Aderarea Romaniei la uniunea europeana - componenta economica

1 - Aspecte actuale ale aderarii Romaniei la UE; 2 - Adoptarea acquis-ului comunitar si clauza de salvgardare; 3 - Efectele economico-sociale ale integrarii Romaniei in UE

1.- Aspecte actuale ale aderarii Romaniei la UE

Acordul European instituind o asociere intre Romania pe de o parte, Comunitatile Europene si statele membre, pe de alta parte, a fost semnat la 1 februarie 1993. A fost promulgat de Presedintele Romaniei la 5 aprilie 1993 si publicat in 'Monitorul Oficial' din 12 aprilie 1993. Acordul European a intrat in vigoare la 1 februarie 1995. Principiile generale ale Acordului si obiectivele procesului de asociere sunt:

crearea cadrului institutional pentru realizarea unui intens dialog politic;

sprijinirea eforturilor Romaniei pe calea realizarii economiei de piata si a consolidarii democratiei;

liberalizarea circulatiei marfurilor, serviciilor, capitalului si persoanelor;

crearea cadrului pentru dezvoltarea cooperarii economice, financiare, culturale si sociale.

Prin acest acord Romania a devenit membru asociat al UE si s-au pus primele baze pentru viitoarea aderare. Inca din preambulul Acordului de Asociere se precizeaza ca partile recunosc faptul ca obiectivul final al Romaniei este sa devina membru al Comunitatii si ca (), aceasta asociere va ajuta Romania sa realizeze acest obiectiv. In aprilie 1995 s-au desfasurat primele reuniuni ale Consiliului de Asociere si ale Comitetului Parlamentar de Asociere, urmate apoi de reuniuni intre experti la nivel ministerial (cultura, afaceri generale, economie si finante, piata interna, cercetare, afaceri interne si justitie, transporturi, agricultura).

La 22 iunie 1995 a fost depusa la Cannes, Cererea oficiala de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Romania a fost a treia tara - dupa Ungaria si Polonia - din grupul celor 10 TCEE, care si-au depus oficial cererea de aderare la UE. Impreuna cu aceasta cerere au mai fost depuse de tara noastra doua documente de prima importanta: "Strategia nationala de pregatire a aderarii Romaniei la Uniunea Europeana", elaborata sub coordonarea acad. Tudorel Postolache si "Declaratia de la Snagov", semnata de sefii tuturor partidelor politice parlamentare. Strategia nationala de pregatire a aderarii Romaniei la UE defineste acest obiectiv strategic national pe 19 directii principale de actiune, structurate pe 23 domenii, prevazute in Cartea Alba, referitoare la pregatirea tarilor asociate din Europa Centrala si de Est pentru integrarea in piata interna a Uniunii.

La 16 iulie 1997, Comisia Europeana a dat publicitatii pachetul de documente cunoscut sub numele de Agenda 2000, precum si Avizele referitoare la toate cele 10 tari asociate din Europa centrala si de est. Agenda 2000 propune o viziune asupra UE la intrarea in secolul al XXI-lea, legata de: perspectivele dezvoltarii UE si a politicilor integrationiste dincolo de orizontul anului 2000; impactul extinderii UE; viitorul cadru financiar, luand in considerare perspectivele extinderii Uniunii.

La 25 martie 1998, Comisia Europeana a aprobat Parteneriatele pentru Aderare pentru cele 10 TCEE, elemente centrale ale strategiei intarite de pre-aderare. Parteneriatul pentru Aderare sprijina Romania in pregatirea pentru aderare prin stabilirea obiectivelor prioritare ale integrarii, asa cum sunt ele identificate in Rapoartele Comisiei, precum si prin dirijarea asistentei financiare acordate de UE pentru indeplinirea acestor prioritati. Parteneriatul pentru Aderare se concentreaza pe pregatirea Romaniei in vederea indeplinirii in totalitate a criteriilor de aderare stabilite de Consiliul European de la Copenhaga din 1993.

In 1998, Guvernul Romaniei a dat publicitatii prima versiune a PNAR, care a fost conceput ca un document de lucru, supus periodic actualizarii si imbunatatirii, in conformitate cu evolutia procesului de reforma si pregatire a tarii pentru aderarea la UE. PNAR a fost actualizat in iunie 1999, pe baza Programului de Guvernare, a progreselor inregistrate de Romania in procesul de aderare si a rezultatelor procesului de examinare analitica a acquis-ului comunitar. PNAR 1999 concentreaza eforturile administrative si financiare pentru indeplinirea prioritatilor Parteneriatului pentru Aderare, circumscrise interesului national de integrare europeana.

Ca si rapoartele pe anii 1998 si 1999, Raportul pe anul 2000 al Comisiei Europene, dat publicitatii la inceputul lunii noiembrie 2000, apreciaza ca Romania nu poate fi considerata o economie de piata si nu este capabila sa faca fata pe termen mediu presiunilor de concurenta si fortelor pietei care se manifesta in UE. Planul Guvernului de a accelera privatizarea si restructurarea marilor intreprinderi de stat cu pierderi s-a dovedit foarte dificil de aplicat. Multe privatizari au fost incepute, dar numai cateva s-au si finalizat, iar altele au fost amanate sau anulate. Situatia sectorului agricol, de departe cel mai mare furnizor de locuri de munca, a continuat sa se deterioreze. Mediul de afaceri a ramas neatractiv, mai ales din cauza incertitudinii legislative, politice si economice, a sistemului financiar nefunctional si a neclarificarii drepturilor de proprietate. Acesti factori au contribuit la scaderea fluxurilor de investitii straine directe.

Comisia Europeana aprecia inca din noiembrie 2000 ca este vital pentru autoritatile romane sa aplice masurile necesare pentru a realiza obiectivele stabilite in Strategia de dezvoltare a tarii pe termen mediu, asumata de principalele partide politice. Mentinerea stabilitatii fiscale ar fi trebuit sa fie data de abordarea mai ferma a reformelor structurale, de reducerea inflatiei si a ratelor dobanzilor. S-a subliniat ca este nevoie de masuri urgente pentru intarirea disciplinei financiare in randul companiilor de stat, pentru reforma sistemului de asistenta sociala si sanitara si pentru crearea unei structuri a fiscalitatii care sa stimuleze afacerile. Nivelul redus si descendent al influxurilor de capital, mai ales al celor pe termen lung, ramane o slabiciune esentiala, ceea ce reflecta increderea scazuta a investitorilor internationali in economia romaneasca. Tara continua sa aiba un nivel foarte mic al investitiilor straine directe pe cap de locuitor, ceea ce conduce la incapacitatea de a moderniza ansamblul ofertei economice.

Incapacitatea de a ajusta preturile energiei a creat distorsiuni si a fortat mari ajustari corective ale preturilor in vara anului 2000. In plus, nivelul subventiilor din agricultura si faptul ca multe companii nu-si platesc furnizorii la timp distorsioneza preturile pietei, care nu reflecta costurile de productie. Infiinatrea de afaceri noi a ramas serios afectata de incertitudinea asupra drepturilor de proprietate, de schimbarile semnificative si repetate de legislatie si de dificultatile accesului la finantare. Prea multor companii neviabile le este permisa continuarea activitatii, din cauza absentei constrangerilor bugetare tari, a conducerii corporatiste slabe si a aplicarii lente a legii falimentului. O mare parte din cadrul legislativ al unei economii de piata exista, dar institutiile care sa-l aplice sunt fie slabe, fie inca neinfiintate. In privinta proprietatii, legea de retrocedare a terenurilor se aplica, dar restituirea se dovedeste extrem de complicata si va dura, probabil, multi ani. Pietele financiare sunt inca subdezvoltate si vor ramane astfel atat timp cat climatul economic nu se imbunatateste. Statul controleaza inca 45% din activele bancare, iar privatizarea sectorului treneaza din cauza lipsei de interes a investitorilor straini. Situatia negativa a pietelor din Romania a contribuit la decizia Comisiei Europene, de la sfirsitul anului 2000, de a plasa statul roman pe ultimul loc al listei celor 12 candidati la integrarea in UE.

Declaratia din 16 martie 2000, semnata de reprezentantii partidelor politice din Romania, fixa 'societatea cultural-informationala' ca scop esential al tranzitiei catre economia de piata, anticipand, intr-un anume sens, noua orientare a UE catre 'societatea bazata pe cunoastere', dezbatuta cateva zile mai tarziu, la summitul de la Lisabona. Numeroase statistici arata ca la indicatorii referitori la utilizarea tehnologiilor societatii informationale, Romania se afla pe unul din ultimele locuri. Exista, de asemenea, multe intarzieri importante si in adoptarea reglementarilor comunitare privind societatea informationala. La Conferinta ministeriala de la Varsovia, din anul 2000, s-a subliniat faptul ca lipsa progreselor legate de planurile nationale de promovare a societatii informationale in tarile in curs de aderare va constitui un factor restrictiv in dezvoltarea economica viitoare. Deci, orientarea spre societatea informationala accelereaza integrarea in structurile UE, iar ignorarea acestei problematici poate duce la noi decalaje. In acest sens, tarile cele mai avansate in procesul de integrare sunt si cele la care indicatorii societatii informationale se apropie de cei ai tarilor din UE. Apreciem ca progresele pe calea societatii informationale trebuie sa stea permanent in atentia statului, a mediului de afaceri si a societatii civile romanesti.

Romania a devenit oficial beneficiara de asistenta din partea UE in martie 1991. In perioada 1991-1999, asistenta financiara nerambursabila acordata Guvernului Romaniei prin Programul PHARE a fost de 1.167,56 mil.euro. Principalele sectoare care au beneficiat de asistenta PHARE in aceasta perioada sunt: privatizare, restructurare, intreprinderile mici si mijlocii; educatie si tineret; transporturi; agricultura; sanatate. Coeficientul de absorbtie a asistentei financiare nerambursabile pe aceasta perioada a fost de 98 %, pozitionand Romania in primele trei tari asociate cu cel mai mare coeficient de absorbtie. Astfel, in 1997, Romaniei i-au fost alocate fonduri nerambursabile in valoare de 100 mil.euro, iar in 1998 in valoare de 158 mil.euro, structurate astfel: Programul national PHARE (117 mil.euro); Facilitatea de recuperare (Pre-Ins Facility) (16 mil.euro); Programul de dezvoltare a infrastructurii de dimensiuni mari (25 mil.euro).

Analiza: Informatii despre procesul de evaluare - selectare a ofertelor de proiect Proiect: Continutul finantelor firmei: functia financiara a firmei

Pentru Programul RICOP, memorandumul de finantare prevede acordarea de asistenta financiara nerambursabila in valoare de 100 mil.euro si se afla in stransa legatura cu implementarea acordurilor negociate cu Banca Mondiala si Fondul Monetar International. Asistenta financiara nerambursabila este destinata pentru: acoperirea cheltuielilor bugetare determinate de restructurare, prin interventii in cazurile de disponibilizare (servicii de pre-plasament si plati compensatorii; crearea de locuri de munca in domeniul lucrarilor publice; initiative de promovare a ocuparii fortei de munca; finantarea crearii de micro-afaceri si IMM-; masuri sociale care sa compenseze pierderea de locuri de munca; asistenta tehnica.

Incepand cu anul 2000, pe langa programul PHARE, Romania beneficiaza teoretic din partea UE si de alte noi programe, precum ISPA, PHARE SPP(pre SAPARD) si SAPARD. Programul ISPA, modelat dupa Fondul European de Coeziune este alocat investitiilor in domeniile transporturilor si mediului. Sunt finantate numai proiecte mari, alocarea minima admisa fiind de 5 mil.euro pe fiecare proiect. Programul PHARE SPP (pre SAPARD) este conceput ca un proiect pregatitor care sa initieze programul SAPARD; finantarile prevazute sunt de 2,5 mil.euro, 25% dintre acestea fiind asigurate de partea romana. Lansarea programului SPP a avut loc in perioada 21 septembrie -12 noiembrie 2000 pentru toate judetele tarii, fiind intocmite peste 1.800 de proiecte care s-au depus la Directiile Generale pentru Agricultura si Alimentatie judetene. Ministerul Agriculturii si Alimentatiei a semnat contractele de finantare pentru 60 de proiecte selectate si propuse pentru finantare prin acest program; din cele 60 proiecte, 33 sunt pentru investitii, 12 pentru activitati de marketing si imbunatatirea prelucrarii produselor agricole si piscicole, 13 pentru dezvoltarea si diversificarea activitatilor agricole si 2 pentru dezvoltarea infrastructurii rurale.

Programul SAPARD, destinat domeniilor agriculturii si dezvoltarii rurale, este modelat dupa FEOGA. Proiectele finantate sunt cele care au la baza investitii in societatile agricole, care urmaresc imbunatatirea structurilor vizand controlul calitatii produselor animale si vegetale, crearea de forme de asistenta si servicii manageriale pentru agricultori, sprijinirea asocierii agricultorilor, realizarea de imbunatatiri funciare, inclusiv irigatii si clasificarea terenurilor, dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurilor rurale .Romania beneficia in cadrul SAPARD de o suma anuala de peste 150 mil.euro, la care se adauga si contributia Guvernului Romaniei de cca 37,5 mil.euro pe an, precum si contributia proprie a beneficiarilor directi.

Programul National de Aderare (PNAR), varianta revizuita si imbunatatita, transmisa Comisiei Europene la 15 iunie 1999 a cuprins un capitol nou, consistent, referitor la reforma sistemului fiscal, cu obiective concrete realizate in urmatorii doi ani, intre care introducerea impozitului pe venitul global, alocarea resurseor pe proiecte si nu pe ordonatori principali de credite. Aderarea Romaniei la UE depinde de realizarea unui nivel de dezvoltare economica, sociala si morala, comparabil cu cel al statelor UE.

Sunt create astfel toate premisele pentru obtinerea de fonduri, in mare parte nerambursabile, care sa inlesneasca reforma economica, institutionala si sociala atat de necesara Romaniei in procesul amplu de aderare la UE si de asimilare a acquis-ului comunitar. Ne exprimam speranta ca, de acum incolo, intelepciunea si unitatea vor domina eforturile noastre de obtinere a a spijinului financiar si logistic al UE.

Coordonarea, pregatirea si organizarea negocierilor pentru aderarea tarii noastre la UE sunt realizate prin intermediul Delegatiei nationale, al carui sef este ministrul delegat pentru integrare. Atributiile acestei institutii sunt: evaluarea gradului de pregatire a Romaniei pentru deschiderea spre negociere a fiecarui capitol; sustinerea practica a procesului de negociere; urmarirea indeplinirii angajamentelor asumate de Romania in cadrul negocierilor de aderare la UE. Ministerul Integrarii Europene are ca obiectiv principal intensificarea intregului proces de aderare a Romaniei la UE, in concordanta cu Strategia nationala de dezvoltare pe termen mediu a Romaniei si cu programele de preaderare, prin care se asigura coordonarea pe sectoare a politicilor si masurilor necesare.

Negocierile privind aderarea Romaniei la UE au demarat la 15 februarie 2000, cu urmatoarele capitole: 1. Intreprinderi mici si mijlocii; 2. Cercetare stiintifica si dezvoltare; 3. Educatie si formare profesionala; 4. Relatii externe; 5. Politica externa si de securitate comuna, la care s-a adaugat, ulterior, Statistica, apoi alte 9 capitole, in total 15. Bulgaria a inceput cu 6 capitole, iar celelalte tari candidate cu 8 capitole. Romania, care a inchis numai 8 capitole de negocieri, a ramas in urma fata de ceilalti candidati (Bulgaria, de exemplu, cu care ne mai putem compara, avea la jumatatea anului 2001, 9 capitole de negocieri inchise). La 27 iulie 2001, tara noastra avea deschise 7 capitole pentru discutiile vizand aderarea (in paranteza este trecut numarul capitolului dupa evidentele UE): Cultura si politica in domeniul audiovizualului (20); Dreptul societatilor comerciale (5); Libera circulatie a capitalurilor (4); Politica in domeniul concurentei (6); Politica in domeniul transporturilor (9); Telecomunicatiile si tehnologia informatiilor(19); Uniunea vamala (25). Capitolele inchise provizoriu de tara noastra erau: Educatie, formare profesionala si tineret (18); Intreprinderile mici si mijlocii (16); Pescuitul (8), Politica externa si de securitate comuna (27); Protectia consumatorilor si sanatatea publica (23); Relatii externe (26); Statistica (12); Stiinta si cercetarea (17).

Capitolele pentru care documentele de pozitie au fost comunicate Consiliului UE sunt: Control financiar (28); Energie (14); Impozitare (10); Politici industriale (15); Politici sociale (13). In cursul lunilor septembrie si octombrie, au fost transmise Consiliului de ministri al UE, documentele de pozitie pentru alte 4 capitole de negociere: Justitia si afacerile interne (cap. 24), Libera circulatie a marfurilor (cap. 1) Libera circulatie a serviciilor (cap. 3), Uniunea Economica si Monetara (cap. 11), astfel incat pana la 1 ianuarie 2002 sa fie comunicate oficial UE toate documentele de pozitie pentru toate capitolele de negociere. Pentru capitolul cel mai dificil al negocierilor, cel privind agricultura, a fost elaborat proiectul preliminar al documentului de pozitie, care a fost transmis Directiei de specialitate a Comisiei UE, in luna august 2001, pentru consultari informale.

Tratatul de aderare este actul legal de aderare a unui stat la Uniunea Europeana. Tratatul de aderare, comun pentru Romania si Bulgaria, are aceeasi structura ca si pentru cele 10 state, care au aderat la UE la 1 mai 2004. Structura Tratatului este: Prevederi Generale, Adaptari tehnice (masuri permanente si tranzitorii - perioade de tranzitie si derogari), Declaratiile politice sunt parte a Tratatului de aderare, dar nu au efect juridic. Efectul juridic este asigurat de realitatea economica, politica si sociala din tara care accede la structurile UE. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in anul 2007 este un obiectiv comun al societatii romanesti si al comunitatii europene, reprezentata prin institutiile sale. Presedintele francez, Jacques Chirac, declara la jumatatea lunii noiembrie 2004, ca aderarea simultana a Bulgariei si Romaniei la Uniunea Europeana va avea loc in 2007, asa cum s-a stabilit, in pofida intarzierilor inregistrate in inchiderea unor capitole de negocieri de catre Romania. Chirac a calificat drept 'meschina' ideea potrivit careia extinderea UE prin aderarea Bulgariei, Romaniei si, poate, a Croatiei in 2007 ar aduce atingere coeziunii constructiei europene. Tot atunci, raportorul Parlamentului European pentru Romania, Pierre Moscovici, atragea atentia ca aderarea tarii noastre, la fel ca si a Bulgariei, ar putea fi amanata cu un an: "Comisia Europeana, in cazul in care va considera ca exista un risc serios ca Romania sa nu-si poata indeplini obligatiile derivate din procesul de aderare, in special cele referitoare la implementarea acquis-ului comunitar si respectarea criteriilor politice de la Copenhaga, ar putea recomanda Consiliului, actionand in unanimitate, sa amane aderarea cu un an". Concluziile raportului elaborat de europarlamentarul francez incepeau cu afirmatia potrivit careia Parlamentul European "spera si crede" ca Romania va incheia negocierile la sfarsitul lui 2004 (ceea ce s-a intamplat - n.n), va semna tratatul de aderare "cat de curand posibil in 2005" (ceea ce s-a intamplat pe 25 aprilie a.c. - n.n.) si va adera efectiv la 1 ianuarie 2007 (ceea ce ar urma sa se intample - n.n.). Dar, mai preciza: "Vom efectua o monitorizare atenta a evolutiilor in intervalul dintre semnarea tratatului si aderarea efectiva", solicitandu-se Romaniei sa persevereze pe calea indeplinirii angajamentelor luate in cadrul negocierilor cu UE (ccea ce se intampla in prezent).

In perioada 2005-2006, Tratatul trebuie ratificat de Parlamentul European si parlamentele statelor membre UE (la nivelul parlamentelor nationale sau locale, acolo unde Constitutia o cere). Romania si Bulgaria vor fi reprezentate, ca observator, la majoritatea lucrarilor institutiilor UE. Treizeci si cinci de reprezentanti ai Romaniei vor participa din toaman acestui an la activitatile Parlamentului European, reprezentand aici interesele cetatenilor romani, dar si pentru a-i informa in privinta realitatilor din Uniunea Europeana.

Aceasta perioada de aproape doi ani de observare, pana la aderarea efectiva din 2007, este o sansa pentru Romania de a se pregati in mod adecvat pentru aderare. Perioada de timp care urmeaza este, de asemenea, o ocazie unica sa aratam viitorilor nostri parteneri din UE ca Romania este un partener de incredere, cu o capacitate reala de a realiza indatoririle calitatii de membru UE si de a aduce o contributie reala Uniunii. Astfel, daca 2004 a fost anul incheierii negocierilor de aderare, 2005 si 2006 sunt anii respectarii unei parti importante a angajamentelor asumate in vederea aderarii. Inca sunt multe de facut pentru a realiza si a accelera pregatirile de aderare si a fi gata pentru data-tinta de 1 ianuarie 2007. Sectoare cheie sunt vizate de cele 11 clauze de salvgardare: implementarea eficienta a reformelor administratiei publice si judiciarului, lupta impotriva coruptiei si indeplinirea angajamentelor luate in domeniul concurentei si mediului. Respectarea angajamentelor asumate este monitorizata indeaproape. Comisia si Paramentul European vor prezenta o imagine completa a gradului de pregatire a Romaniei pentru aderare in Raportul de Monitorizare din toamna acestui an. Referindu-se la clauzele de salvgardare, Olli Rehn, comisarul european pentru extindere a spus: 'Astfel de masuri de remediere ar putea fi invocate pentru a evita consecintele negative ale aderarii pentru Romania si UE. Aceasta ar fi, desigur, ultima noastra cale de actiune. Dar, sa fie foarte clar: Comisia nu va ezita sa recomande folosirea clauzei de amanare, daca Romania este evident nepregatita sa faca fata cerintelor aderarii. Nu ar fi o placere, ci o datorie; o datorie de gardian al tratatului, inclusiv al Tratatului de Aderare intre Romania si UE'. O astfel de amanare nu ar trebui privita doar ca o «sanctiune» indreptata catre Guvernul si cetatenii Romaniei, ci, ca o perioada de timp necesara pentru ca Romania sa se adapteze pietei UE, in interesul comun al sau si al statelor membre ale UE, integrarea avand o incidenta directa asupra vietii fiecarui cetatean in parte.

Tratatul de Aderare a tarii noastre la Uniunea Europeana are 860 de pagini si contine o clauza fara precedent - aceea ca aderarea poate fi amanata cu un an, pana in 2008, daca se dovedeste ca Bulgaria si, mai ales Romania, sunt in mod clar nepregatite pentru a accede al structurile europene. Comisia Europeana a clarificat detaliile procesului de monitorizare a celor doua tari, care include: vizite ale reprezentantilor Comisiei Europene in Romania si misiuni de peer review; rapoarte de monitorizare, realizate de autoritatile romane, centrale si locale, precum si de Comisia Europeana; sedinte ale comitetelor de asociere Romania-UE si sub-comitetele pe sectoare. Consultarile tehnice care se poarta cuprind referiri la: un sistem de avertizare timpurie - pentru a semnala ramanerile in urma si pentru a preveni aplicarea clauzelor de salvgardare), pre-notificarea legislatiei, pre-consultari - discutii cu Comisia Europeana inainte de luarea unei decizii importante privind acquis-ul comunitar). Sistemul de monitorizare lansat inca din 18 februarie a.c. este menit sa ajute autoritatile romane sa se concentreze asupra aspectelor relevante pentru a asigura o pregatire la timp si eficienta pentru aderarea la UE, conform angajamentelor asumate in timpul negocierilor de aderare.

Romania adera la Uniunea Europeana in 2007, ca membru bine pregatit al marii familii de state europene. Finalizarea negocierilor de aderare si semnarea Tratatului de Aderare nu inseamna finalizarea muncii, ci, intrarea intr-o noua faza, care presupune un comportament similar unui stat membru. Exemplul celor noi 10 state membre arata ca o buna pregatire pentru aderare reduce costurile statutului de membru si creste beneficiile. Reprezentantii Guvernului Romaniei si ai Comisiei Europene analizeaza periodic masurile luate de catre autoritatile romane si actiunile care mai trebuie intreprinse pentru toate capitolele de negociere, ca si pentru criteriile politic si economic. Reprezentantii Comisiei Europene au subliniat, in repetate randuri, necesitatea continuarii progreselor in toate domeniile si, in special in sectoarele: concurenta, justitie si afaceri interne, protectia mediului, reforma administratiei publice, agricultura. Autoritatile romane au subliniat, de asemenea, hotararea de a face toate eforturile necesare, inclusiv financiare si umane, pentru a indeplini toate cerintele de aderare pana la 1 ianuarie 2007. Discutiile tehnice pentru fiecare capitol continua cu ministerele de profil si se face efectiv o monitorizare a activitatii cu cartonase avand urmatoarele culori: cartonas verde pentru progrese importante; cartonas galben pentru riscuri si intarzieri; cartonas rosu acolo unde lucrurile nu stau bine.

Acquis-ul comunitar inseamna tot ceea ce s-a hotarat si a fost convenit de la infiintarea UE pana in prezent; este o constructie complexa, care s-a dezvoltat in decursul a peste 50 de ani. Termenul "acquis" provine din limba franceza, se scrie si pronunta ca in limba de origine. Cuvantul inseamna 'ceea ce s-a dobandit'. Deoarece in ultimii 10-15 ani, volumul acquis-ului comunitar a crescut foarte mult (se estimeaza ca, anual, volumul lui creste cu aproximativ 5.000 de pagini de Jurnal Oficial al Uniunii Europene), institutiile comunitare si-au propus ca, in decurs de cativa ani si, mai ales, in contextul extinderii UE, sa desfasoare un proces de reducere a numarului actelor si documentelor comunitare.

Aquis-ul comunitar sau patrimonial comunitar este corpul drepturilor si obligatiilor comune, care trebuie respectate de toate Statele Membre ale Uniunii Europene si cuprinde:

continutul, principiile si obiectivele politice ale tratatelor;

legislatia adoptata pentru aplicarea tratatelor si jurisprudenta Curtii de Justitie;

declaratiile si rezolutiile adoptate de Uniune;

masurile referitoare la politica externa si de securitate comuna;

masurile referitoare la justitie si afaceri interne,

incheiate de Comunitate si cele incheiate de Statele Membre intre ele. Astfel, aquis-ul comunitar contine atat legislatia comunitara in sens strict, toate actele adoptate in cadrul pilonilor doi si trei ai Uniunii Europene, precum si obiectivele comune ale Tratatelor.

Tarile candidate trebuie sa accepte aquis-ul comunitar inainte sa adere la Uniunea Europeana. Scutirile si derogarile de la aquis-ul comunitar sunt acordate in circumstante exceptionale si sunt limitate ca arie de acoperire. Uniunea Europeana s-a angajat sa mentina aquis-ul in integralitatea sa si sa il dezvolte. In cadrul pregatirilor pentru aderarea noilor State Membre, Comisia Europeana examineaza conformitatea legislatiei tarilor candidate cu aquis-ul comunitar.

Din cele 83.000 de pagini traduse in limba romana, sunt revizuite peste 24.600 de pagini, ceea ce reprezinta 30 %. Potrivit calendarului propus, Romania trebuie sa termine traducerea acquis-ului comunitar si revizuirea acestuia pana la 31 decembrie 2006   Este necesar ca legislatia comunitara sa existe in limba romana in momentul aderarii, astfel incat sa poata fi folosita in institutiile publice si in instantele din Romania, de fapt de toate persoanele fizice si juridice interesate. Romania a infiintat abia in anul 2000, unitatea de coordonare a traducerilor, in cadrul Institutului European din Romania, institutul devenind astfel partenerul oficial de discutie al institutiilor comunitare in problematica traducerii acquis-ului. Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru traducere sunt, in general, suficiente, dar gestionarea acestui volum mare de lucru este o provocare in contextul in care  resursele umane necesare sunt limitate.  Pentru o mai buna coordonare a  activitatii de traducere a acquis-ului comunitar, precum si pentru a asigura  unificarea stilistica si terminologica a traducerii acquis-ului, a fost editat un Ghid stilistic, care se adreseaza traducatorilor si care este disponibil pe site-ul, www.ier.ro. Coordonarea traducerilor se asigura tinand legatura directa cu firmele de traducere, verificand traducerile astfel incat sa se ridice la standardele UE, se asigura, de asemenea, revizia lingvistica si cea juridica. De o importanta capitala este pregatirea lingvistilor si juristilor romani, care sa asigure dupa aderare folosirea adecvata a limbii romane ca limba oficiala a UE.

* *

Clauza de salvgardare este masura de protectie pe care si-o ia Uniunea Europeana in raport cu statele candidate. Odata incheiat procesul de negociere, Uniunea vrea sa aiba un mijloc de constrangere a statelor care aspira la integrare, ca isi vor indeplini toate angajamentele pe care le-au asumat in timpul negocierilor, dupa calendarul stabilit, astfel incat data aderarii sa le gaseasca pregatite pe deplin. In cazul in care aceste tari uita sau intarzie sa faca anumite lucruri legate de aderare, Uniunea Europeana poate sa se foloseasca de aceasta clauza, s-o invoce si sa amane momentul aderarii. In cazul Romaniei si al Bulgariei, amanarea ar putea fi de un an. Ne putem considera norocosi in comparatie directa cu Turcia si Croatia; in cazul lor - nici una nu a inceput inca negocierile de aderare - exista o clauza care stipuleaza ca, pe parcursul negocierilor, in cazul in care Uniunea sesizeaza devieri de la normele europene in privinta respectarii drepturilor omului sau de la procesele democratice, poate suspenda negocierile pe perioada nelimitata.

Romania si Bulgaria sunt primele tari asociate la Uniunea Europeana, care vor incepe procedurile de aderare la UE, avand o conditie pusa de Comisia Europeana: clauza de salvagardare - un proces continuu de monitorizare, care include un raport anual al progreselor pe care le-a facut fiecare din cele doua tari. Primul raport de monitorizare va fi dat publicitatii in noiembrie anul viitor.In cazul in care Comisia constata ca angajamentele sunt in pericol de a nu fi onorate, semnaleaza aceasta situatie liderilor politici din cele doua tari. Apoi, mai exista o treapta in acest mecanism - al sesizarii oficiale a Consiliului European - organismul cu cea mai puternica putere de decizie in cadrul Uniunii. Sunt trei niveluri care vor fi monitorizate: administratia publica, sistemul judecatoresc, coruptia si reformele economice. Oricare dintre problemele aparute in aceste domenii poate aduce, asadar, amanarea aderarii cu un an a tarii respective.

In ultimul raport de tara pentru Romania, dat publicitatii de Comisia Europeana exista cateva critici din partea Uniunii Europene, care persista de mai multi ani. Rezolvarea lor este urmarita cu atentie la Bruxelles, este cuantificat fiecare pas pe care il face Romania in sensul depasirii problemelor criticate. In domenii precum justitia sau coruptia, chiar si administratia sau concurenta, Romania nu a facut mai mult decat sa adopte legi compatibile cu normele Uniunii. Ultimul raportul de tara arata ca la Bruxelles se mai asteapta inca aplicarea legilor respective.

Raportul de tara pentru Romania din anul 2004 precizeaza: 'Comisia va depune tot efortul pentru a incheia negocierile de aderare cu Romania, pentru a semna Tratatul de aderare cat mai repede posibil, in 2005 si a accepta Romania ca nou membru in ianuarie 2007'. Raportul subliniaza progresele, cat si 'unele probleme de care Romania trebuie sa se ocupe de acum si pana in ianuarie 2007. Asta nu numai pentru indeplinirea criteriilor de aderare, ci, pentru a putea sa actioneze din prima zi a aderarii ca membru activ si eficace al UE. Pe toata perioada pana la aderare, Comisia Europeana va monitoriza indeaproape progresele Romaniei in respectarea obligatiilor sale ca viitor membru al Uniunii. Tratatul de aderare va include clauze de salvgardare, ce vor fi folosite ca ultima solutie, in cazuri problematice'.