Letonia, Ungaria, Polonia, Romania si Suedia, legislatia nu se conformeaza tuturor cerintelor privind independenta bancii centrale sau integrarea juridica in Eurosistem. De asemenea, legislatia din Bulgaria, Republica Ceha, Letonia,

1.6. Slovacia

In cuprinsul acestui raport, analiza privind Slovacia este mai detaliata decat cele referitoare la alte tari. Aceasta se datoreaza faptului ca autoritatile slovace au adresat solicitarea de elaborare a unei analize de tara la 4 aprilie 2008, data fiind intentia Slovaciei de a adopta euro incepand cu 1 ianuarie 2009.

Raportul de convergenta al BCE pentru anul 2008 cuprinde urmatoarea evaluare cu privire la Slovacia.

In perioada de referinta aprilie 2007 - martie 2008, rata medie anuala a inflatiei IAPC inregistrata in Slovacia a fost de 2,2%, nivel net inferior valorii de referinta de 3,2%. Beneficiind de o crestere puternica a productivitatii, ritmul de crestere a costurilor unitare salariale s-a redus in ultimii ani. Cu toate acestea, rata anuala a inflatiei a crescut in ultimele luni, ajungand la un nivel de 3,6% in luna martie 2008.  In Slovacia exista riscuri in sensul cresterii la adresa inflatiei. Acestea sunt legate, in primul rand, de faptul ca efectele inhibitoare asupra inflatiei exercitate de tendinta de apreciere a valorii nominale a coroanei slovace fata de euro se vor atenua in conditiile unui curs de schimb fix in raport cu euro. In al doilea rand, incordarea conditiilor de pe piata muncii si aparitia unor blocaje in anumite regiuni si segmente ale pietei muncii prezinta riscul accelerarii majorarii salariilor. In al treilea rand, preturile la energie prezinta un risc in sensul cresterii la adresa inflatiei, in conditiile in care majorarea recenta a preturilor internationale ale energiei nu s-a reflectat inca pe deplin in preturile de consum. Este posibil ca si procesul de aliniere sa influenteze inflatia in urmatorii ani. In concluzie, exista preocupari intense cu privire la sustenabilitatea convergentei inflatiei in Slovacia. In prezent, Slovacia face obiectul unei decizii a Consiliului UE privind existenta unui deficit excesiv. In anul de referinta 2007, Slovacia a inregistrat totusi un deficit fiscal de 2,2% din PIB, sub valoarea de referinta de 3%. Pentru anul 2008, Comisia Europeana estimeaza o diminuare pana la 2,0%. Ponderea datoriei publice a scazut pana la 29,4% din PIB in 2007, nivel net inferior valorii de referinta de 60%. Cu toate acestea, continuarea consolidarii fiscale este necesara pentru ca Slovacia sa indeplineasca obiectivul pe termen mediu prevazut in Pactul de stabilitate si crestere, care este definit in programul de convergenta ca un deficit ajustat cu efectele ciclice din care sunt excluse masurile temporare care reprezinta 0,8% din PIB pana in anul 2010.

Analiza: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Proiect: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

Coroana slovaca a participat la MCS II pentru o perioada mai mare de doi ani, inainte de examinarea cu privire la convergenta. Paritatea centrala MCS II pentru moneda slovaca a fost initial stabilita la 38,4550 coroane/1 euro, cu o banda standard de fluctuatie de ±15%. Pe parcursul perioadei de referinta, coroana slovaca a evoluat pe un trend de apreciere fata de euro, iar paritatea sa centrala a fost reevaluata cu 8,5%, pana la un nivel de 35,4424 SKK/EUR aplicabil incepand cu data de 19 martie 2007, ilustrand la baza fundamente economice solide. Ulterior, coroana a fluctuat sistematic, depasind semnificativ nivelul noii paritati centrale, cu aproximativ 9% la inceputul lunii mai. Trendul de apreciere a monedei din ultimii ani complica analiza modalitatii de operare a economiei slovace in conditiile unor cursuri de schimb fixate irevocabil.

In perioada de referinta aprilie 2007 - martie 2008, ratele dobanzilor pe termen lung au inregistrat in medie 4,5%, nivel net inferior valorii de referinta de 6,5% a criteriului privind rata dobanzii. In intervalul de referinta, ratele dobanzilor pe termen lung au consemnat relativ aceeasi dinamica inregistrata si de ratele dobanzilor pe termen lung corespunzatoare din zona euro.

Realizarea unui mediu favorabil unei convergente sustenabile in Slovacia necesita, printre altele, implementarea unui plan sustenabil si credibil de consolidare fiscala. Aceasta ar putea contribui la reducerea riscului acumularii unor presiuni inflationiste generate de cerere si a unor presiuni asupra contului curent, precum si la salvgardarea procesului de reforma fiscala si la un ritm pozitiv de expansiune a economiei. In ceea ce priveste politicile structurale, este esentiala imbunatatirea functionarii pietei muncii, care se caracterizeaza prin persistenta unui nivel ridicat al somajului structural, dezechilibre intre cerere si oferta si o insuficienta mobilitate a fortei de munca. In plus, majorarile salariale trebuie sa reactioneze in continuare prompt la variatiile inregistrate de cresterea productivitatii muncii, conditiile de pe piata muncii si evolutiile din tarile concurente. Slovacia trebuie, de asemenea, sa reia procesul de liberalizare a economiei si sa adopte masuri vizand intensificarea in continuare a concurentei pe pietele de bunuri si servicii, in special in sectorul energiei. Astfel de masuri, coroborate cu politici macroeconomice orientate spre stabilitate, vor contribui la realizarea unui mediu favorabil unei stabilitati sustenabile a preturilor, precum si la promovarea competitivitatii si la cresterea gradului de ocupare a fortei de munca.

Ministerul de Finante slovac a consultat BCE la datele de 20 iulie si 24 septembrie 2007 cu privire la un proiect de lege privind introducerea euro in Slovacia si amendamentele aduse unor legi. Pe baza acestei consultari, a Raportului de convergenta al BCE pentru anul 2004 si a Avizului BCE CON/2007/43 din 19 decembrie 2007 la solicitarea Ministerului de Finante slovac cu privire la un proiect de lege privind introducerea euro in Slovacia si amendamentele aduse unor legi, la data de 28 noiembrie 2007, Parlamentul slovac a adoptat o lege ("actul normativ de modificare"), care a adaptat statutul Národná banka Slovenska in consecinta. Unele dispozitii ale actului normativ de modificare au intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2008, restul urmand sa intre in vigoare la data introducerii euro in Slovacia. De asemenea, se mentioneaza ca, dupa publicarea Raportului de convergenta din luna decembrie 2006, Slovacia a adus amendamente legislatiei sale, pentru a asigura respectarea deplina a interdictiei privind finantarea monetara.

Elaborand Raportul de convergenta, BCE respecta cerintele articolului 122 alineatul (2) si pe cele ale articolului 121 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene de a raporta Consiliului Uniunii Europene cel putin o data la doi ani sau la solicitarea unui stat membru care face obiectul unei derogari "cu privire la progresul realizat de statele membre in indeplinirea obligatiilor ce le revin pentru realizarea Uniunii Economice si Monetare".

In prezent, 12 state membre nu sunt participante cu drepturi depline la Uniunea Economica si Monetara. Doua dintre aceste state, si anume Danemarca si Marea Britanie, au un statut special, in conformitate cu dispozitiile protocoalelor relevante anexate la tratat. Ca urmare, pentru aceste doua state membre ale UE vor fi intocmite Rapoarte de convergenta numai la solicitarea acestora.

1.7. Locul Romaniei in raportul de convergenta

Romania ocupa locul patru in topul tarilor europene cu cel mai rapid ritm de convergenta la UE, arata un raport al Fondului Monetar International. Documentul acopera perioada 2000-2006, si contine si cateva avertismente referitoare la viitorul economic al tarii noastre.

Avand in vedere evaluarea compatibilitatii legale si gradul de indeplinire a criteriilor de convergenta si luand in calcul o serie de factori aditionali, Comisia considera ca Romania nu indeplineste conditiile pentru adoptarea euro", se arata in raport.

In comparatie cu Romania, potrivit raportului, Bulgaria, stat care a aderat la UE tot la 1 ianuarie 2007, indeplineste doua criterii. Astfel, pe langa conditiile bugetare, Bulgaria indeplineste si criteriul privind ratele de schimb pe termen lung. Romania, alaturi de Bulgaria, este inclusa pentru prima data intr-un raport de convergenta elaborat de CE si care evalueaza gradul in care noile state membre ale UE sunt pregatite sa adopte moneda europeana. Autoritatile de la Bucuresti au ca obiectiv pentru adoptarea monedei europene anul 2014, insa mai multi analisti economici s-au aratat sceptici in ceea ce priveste indeplinirea acestei tinte.

Potrivit raportului CE, nici Polonia, Cehia, Ungaria, Estonia, Letonia sau Lituania nu sunt inca pregatite pentru euro. Motivele sunt inflatia si deficitele bugetare prea ridicate, precum si faptul ca nu au intrat inca in Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II). Comisia anticipeaza ca aceste state vor intra in zona euro mult dupa 2010.

In schimb, Slovacia a primit, ieri, acordul Comisiei Europene pentru adoptarea euro la 1 ianuarie 2009, potrivit Reuters.

Astfel, dupa primirea acordului ministrilor de Finante comunitari in iunie, Slovacia va deveni al patrulea nou stat membru al Uniunii care intra in zona euro. Slovenia a trecut la folosirea euro in 2007, iar Cipru si Malta, la inceputul acestui an. Coroana slovaca a urcat la nivelul-record de 32,055 de unitati pentru un euro, in urma anuntului.

Banca Centrala Europeana (BCE) a anuntat, la randul ei, ca Slovacia a indeplinit criteriile necesare pentru intrarea in zona euro, dar a precizat ca exista "motive serioase de ingrijorare", referitoare la capacitatea de a mentine preturile sub control. Potrivit cerintelor CE, un stat care doreste sa adopte euro trebuie sa mentina inflatia la maximum 1,5 puncte procentuale peste media din cele mai performante trei state. Inflatia medie din Slovacia a fost, in martie, de 2,2%, sub nivelul permis, de 3,2%.

Raport de cercetare

Moneda europeana va putea fi adoptata de Romania in 2014 cu conditia ca reformele economice sa continue in acelasi timp cu restructurarea economiei, urmatorii trei ani fiind esentiali din acest punct de vedere, anunta Banca Comerciala Romana.
'Desi Romania a inregistrat progrese solide in ultimii ani in ceea ce priveste convergenta, mai are inca un drum lung de parcurs', arata intr-un comunicat, Dumitru Dulgheru, macro-analist in cadrul BCR.
Analistul crede ca inflatia in crestere si dezechilibrul extern considerabil sunt numai episoade temporare si considera ca adoptarea monedei europene unice in 2014 este posibila.
Potrivit tratatului de la Maastricht, inflatia statelor care doresc sa adopte euro nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media ratelor inflatiei din cele mai perfomante trei state membre, iar deficitul bugetar trebuie sa reprezinte maxim 3% din Produsul Intern Brut.
De asemenea, datoria publica se poate plasa la maxim 60% din PIB, iar cu doi ani inainte de aderarea la zona euro, statele candidate trebuie sa adere la ERM II, demonstrand astfel stabilitatea monedei nationale prin mentinerea variatiei acesteia in cadrul unei marje de 15% fata de o paritate stabilita in raport cu euro.
Obiectivul autoritatilor de la Bucuresti pentru adoptarea monedei europene este anul 2014, insa mai multi analisti economici s-au aratat sceptici in ceea ce priveste indeplinirea acestei tinte.
Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu, a declarat, la finele lunii februarie, ca adoptarea monedei europene in 2014 ar putea sa nu fie realizata, in cazul in care inflatia nu scade, in mod sustenabil, in 2008 si 2009.
Potrivit unui raport al Erste Bank, actionarul majoritar al BCR, Romania va avea nevoie de mult mai mult timp pentru a progresa in realizarea reformelor structurale, inainte de adoptarea euro.
'Este interesant ca Romania nu se afla pe lista statelor cu deficite bugetare ridicate, iar raportul dintre datoria publica si PIB este unul dintre cele mai scazute intre tarile nou intrate in EU. Nivelul preturilor nu este foarte departe de cel al preturilor din Ungaria, deci Romania se situeaza pe o pozitie mult mai buna de respectare a criteriilor Maastricht in prognozele pe termen mediu, fata de Ungaria', se mai spune in raport.
Analistii atrag atentia ca pietele financiare trebuie sa isi recastige increderea in leul romaneasc, permitand astfel intrarea fara probleme in 2011 in ERM II, pas premergator adoptarii euro.

'Se pare ca aceste aspecte nu sunt inca luate in considerare in marjele pe termen lung, care ofera, de fapt, cea mai interesanta oportunitate de joc in cadrul procesului de convergenta', se arata in raport.
Comisia Europeana a publicat, miercuri, un raport de convergenta, care evalueaza gradul in care noile state membre ale UE sunt pregatite sa adopte moneda europeana.

Romania nu indeplineste decat doua din cele cinci criterii de convergenta pentru adoptarea monedei euro, iar inflatia mare si ratele dobanzilor ridicate sunt cele mai dificile obstacole pe termen mediu, considera Comisia Europeana in raportul de convergenta 2008 dat ieri publicitatii.
Indicatorii de convergenta nominala pe care trebuie sa ii indeplineasca tarile aderate la UE pentru adoptarea euro sunt: media inflatiei anuale nu trebuie sa depaseasca cu 1,5% rata medie de inflatie a celor mai performane tari ale UE, deficitul bugetar sa fie mai mic de 3% din PIB, datoria publica sa fie sub 60% din PIB, cursul de schimb sa nu varieze cu mai mult de 15% anual fata de euro si ratele dobanzilor pe termen lung nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2% media celor mai performanti membri UE. Criteriile indeplinite de Romania sunt datoria publica si deficitul bugetar. Mai importante decat alinierea nominala sunt problemele structurale pe care Romania trebuie sa le rezolve. Concret, daca economia reala nu poate recupera din decalajul proiectiilor monetare ale BNR, nu putem aspira ca in 2013 sa ne atingem obiectivul, poate doar in 2015', spune Dragos Pislaru, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata.
In primul rand, inflatia anuala in Romania a atins valoarea de 5,9% in perioada martie 2007/2008, depasind cu mai mult de 1,5% rata medie de inflatie a celor mai performanti membri UE, stabilita in martie 2008 la 3,9%. Cel mai probabil ca aceasta diferenta se va accentua si pe viitor, conform prognozei de inflatie pentru anul in curs. Pana in anul 2007, inflatia in Romania a coborat constant pana la minimul atins la inceputul anului 2007 de 4%, urmand ca apoi in economie sa fie generate presiuni inflationiste cauzate de salarii, cerere, preturile din ce in ce mai mari la combustibili si deprecierea majora a leului. Asadar, Romania nu indeplineste primul criteriu in ce priveste inflatia. CE sustine ca incepand cu 2009 in Romania se va instala dezinflatia pana la valoarea prognozata pentru anul viitor de aproape 4,8%. Deficitul bugetului consolidat nu trebuie sa depaseasca 3% din PIB, conform criteriilor de la Maastricht, indicator pe care Romania il indeplineste, chiar daca in ultimii doi ani deficitul a crescut cu 1,3 puncte procentuale. Prognoza pentru 2008 si 2009 este de 2,9%, respectiv 3,7% din PIB.
Liviu Voinea, director de cercetare al Grupului de Economie Aplicata, considera deficitul bugetar cel mai problematic indicator, alaturi de inflatie. 'Adoptarea euro nu trebuie sa fie un scop in sine, ci reformele structurale ar trebui sa conduca firesc la alinierea nominala'.
Datoria publica a scazut de la 25% din PIB - valoarea din 2002, la 13% - valoarea din 2007, urmand ca in anul 2008 sa se inregistreze o usoara crestere, dar oricum situandu-se sub nivelul maxim admis de Comisia Europeana de 60% din PIB.
Cursul de schimb fata de euro nu trebuie sa varieze cu mai mult de 15 procente anual, un alt criteriu pe care Romania nu il respecta. Leul s-a apreciat puternic fata de euro si de celelalte monede, sustinut de intrarile de capital strain si de un sentiment pozitiv al investitorilor pe piata autohtona, iar odata cu jumatatea anului 2007 s-a depreciat pe fondul crizelor financiare din toata lumea.
Ratele dobanzilor pe termen lung nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2 puncte procentuale media celor mai performanti trei membri UE, iar Romania nu a reusit sa indeplineasca aceasta conditie dupa aderarea la Uniunea Europeana. Media dobanzilor pe termen lung a fost in luna martie de 7,1%, mai mult decat valoarea de referinta de 6,5%.
Ca factori suplimentari in verdictul negativ pus asupra Romaniei in raportul de convergenta al Comisiei Europene, au fost evolutia balantei de plati si integrarea pietelor financiare. Deficitul extern al Romaniei s-a extins de la 7,5% din PIB in 2004 la 13% din PIB in 2007. Din raportul de convergenta dat publicitatii pe 7 mai 2008 de catre Comisia Europeana reiese ca Romania indeplineste doar 2 din cele 5 criterii de convergenta pentru adoptarea monedei euro

Uniunea Europeana are stabiliti prin Tratatul de la Maastricht 5 indicatori de convergenta nominala pe care statele membre trebuie sa ii indeplineasca pentru a adopta moneda euro :

• 1) media inflatiei anuale nu trebuie sa depaseasca cu 1,5% rata medie de inflatie a celor mai performante state membre
• 2) deficitul bugetar trebuie sa aiba o valoare mai mica de 3% din Produsul Intern Brut
• 3) datoria publica trebuie sa fie de maxim 40% din Produsul Intern Brut (PIB)
• 4) cursul de schimb valutar sa nu varieze cu mai mult de 15% anual fata de moneda euro
• 5) ratele dobanzilor pe termen lung nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2% media celor mai performanti membri ai Uniunii Europene

La analiza situatie economice, Romania a stabilit urmatoarele rezultate pentru fiecare din cei 5 indicatori :

• 1) inflatia anuala a Romaniei in perioada 2007-2008 a atins valoarea de 5,9%, depasind cu mult peste 1,5% rata medie a inflatiei a celor mai performante state membre (aproximata la 3,9%)
• 2) prognoza pentru 2008-2009 pentru deficitul bugetar este de 2,9% din Produsul Intern Brut, ceea ce face ca Romania sa se incadreze in standardele stabilite de acest indicator
• 3) prognoza pentru 2008 privind datoria publica nu depaseste 40% din PIB. Datoria publica s-a situat in 2007 la aproximativ 13% din PIB si este momentan doar intr-o usoara crestere
• 4) in privinta variatiei cursului valutar Romania nu indeplineste cerintele Uniunii Europene, leul romanesc cunoscand o puternica depreciere in raport cu moneda euro
• 5) valoare de referinta pentru media dobanzilor pe termen lung este de 6,5%, in timp ce valoarea inregistrata pentru Romania este de 7,1%