Oferta - definitie, factori de influenta

Oferta - definitie, factori de influenta

Activitatea de productie are ca finalitate satisfacerea nevoii de consum. Ori, managementului de firma ii revine ca segment primordial tocmai depistarea posibilitatilor de vanzare in legatura directa cu cererea care se manifesta pe piata. In capitolul anterior am analizat cererea, care reprezinta doar o latura a fortelor pietei, cealalta latura este oferta.

Raporturile de cauzalitate dintre modificarea pretului si cantitatea oferita constituie continutul legii generale a ofertei. Corespunzator acestei legi:

a)  cresterea pretului determina cresterea cantitatii oferite, caeteris paribus;

b)  reducerea pretului determina reducerea cantitatii oferite, caeteris paribus.

Prin urmare, curba cererii are o forma crescatoare. Producatorii sunt dispusi sa produca mai mult la preturi mai mari decat la preturi mai mici.

Oferta, ca si cererea, poate fi privita ca oferta a unui bun, a unei ramuri, a unei firme si ca oferta totala de piata.

Curba ofertei unui producator evidentiaza cantitatea de bunuri pe care un agent economic este dispus sa o ofere intr-o anumita perioada de timp, la diferite niveluri ale preturilor, caeteris paribus. Cu alte cuvinte, ea arata care este pretul la care ofertantul este dispus sa vanda diferite cantitati dintr-un bun oarecare, intr-un interval de timp. Similar, curba ofertei pentru intreaga piata sintetizeaza cantitatile totale dintr-un bun pe care toti producatorii din piata respectiva sunt dispusi sa le produca la niveluri alternative ale pretului, caeteris paribus. Cand reprezentam grafic curba ofertei, mentinem toate elementele constante, cu exceptia pretului produsului respectiv.

Forma curbei arata clar ca, daca pretul bunurilor creste, ofertantii sunt dispusi sa aduca mai multe bunuri pe piata si invers, daca pretul scade, ofertantii sunt dispusi sa aduca mai putine bunuri pe piata. Deplasarea de-a lungul curbei ofertei (de exemplu, din punctul A in punctul B) se numeste modificarea cantitatii oferite (Figura 1). Deci, o modificare a pretului bunului determina o modificare a cantitatii oferite si nu a ofertei, caeteris paribus.

Economistii recunosc ca exista si alte variabile (in afara pretului bunului) care influenteaza oferta pentru un anumit produs. Toate aceste "alte variabile" poata denumirea de factori care determina oferta. In situatia in care unul din acesti factori (oricare alt factor in afara de pret) se modifica are loc o modificare a ofertei (intreaga curba a ofertei se deplaseaza, Figura 2). O deplasare spre dreapta semnifica o crestere a ofertei, de la Ola O(la acelasi nivel de pret ofertantii sunt dispusi sa ofere mai mult), iar o deplasare spre stanga semnifica o scadere a ofertei, de la Ola O(la acelasi nivel de pret ofertantii sunt dispusi sa ofere mai putin).

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

Prin urmare, oferta reprezinta cantitatile dintr-un anumit bun pe care producatorii sunt dispusi sa le ofere spre vanzare intr-o anumita perioada de timp, la diverse niveluri ale pretului. Deci, oferta este formata din toate perechile pret-cantitate oferita (P, Q).

Curba ofertei reprezinta expresia grafica a relatiei existente intre cantitatea oferita dintr-un bun, intr-o anumita perioada de timp si pretul bunului respectiv. Desigur, cantitatea oferita depinde si de alti factori ca, de exemplu, costul de productie, pretul altor bunuri, pretul factorilor, tehnologia, numarul de ofertanti, perspectivele pietei, evenimentele social-politice si naturale. Acesti factori determina modificarea cantitatii oferite la acelasi nivel al pretului, deplasand curba ofertei, si poarta denumirea de conditiile sau factorii ofertei.

1)      Costul de productie. Intre nivelul costului si cantitatea oferita exista o relatie negativa. Cand costurile de productie sunt mai mici decat pretul de piata al unui bun, atunci pentru producatori este profitabil sa ofere o cantitate mai mare din bunul respectiv. Cand costurile de productie sunt mai mari decat pretul pietei, firmele produc o cantitate mai mica, se orienteaza spre productia altor bunuri, sau, pur si simplu, isi inceteaza activitatea. Sau, in general, cu cat profitul unitar este mai mare (diferenta intre pret si cost) cu atat producatorii sunt stimulati sa produca mai mult pentru a castiga profituri mai mari, si invers.

2)      Pretul factorilor de productie. Preturile factorilor de productie - munca, energie, utilaje etc. - au o mare influenta asupra costurilor, in conditiile in care productia se mentine la un anumit nivel. Daca pretul factorilor de productie scade, ofertantii vor produce mai multe bunuri, curba ofertei pentru produsul respectiv inregistrand o deplasare spre dreapta. Invers, daca pretul unuia sau mai multor factori de productie creste, atunci va spori costul de productie si ofertantul nu va fi dispus sa produca cantitati mari din produsul respectiv. In consecinta, curba ofertei se va deplasa spre stanga. De exemplu, cresterea brusca a pretului petrolului in anii 70 i-a determinat pe furnizorii de energie sa majoreze preturile, fapt ce a contribuit la cresterea costurilor de productie si la reducerea ofertei.

3)      Tehnologia. Introducerea in procesele productive a unor tehnologii moderne are ca efect cresterea productivitatii muncii si, implicit,  diminuarea costului productiei. In acest caz, curba ofertei se va deplasa spre dreapta, deoarece producatorii au posibilitatea sa produca mai multe bunuri. Daca se inregistreaza o scadere a productivitatii muncii, aceasta va antrena o crestere a costurilor, si evident efectul asupra ofertei de bunuri va fi negativ.

4)      Substituibilitatea productiei. Cand pretul unui produs substituibil creste, oferta unui alt produs substituibil scade. Acesta este cazul firmelor ce dispun de tehnologii  ce pot fi folosite pentru a produce bunuri diferite, sau atunci cand procesul tehnologic poate fi adaptat rapid sa produca un alt bun. De exemplu, firmele constructoare de autoturisme produc mai multe modele in aceeasi fabrica. Daca se observa o crestere a cererii pentru unul din modele - ceea ce duce la majorarea pretului acestuia - atunci se vor folosi pentru fabricarea modelului respectiv mai multe linii de asamblare, iar oferta celorlalte modele va scadea. Totodata, din productia unor bunuri principale (de baza) rezulta o serie de produse secundare din a caror vanzare se pot obtine venituri cu o pondere importanta in veniturile totale ale firmei.

5)      Numarul de ofertanti. Curba ofertei totale, care cuprinde toti producatorii ce realizeaza acelasi produs, se va deplasa spre dreapta (oferta creste) daca in industria respectiva vor intra noi firme, si invers.

6)      Taxele si subventiile. Majorarea taxelor are ca efect reducerea ofertei, deoarece pentru a oferi aceeasi cantitate de bunuri (ca inainte de aplicarea unei taxe noi), ofertantul trebuie sa obtina de la cumparator o suma mai mare (corespunzator taxei). Acordarea unor subventii bugetare producatorilor conduce la sporirea ofertei, celelalte conditii ramanand neschimbate, intrucat la acelasi pret de piata cantitatea oferita este mai mare, producatorii primind in plus si subventia, sau aceeasi cantitate poate fi oferita la un pret mai mic deoarece diferenta de pret este subventionata.

7)      Perspectivele pietei sau previziunile privind evolutia pretului: asteptarea unui pret mare in viitor are ca efect reducerea ofertei prezente; previziunea unor scaderi de pret in viitor, dimpotriva, va duce la cresterea ofertei prezente. "A produce si a vinde in prezent" si "a produce si a vinde in viitor" sunt substitute in productie.

8)      Evenimentele social-politice si naturale. Productia oricarui bun presupune anumite conditii social-politice si naturale. Cadrul social-politic si juridic prezinta o importanta deosebita pentru asigurarea oricarei activitati economice. In unele domenii de activitate (agricultura, constructii, industria miniera etc.) importante sunt si conditiile naturale. In conditii social-politice si naturale favorabile, ceilalti factori ramanand neschimbati, oferta creste, iar o inrautatire a unora sau altora din aceste conditii va determina o reducere a ofertei.

9)      Alti factori. Orice variabile care afecteaza disponibilitatea producatorului de a oferi un anumit bun, este un potential factor de influenta a ofertei.

Exista deci, pe de o parte pretul bunului care determina cantitatea oferita si deci o deplasare de-a lungul curbei ofertei, si pe de alta parte toti ceilalti factori analizati mai sus care determina oferta, adica deplaseaza intreaga curba a ofertei. Toate aceste elemente se reflecta in functia ofertei. Functia ofertei pentru un bun X descrie cat va fi oferit din X (Q) la niveluri diferite ale pretului bunului X (P) si la niveluri diferite ale tuturor celorlalti factori:

Paradoxul King

Acest paradox surpride comportamentul producatorilor agricoli mici si mijlocii care angajeaza credite pe scara larga. Aceste credite sunt menite sa-i sprijine in organizarea si realizarea productiei agricole. Factorul ce determina aparitia acestui paradox il reprezinta scaderea pretului la produsele agricole. Acest fenomen nedorit de producatori si faptul ca ei au de returnat creditele bancilor de unde s-au imprumutat, toate acestea conduc la o extindere a ofertei pentru a se recupera sumele necesare rambursarii creditului. In acest caz oferta este reprezentata de o curba cu panta negativa.

Paradoxul Rugina

Un alt paradox evidentiat de emeritul profesor Anghel Rugina se petrece cu oferta dintr-o economie grav dezechilibrata, cu o pronuntata inflatie pe termen lung. In aceste economii oferta ia forma unei curbe frante sau anormale. De la un anumit nivel cresterea preturilor nu mai aduce o crestere a cantitatii oferite, deoarece intreprinzatorii prefera sa stocheze produsul in asteptarea unor preturi mai favorabile in perspectiva unor cresteri semnificative ale pretului.