Economie
Mecanismul de formare a preturilor pe diferite pieteMecanismul de formare a preturilor pe diferite piete In subcapitolele anterioare am analizat succint cele doua forme principale de piata: piata cu concurenta pefecta si piata cu concurenta imperfecta cu formele descrise anterior. In continuare vom analiza mecanismul de formare a preturilor pe aceste piete in stransa corelatie cu dinamica cererii si ofertei existente pe acestea. Formarea preturilor este un proces complex determinat de factori specifici: natura produsului si gradul sau de omogenitate; numarul producatorilor si consumatorilor si forta lor economica, interesele urmarite de participantii la tranzactii: cumparatorii si vanzatorii; strategia folosita de acestia; obiectivele si informatiile de care dispun subiectii cererii si ofertei. Obiectivul urmarit de intreprinzatori este maximizarea profitului. Indiferent de forma ei, regula de formare pe piata a pretului maximizator de profit, este egalitatea dintre venitul marginal[1] (Vmg) si costul marginal (Cmg )[2]. Determinarea profitului maxim poate fi redata prin urmatorul exemplu:
Sa analizam modul de formare al preturilor pe diferite piete: A. In conditiile pietei perfecte: Cererea este considerata perfect elastica: deci Ec/p Explicatie: - exista o variatie a cantitatii cerute chiar daca pretul nu se modifica; - elasticitatea cererii rezulta din caracteristicile pietei mai ales din atomicitatea cererii si ofertei, deoarece producatorii nu pot influenta pretul Deci B. In conditiile pietei imperfecte:
Trebuie insa aratat ca economia de piata este purtatoare nu numai de efecte pozitive dar si de o serie de disfunctionalitati care trebuie luate in atentie de catre autoritati; printre acestea se numara: - existenta in cadrul acestei economii nu numai a bogatiei dar si a saraciei in procente care variaza de la tara la tara ; - legile economiei de piata (concurentei, cererii si ofertei profitului maxim, concentrarii si centralizarii capitalului) favorizeaza pe cei puternici si ii lichideaza pe cei slabi; se ajunge astfel la falimente fenomene curente in cadrul acestui tip de economie ; - reglarea spontana a economiilor de piata este greu de realizat in lumea contemporana in care functionarea normala a economiei este in mod periodic intrerupta de diferite crize economice ; acest aspect conduce la cresterea costurilor sociale (inflatiei, somajului etc.) ; - tezele "consumatorul suveran", "clientul stapan" sunt iluzorii; in realitate consumatorul este dominat de anumiti producatori (vanzatori). Toate acestea demonstreaza in mod indubitabil necesitatea interventiei statului in reglarea acestor disfunctionalitati fara insa a altera mecanismul cererii si ofertei. Doua sunt modalitatile prin care guvernele intervin reglarea acestui mecanism: - indirecta: prin influentarea cererii si ofertei; - directa: prin stabilirea unor niveluri ale preturilor Prezentam in continuare cateva politici de stabilire a preturilor: 1) Controlul preturilor prin sistemul cotelor Daca se doreste de catre autoritatile publice influentarea ofertei unor produse (sa presupunem agricole) si implicit a pretului de vanzare al acestora se pot introduce restrictii privind nivelul ofertei acestora prin stabilirea unor cote in doua variante: a) prin restrictionarea productiei ce poate fi vanduta; b) prin limitarea suprafetei de teren agricol respectiv. Le vom analiza pe rand: a) Prin restrictionarea productiei ce poate fi vanduta; Pentru a scoate in evidenta modul de aplicare al acestei politici presupunem ca pentru un produs agricol curba cererii si ofertei este urmatoarea: Pret unitar O1 O P1 C Pe
Q1 Qe cantitati Comentarii - Daca reglarea s-ar face prin mecanismul pietei cererea si oferta din produsul respectiv s-ar egaliza pentru cantitatea Qe corespunzatoare pretului de echilibru Pe; in cazul nostru pentru a obtine cantitatea de echilibru Qe ar trebui ca o anumita suprafata de teren sa fie cultivata cu produsul agricol respectiv. - Daca se doreste reducerea productiei pentru produsul respectiv in vederea sporirii altor culturi agricole atunci se vor stabili cote pentru fiecare producator. - Prin reducerea cantitatii de la Qe la Q1 pretul creste de la Pe la P1 . a) Prin limitarea suprafetei de teren agricol ce poate fi cultivata cu produsul agricol respectiv. Facem urmatoarele observatii la acest tip de politica: Acest sistem este mai agreat de producatorii agricoli deoarece acestia folosind tehnici agricole intensive isi pot spori productia; aceasta le asigura productii mai mari si implicit castiguri mai substantiale. Prin sistemul cotelor se reduce oferta dintr-un produs dar creste pretul; autoritatile guvernamentale stabilesc un pret limita dupa care acesta se formeaza pe baza raportului cerere-oferta. Sistemul cotelor influenteaza nu numai piata produselor la care se refera ci si alte piete cum ar fi: - piata loturilor agricole : de exemplu fermele care au obtinut dreptul sa vanda o anumita cota dintr-un produs au preturi de vanzare mai ridicate si deci venituri mai mari comparativ cu altele. - piata produselor prelucrate care foloseste ca materie prima produsul agricol prelucrat; de exemplu limitarea ofertei la tutun duce la cresterea pretului tutunului ceea ce poate influenta piata tigarilor. Sistemul cotelor practicat de autoritati va afecta distributia veniturilor intre fermieri si diversi consumatori din economie. Deci fermierii care beneficiaza de dreptul de a vinde anumite produse cu oferta limitata prin prevederi guvernamentale au o pozitie privilegiata fata de alti fermieri; acesti fermieri vor obtine venituri mai mari pe seama cumparatorilor, ceea ce reprezinta o forma de redistribuire a veniturilor. Adoptarea unor masuri in cazul sistemului cotelor trebuie privita intr-o viziune sistematica, sesizand influenta directa a masurii asupra unui anumit domeniu precum si impactul acesteia asupra unor domenii. |
2). Controlul preturilor prin achizitii guvernamentale
Pentru a explica aceasta metoda construim urmatorul grafic:
Pret
unitar achizitii
C guvernamentale O
P A B
Pe
Qc Qe Qo cantitati
Comentarii:
- Daca reglarea se face strict prin mecanismul pietei, cererea si oferta din produsul respectiv se va egaliza la cantitatea Qe corespunzator lui Pe ;
- Pentru a asigura producatorilor venituri mai mari autoritatile vor practica o politica de crestere a preturilor; de exemplu se doreste atingerea pretului P.
Cum se procedeaza?
Daca cererea din acest produs va fi Qc iar oferta Qo (pentru pretul P) autoritatile vor achizitiona diferenta Qc - Qo reprezentata prin segmentul AB; scopul este asadar mentinerea pretului P.
Observatii
Achizitiile guvernamentale nu trebuie sa apara pe piata respectiva deoarece aceasta actiune va determina reducerea pretului. De aceea achizitiile guvernamentale pot fi distruse, vandute pe late piete sau depozitate o perioada mai indelungata si "aruncate" pe piata cand oferta manifesta o tendinta de scadere (sub Qc) pentru a mentine pretul la nivelul dorit ;
Este o politica mai agreata de producatori decat sistemul cotelor deoarece le asigura venituri suplimentare ;
Aceasta politica necesita resurse financiare mari la dispozitia guvernului si este dificil de aplicat o perioada mai indelungata. De aceea de regula aceasta politica se combina cu sistemul cotelor.
Adoptarea acestei
politici implica o viziune sistemica deoarece pot apare o serie
de influente: asupra unor piete conexe; scumpirii unor factori
importanti de productie; distribuirii veniturilor intre
diferiti producatori si consumatori in economie
3). Acordarea de subventii
Guvernul poate asigura venituri ridicate pentru anumiti producatori fara a afecta interesele cumparatorilor prin subventii.
P1 C O
Pe
Subventii
P1-P2 P2
Q1 Qe Q2
Comentarii
- Daca guvernul garanteaza pentru producatori pretul P1 in conditiile in care se doreste mentinerea pretului P2 pentru consumatori P2 < P1 producatorii sunt tentati sa ofere cantitatea Q2 > Qe care este oferita la pretul P1;
- Pentru a mentine acest pret (P1) care ar putea sa scada la P2 guvernul va subventiona diferenta intre cele doua preturi.
Observatii :
In cazul aplicarii unei politici de subventii pretul pietei Pe < P1 iar Pe > P2 ; aceasta situatie implica eforturi financiare uriase pentru armonizarea intereselor producatorilor cu ale consumatorilor;
Pentru a mentine la un nivel cat mai scazut costurile unui asemenea program se recomanda combinarea lui cu politica de limitare a productiei; se cere astfel incadrarea in cotele aprobate de diferite institutii guvernamentale.
Adoptarea unor politici de subventionare trebuie privita intr-o viziune sistemica avandu-se in vedere prioritatile economiei nationale precum si consecintele economice si sociale pe termen mediu si lung
4) Controlul administrativ al preturilor prin hotarari ale guvernului
Piata libera asigura formarea preturilor prin actiunea cererii si ofertei. Presiunea cererii suplimentare sau a ofertei suplimentare va duce pretul unei marfi spre nivelul sau de echilibru.
Daca cererea este mult mai mare decat oferta sub presiunea cererii suplimentare pretul va creste foarte mult.
Preturile inalte reprezinta instrumentul prin care piata libera rationalizeaza marfurile cu oferta deficitara
Guvernul cu aprobarea institutiilor din domeniul asigurarii concurentei loiale poate recurge la stabilirea unui pret maxim la produsul respectiv astfel incat si cei cu venituri reduse sa poata sa-si cumpere cantitati adecvate din acel produs.
P
C O
Pe
P1 A B
Q1 Qe Q2 Q
Comentarii
- Curba ofertei ne arata ca avem o oferta scazuta ceea ce conduce la un pret de echilibru corespunzator lui Qe ;
- Guvernul stabileste un pret maximal (P1) sub nivelul celui de echilibru (P1 < Pe); la acest nivel oferta (Q1) este mai mica decat cererea(Q2) ; diferenta dintre cerere si oferta este segmentul A -B ;
- Stabilirea pretului maximal P1< Pe va reduce oferta de la Q2 la Q1.
Observatii
la pretul maximal stabilit P1 exista o cerere suplimentara de produse; de aceea se impune introducerea unei forme de rationalizari a consumului pentru a asigura o impartire echitabila a ofertei independent de capacitatea de plata a consumatorilor; in caz contrar exista riscul aparitiei pietei negre.
Desi preturile pot fi blocate pentru o vreme nu se recomanda folosirea abuziva a acestei politici; pe termen lung se poate produce o alterare a functiei de baza a preturilor: aceea de regulator al cererii si ofertei.
[1] Prin venit marginal se intelege sporul de venit (DVT) generat de cresterea cu o unitate a productiei (DQ). Sub forma de relatie matematica el se exprima astfel:
[2] Prin cost marginal se intelege sporul de cost (DCT) generat de achizitionarea de factori de productie in vederea realizarii unei unitati de productie ((DQ). Sub forma de relatie matematica el se exprima astfel:
Costul marginal poate fi exprimat si prin derivarea functiei costului total in raport cu variabila q:
Contact |- ia legatura cu noi -| | |
Adauga document |- pune-ti documente online -| | |
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| | |
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |
|
|||
Analize pe aceeasi tema | |||
| |||
|
|||
|
|||