Redresarea dupa criza financiara

Redresarea dupa criza financiara

"De la inceputul anului 2010 s-au acumulat tot mai multe semnale ca economia mondiala - puternic afectata de 2 ani de criza financiara si economica globala a lasat in urma sa cea mai acuta si mai dificila faza a celei mai grave recesiuni economice din perioada postbelica "[1].

Perceptiile optimiste asupra mersului economiei mondiale se regasesc in estimarile si prognozele favorabile - mai precaute sau mai increzatoare - vizand evolutia PIB-ului global in 2010, elaborate pe plan international la sfarsitul anului 2009 si respectiv, la inceputul anului 2010. Mai mult decat atat, toate proiectiile pentru 2011, publicate pana in prezent, sugereaza o accelerare a procesului de crestere economica in plan mondial i perspectiva. Dar si mai incurajatoare sunt demersurile de data foarte recenta ale unor organisme economice internationale, incluzand Banca Mondiala si FMI, de revizuire in sens pozitiv a proiectiilor elaborate in prima luna a anului 2010.

Analizand prognozele efectuate pe plan international la sfarsitul anului 2009 si respectiv la inceputul anului 2010, se poate constata ca in categoria celor precaute se incadreaza cele elaborate de Departamentul de Afaceri Economice si Sociale ale ONU la sfarsitul lunii ianuarie 2010, care anticipeaza o crestere moderata a PIB-ului global (real) in 2010, de 2,4% ca si prognoza Bancii Mondiale din ianuarie anul curent care previziona o crestere de 2,7% in 2010.

Estimari privind cresterea economica globala in 2008-2009 si previziuni pentru 2010-2011              Tabelul nr. 3.1

Sursa: Tribuna Economica nr. 20/2010

Un semnal incurajator privind perspectivele economiei mondiale a venit foarte recent si din partea Bancii Mondiale, care potrivit unor surse media, si-a revizuit in sus cifrele privind cresterea economica in plan global pentru 2010, de la 2,7% (conform prognozei din ianuarie a.c.), la 3,1% in aprilie a.c. (si de la 3,2% la 3,3% pentru 2011).

Totodata, au fost imbunatatite proiectiile privind cresterea economica in 2010 pentru toate economiile emergente din Asia de Est si Pacific (primele care si-au revenit de pe urma crizei) de la 7,8% la 8,7%. De altfel, intr-o declaratie de presa facuta la sfarsitul lunii aprilie a.c. , presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a confirmat ajustarile in sus ale prognozei, precizand ca semnalele recente arata ca redresarea economica pe plan global este in desfasurare, iar cea mai acuta si distructiva faza a crizei este depasita. Dar, a avertizat, in acelasi timp, ca este prea devreme pentru a anunta victoria finala, in conditiile in care nu toate riscurile care ameninta procesul de redresare s-au disipat, iar aceasta s-ar putea chiar opri. Printre slabiciunile economiei mondiale, presedintele Bancii Mondiale a mentionat problemele asociate cu sustenabilitatea fiscala in unele tari avansate, somajul ridicat si existenta unor importante capacitati de productie de rezerva si, nu in ultimul rand, presiunile financiare severe sub care se afla unele tari in dezvoltare, in conditiile in care cererea din tarile dezvoltate continua sa ramana slaba.

CAPITOLUL 4.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Indicatorul de rezultate cel mai sintetic al evolutiei unei economii nationale in reprezinta Produsul Intern Brut. Acesta si PIB/locuitor sunt indicatorii care dau substanta in legatura cu evolutia economica a tarii dintr-o perioada data.

De la inceputul anilor '90, politica macroeconomica a functionat conform principiului stop-and-go, fiind cand mai expansiva, cand limitativa, dar de la finele lui 1996 a devenit doar limitativa.

Produsul intern brut al Romaniei in perioada 1990-2008 poate fi analizat din doua directii. Din punctul de vedere al valorii sale nominale se poate observa in decursul intregii perioade o crestere semnificativa, de la 857,9 miliarde ROL ( aproximativ 0,09 miliarde RON), pana la 438,6 miliarde RON. Acest lucru nu este foarte elocvent, avand in vedere dinamica puterii de cumparare a banilor, dinamica ratei inflatiei,evolutia indicatorilor macroeconomici ce actioneaza asupra PIB sau asupra valorii monedei nationale.

Daca analizam produsul intern brut in functie de valoarea sa reala, se poate observa faptul ca evolutia sa a cunoscut atat perioade de crestere, cat si de descrestere. PIB-ul real evidentiaza cel mai bine cresterea/descresterea economica a tarii intr-o anumita perioada. PIB-ul real a evoluat in functie de starea regasita in economie in decursul unui an, atingand cea mai mica valoare in 1992 (o descrestere de 8,8%) si cea mai mare valoare in 2006 (o crestere de 7,9%).

Perioada 1990 - 1993, respectiv 1997-1999 a fost marcata de o stare de recesiune, descrestere economica, in timp ce perioada 1994-1996, respectiv 2000-2008 a cunoscut o perioada de crestere economica, o stare pozitiva a economiei.

Anul 2005 indica o rata de crestere de 4,1% care, pe fond, reflect o crestere afectata de unele evenimente nedorite survenit in anul respective (inundatii deosebite, efectele lor asupra agriculturii si mai apoi, contributia scazuta a agriculturii la realizarea PIB in tara noastra). In cele din urma, in 2006 PIB a inregistrat o rata de crestere de 7,7%.

Analizand seria de date 2000-2006, se constata ca ritmurile de crestere a PIB au pornit, in anul 2000, de la o rata de crestere de 2,1% apoi, in intervalul 2001-2003, au inregistrat cresteri de peste 5%, respectiv 5,7% in 2001, 5,1% in 2002 li 5,2% in 2003. Anul 2004 a fost anul de varf al intregii economii romanesti in perioada incepand cu anul 1990 inregistrandu-se o crestere 8,4% a PIB. Aceste niveluri inregistrate sunt net superioare ritmurilor inregistrate de magnitudinea din cele 27 tari din Uniunea Europeana, de tarile dezvoltate, ca si de tarile care au aderat ulterior la aceasta constructie europeana. In intervalul de timp analizat, PIB a evoluat in mod echilibrat, cu tendinta de crestere a aportului (ponderii) serviciilor la realizarea acestui indicator si de scadere a industriei, prin restructurare-reorganizare, cu efecte diferite, de la o perioada la alta, ale agriculturii care a inregistrat ritmuri de crestere diferentiale. In legatura cu factorii de influenta asupra cresterii PIB in aceasta perioada, impozitele pe produs au avut o influenta aproximativ constant, serviciile au avut evolutia cea mai puternica, ajungand in 2005 si 2006 la 3,6% din sporul PIB in aceasta perioada, impozitele pe produs au avut o influenta aproximativ constant, serviciile au avut evolutia cea mai puternica, ajungand in 2005 si 2006 la 3,6% din sporul PIB realizat, constructiile au urmat si ele un curs ascendent de-a lungul intregii perioade, in sensul ca prin investirea de capital privat, prin dezvoltarea infrastructurii, aceasta a avut o contributie diferita, pozitiva in anii 2001, 2003, 2004 si 2006 inregistrand o productie negativa si determinand o reducere cu 1,7% a PIB in 2005. Ramurile economiei nationale care au contribuit la aceasta au avut o evolutie oarecum similara, in sensul ca valoarea adaugata bruta realizata in ramurile economiei nationale a crescut de la o perioada la alta, determinand o pondere mai ridicata la formarea PIB si la cresterea acestuia, exceptand agricultura, care a prezentat o evolutie sinuoasa.

In anul 2007, in ciuda unei conjuncturi internationale nefavorabile (criza financiara, cresterea pretului petrolului, tendinta inflationista generala in Uniunea Europeana), cresterea economica s-a mentinut la un nivel ridicat Astfel, luand in calcul scaderea de circa 18% a contributiei agriculturii la PIB, din cauza unei secete pronuntate, cresterea calculata a PIB-ului neagricol ar fi fost in jur de 7,7%. Ritmul de crestere inregistrat a fost de 6%.

Produsul intern brut (PIB), estimat pentru anul 2007, a fost de 121,26 miliarde euro (404708,8 milioane lei), in crestere cu 6,0% fata de anul 2006, sustine Institutul National de Statistica (INS).

In trimestrul IV din 2007, produsul intern brut a fost de 137768,5 milioane lei preturi curente (RON) in crestere, in termeni reali, cu 6,6% fata de acelasi trimestru din anul 2006.

In 2008, cresterea economica a fost determinata, in mod semnificativ, de marirea volumului de activitate si, in consecinta, a valorii adaugate brute din agricultura, silvicultura si piscicultura (+21,4%) si constructii (+26,1%), a caror contributie la formarea Produsul Intern Brut a fost de 17%.

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2009 a fost de 491,27 miliarde lei preturi curente, in scadere cu 7,1% fata de 2008, conform estimarilor Institutului National de Statistica (INS).

Scaderea a fost determinata de reducerea volumului Valorii adaugate brute din toate sectoarele de activitate, cele mai afectate segmente fiind comertul, repararea automobilelor si articolelor casnice, hoteluri si restaurante, transporturi si telecomunicatii si constructii, a caror contributie la formarea PIB-ului a fost de 31,1%. Impozitele nete pe produs s-au redus cu 12,4%.

Consumul final total a inregistrat o scadere cu 8,2% in anul 2009, comparativ cu anul precedent, in special pe seama diminuarii cu 10,8% a cheltuielii pentru consumul final al gospodariilor populatiei.

Formarea bruta de capital fix a inregistrat o reducere cu 25,3%.

In trimestrul IV 2009, PIB-ul Romaniei, serie bruta, a fost de 152,29 miliarde lei, in scadere cu 6,5% fata de acelasi trimestru din 2008.

Evolutia economiei romanesti in urmatoarea perioada este un subiect fierbinte, pe marginea lui fiind facute atat scenarii optimiste, cat, mai ales, pesimiste.

In opinia Academicianului Emilian Dobrescu, perspectivele macroeconomice sunt conforme cu estimarile oficiale pentru 2010, dar mai optimiste pentru anii 2011-2014, conform studiului 'Macromodel Simulations for the Romanian Economy', publicat in Romanian Journal of Economic Forecasting.

Principalele recomandari ale lui Dobrescu sunt extinderea programelor de investitii publice catre autostrazi, infrastructura comunicatiilor, energie, spre sustinerea industriilor orientate spre export si spre tehnologizarea si cresterea dimensiunii fermelor agricole, precum si punerea in aplicare a unor reforme institutionale si fiscale solide. Au fost facute trei scenarii, unul optimist si doua pesimiste.

In cazul scenariului optimist, ritmul de crestere al PIB-ului in anii 2010-2014 este unul pozitiv. Astfel, in 2010 PIB-ul ar urma sa creasca cu 0,3%, in 2011 cu 2,3%, in 2012 cu 3,9%, in 2013 cu 4,3% si in 2014 cu 4,5%.

Rata somajul ar urma sa scada, in cel mai optimist scenariu, abia in 2014. Astfel, in 2010 rata somajului ar ajunge in jurul lui 8,8%, aceeasi si in 2011. Din 2012 somajul va scadea la 7,6%, 6,7% in 2013 si 5,5% in 2014.

In cel mai optimist dintre scenarii, ritmul de crestere al PIB-ului ajunge la nivelul de dinainte de criza (2008) in 2012.

In scenariul pesimist 1, ritmul de crestere al PIB-ului va fi astfel: -2,3% in 2010, -0,1% in 2011, +2,1% in 2012, +3,3% in 2013 si +3,5% in 2014.

In cazul evolutiei ratei somajului, in acest scenariu, aceasta ar fi de 8,9% in 2010, 8,9% si in 2011, 7,8% in 2012, 7% in 2013 si 5,8% in 2014.

Acest scenariu arata ca ritmul de crestere al PIB-ului va ajunge la nivelul de dinainte de criza (2008) in 2014.

Exista si o a treia varianta, scenariul pesimist 2. Astfel, ritmul de crestere al PIB-ului in anii 2010 va fi de -2,6%, -0,4% in 2011, +1,7% in 2012, +1,5% in 2013 si +0,2% in 2014.

Cat priveste evolutia ratei somajului, aceasta va fi de 8,9% in 2010, 8,9% in 2011, 7,9% in 2012, 7% in 2013 si 6% in 2014.

Si in cazul acestui scenariu, ritmul de crestere al PIB va ajunge la nivelul de dinainte de criza (2008) in 2014.

In finalul lucrarii voi relata pe scurt cateva aspecte ale situatiei pe care tara noastra o parcurge in acest moment.

In Romania, la inceputul lunii mai a acestui an, Guvernul Boc si-a anuntat masurile care urmeaza a se aplica de la 1 iunie 2010 si acestea sunt dupa cum urmeaza:

castigul salarial brut al angajatilor de la stat se va diminua cu 25%, dar fara ca acesta sa scada sub 600 de lei ;

valoarea punctului de pensie va scadea la 622,9 lei. Nivelul pensiei sociale minime garantate va scadea de la 350 de lei la 300 de lei ;

veniturile veteranilor de razboi, drepturilor persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 5 martie 1945, precum si a celor deportate ;

vor fi reduse si pensiile persoanelor care au efectuat stagiul militar in cadrul Directiei Generale a Serviciului Muncii, in perioada 1950 - 1961, a eroilor Revolutiei din decembrie 1989 si a celor care au avut de suferit in urma revoltei muncitoresti anticomuniste din Brasov, in noiembrie 1987 ;

Asa-numitele "pensii nesimtite", pensii prevazute de legi cu caracter special, vor fi impozitate cu 90%, dupa ce se vor deduce, din partea de pensie suportata de la bugetul de stat a contributiei de asigurari sociale de sanatate si a impozitului pe venit. Aceste masuri se vor aplica pensionarilor care au lucrat in domeniul diplomatic sau in consulate, magistratilor, personalului auxiliar al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, personalului aeronautic civil, deputatilor si senatorilor si fostilor angajati ai Curtii de Conturi ;

ajutorul de somaj va scadea cu 15%, pensiile personalului militar si civil din cadrul unitatilor ce apartin de Ministerul Apararii Nationale, dar si salariile compensatorii oferite disponibilizatilor, prin concedieri colective, efectuate in urma unor restructurari si reorganizari ale unor societati nationale, regii autonome, companii nationale si societati comerciale cu capital majoritar de stat, precum si din cele subordonate autoritatilor administratiei publice locale ;

cu 15% scad toate alocatiile copiilor, alocatia pentru nou-nascuti, alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala si indemnizatiile oferite in vederea cresterii copilului, in valoare de 600 de lei, pana in prezent; Scad si alocatia de stat pentru copii (42 de lei) si alocatia lunara de plasament . De asemenea, potrivit Ordonantei de Urgenta, nu se vor mai acorda suma de 150 de lei pentru nou-nascuti (trusoul), fiind abrogata Legea nr. 482/2006, ce prevedea acest lucru ;

ajutoarele pentru persoanele cu handicap, dar si indemnizatiile pentru plata insotitorului adultilor cu handicap vizual grav vor fi diminuate in aceeasi masura ;

se elimina ajutorul pentru prima casatorie, in valoare de 200 de euro ;

16% impozitarea la dobanda depozitelor bancare ;

studentii vor dispune de bursa cu 25% mai putin;

vaduvele de razboi, revolutionarii din 1989 vor lua si ei cu 15% mai putin pensie ;

se elimina total transportul gratuit cu mijloacele de transport in comun;

impozitarea suplimentara pentru detinerea a mai mult de un imobil: 33% pentru a doua locuinta, 50% pentru a treia locuinta, 100% pentru mai mult de trei locuinte;

Pe 12 mai pensionarii au iesit in strada in mai multe judete. Pe 13 mai Sindicatele au protestat si ele. Profesorii anuntau greva generala pe 19 mai si boicotarea examenului de bacalaureat. Mamele anuntau si ele iesirea in strada. Pe 31 mai2010, cu o zi inainte de aplicarea hotararilor luate de guvern si presedinte, Romania intra in greva generala: trenurile nu au mai circulat, scoala nu a tinut ore, cadrele medicale nu mai ofereau servicii medicale decat in regim de urgenta, functionarii nu au lucrat nici ei. In data de 7 iunie 2010, guvernul Boc si-a asumat legea prin care se aplica reducerile enumerate mai sus. PSD a anuntat depunerea motiunii de cenzura, prin care se opune aplicarilor reducerilor anuntate, iar PNL a anuntat ca voteaza pro motiunea de cenzura. Daca aceasta motiune trece, guvernul Boc va cadea.

Motiunea de cenzura a picat, guvernul Boc ramane in functiune, masurile anuntate ramanand  valabile. Pe langa cele stiute a fi aplicate, au fost anuntate noi masuri ce urmeaza a fi luate: tichetele de masa, cadou, cresa si de vacanta, precum si platile compensatorii vor fi impozitate incepand cu luna iulie 2010. Cota de cheltuieli deductibile calculata la drepturile de proprietate intelectuala va fi redusa la 20% din venitul brut, fata de 40% in prezent. In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, cota de cheltuieli deductibile va fi redusa la 25% din venitul brut, fata de 50% in prezent. Tot de la 1 iulie, veniturile din jocuri de noroc vor fi impozitate cu o cota de 25% aplicata asupra venitului net calculat la nivelul castigurilor realizate intr-o zi de la acelasi organizator sau platitor.

Membrii Cabinetului Boc s-au reunit in sedinta extraordinara dupa ce Curtea Constitutionala a invalidat prevederile referitoare la micsorarea pensiilor cu 15% si recalcularea pensiilor speciale ale magistratilor, cuprinse in legile austeritatii pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea in Parlament.

Guvernul a decis in sedinta extraordinara de sambata majorarea TVA de la 19 la 24 la suta, in timp ce cota unica nu va fi modificata, au declarat, surse ministeriale.

Cresterea TVA si a cotei unice de impozitare ar conduce la majorarea preturilor in toate domeniile economiei, la scaderea puterii de cumparare, la inflatie si la cresterea somajului.

BIBLIOGRAFIE

1.Angelica Bacescu-Carbunaru, Marius Bacescu, Dictionar de Macroeconomie, Ed. C.H. Beck ;

2.Anghelache Constantin, Niculescu Emanuela, Breviar statistic-indicatori si formule de calcul, Ed. Economica, Bucuresti, 2000 ;

3.Aurel Negucioiu, Tranzitia Rationala, Ed. Economica, Bucuresti 1998 ;

4.Burda Michael, Wiplosz Charles, Macroeconomie - Perspectiva Europeana, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2002 ;

5.Comisia Nationala de Prognoza ;

6.Constantin Popescu, Ilie Gavrila, Dumitru Ciucur, Teorie eonomica generala : Macroeconomie. Volumul 2, Ed. ASE, Bucuresti, 2005 ;

7.Cornelia Anghelescu, Dumitru Ciucur, Marin Dinu, Ilie Gavrila, Paul Tanase Ghita, Constantin Popescu, Economie, Ed. Economica, Bucuresti, 2005 ;

8.Constantin Anghelescu, Romania 2004. Starea economica. Evolutii semnificative, Ed. Economica, Bucuresti, 2004 ;

9.Constantin Secareanu, Starea Economiei Nationale: evaluare, analiza, comparatii internationale, Ed. Economica, Bucuresti, 2000 ;

10.  Cristian Niculescu, Introducere in Macroeconomie, Ed. Niculescu, Bucuresti, 2007;

11.  Gheorghe Manea, Ion Popescu, Economie, Ed. Cermaprint, Bucuresti, 2005;

12.  Gheorghe Cercelescu, Reforma cu inlocuitori  "Adevarul" din ,martie 2001;

13.  Tribuna Economica 6/2009, editura R.A. a Imprimeriilor ,Imprimeria'Coresi', Bucuresti,

14.  Tribuna Economica 7/2009, editura       R.A. a Imprimeriilor ,Imprimeria'Coresi', Bucuresti,

15.  Tribuna Economica 51-52/2009, editura            R.A. a Imprimeriilor ,Imprimeria'Coresi', Bucuresti;

16.  Tribuna Economica 20/2010, editura     R.A. a Imprimeriilor ,Imprimeria'Coresi', Bucuresti;

17.  Tribuna Economica 22/2010, editura     R.A. a Imprimeriilor ,Imprimeria'Coresi', Bucuresti;

WEBLIOGRAFIE

18.  www.bnro.ro;

19.  www.cnp.ro;

20.  www.inf.org;

21.  www.infoeuropa.ro;

22.  www.insse.ro;

23.  www.capital.ro