Cresterea cuantumului fondurilor atrase prin apelul public la economisire sau cresterea capitalului

Apelul public la economisire este un bun prilej pentru manipularea datelor financiare prezentate publicului (manipularea profitului). Cu toate acestea, inaintea deschiderii subscriptiei publice exista un pret de piata al partilor sociale. Astfel ca in cazul sporirii profitului societatii prin manipulare, datorita pretului ridicat de emisiune, este posibila obtinerea unor fonduri mai mari.

Dorinta societatii de a raporta publicului o performanta seducatoare (toata lumea doreste sa aiba o imagine buna - senior prom) este in principiu o situatie asteptata pe piata. Astfel, analistii vor studia daca societatile care fac apel public la economisire au apelat sau nu la manipularea datelor financiare, iar in cazul in care vor banui acest lucru vor asigura stabilirea unui pret mai scazut pentru actiuni.[1]

Deschiderea catre public este putin diferita de marirea capitalului societatii deschise publicului. Pentru ca pe piata nu exista un pret al actiunilor firmei nou deschise catre public, investitorii nu pot accesa aceste date. Astfel, singurele informatii pe care isi pot baza deciziile de investitii sunt datele din situatiile financiare. In aceasta situatie, manipularea profitului reprezinta pentru asociatii societatii deschise publicului o ocazie importanta de a-si spori averea personala.

Friedlan (1994), cel care a testat aceasta situatie, a ajuns la concluzia ca societatile isi manipuleaza profitul chiar inainte de a se deschide catre public, ca se deschid catre public in perioadele de crestere, dand impresia ca profitul excedentar se datoreaza cresterii. Mai mult, in 94% din cazuri, firmele supuse examinarii au trecut de la pierdere la profit prin transferuri menite sa creasca profitul.

Pe de alta parte, anumiti cercetatori din SUA, in cadrul studiilor lor privind manipularea prin transferuri in vederea cresterii profitului, au impartit societatile analizate in doua grupuri. Primul dintre acestea este format din societatile in cazul carora nu s-a putut concluziona ca si-au manipulat profitul prin transferuri, deoarece detineau institutii intermediare de o calitate deosebita (underwriter) si firme de control independente. Firmele din grupul celor in cazul carora s-a putut concluziona ca si-au manipulat profitul erau mai mici, cu un grad de indatorare ridicat, care lucrau mult mai putin cu institutii intermediare de o foarte buna calitate si firme independente de control foarte bune. Potrivit rezultatului studiului, societatile care in momentul primei deschideri catre public foloseau institutii intermediare de o calitate mai scazuta, mici si cu un procent mai mare de crestere, apeleaza la manipulare in vederea cresterii profitului prin transferuri.

Intr-un alt studiu efectuat pe aceasta tema, Teoh, Welsh si Wong (1998a) au cercetat daca societatile care si-au marit capitalul dupa prima deschidere catre public si-au manipulat sau nu profitul aferent perioadelor cresterii capitalului . Punctul de plecare al studiului a fost reprezentat de descoperiri ale studiilor anterioare precum "pretul partilor sociale ale societatilor care si-au marit capitalul dupa o perioada de 5 ani de la ultima crestere, au scazut in proportie mai mare decat cele ale societatilor care nu si-au marit capitalul". Aceasta situatie conduce la intrebarea de ce investitorii au achizitionat partile sociale ale firmelor care si-au marit capitalul. Pornind de aici, s-a cercetat daca investitorii s-au ghidat dupa informatiile financiare pozitive rezultate din manipulare in timpul procesului de marire a capitalului, altfel spus daca societatea a devenit mai tentanta pentru investitori datorita unor asteptari mai inalte privind viitorul firmei. In acest proces, investitorul, pornind de la informatiile financiare manipulate, apreciaza un pret mai mare pentru partile sociale, iar dupa achizitionarea actiunilor, nevazand profitul scontat, isi schimba asteptarile in legatura cu societatea pe fondul scaderii pretului actiunilor, deoarece performanta societatii este mai scazuta in raport cu cea a unor societati similare.

Actiuni precum accelerarea vanzarilor, inregistrarea in avans a anumitor venituri si reflectarea lor in perioada curenta, amanarea pentru perioada urmatoare a inregistrarii anumitor cheltuieli, efectuate in scopul inregistrarii unui profit mai mare in perioada maririi capitalului, aduc cu sine un profit scazut in perioada urmatoare datorita influentei inverse a acestor transferuri.[2]

Conducatorii firmelor pot modifica transferurile curente, de exemplu prin inregistrarea in avans a venitului vanzarilor pe credit, amanarea inregistrarii cheltuielilor pentru perioada urmatoare si alocarea unei cote scazute veniturilor nesigure. In acelasi fel, si transferurile pe termen lung pot fi modificate prin scaderea amortizarilor, micsorarea impozitelor amanate si inregistrarea unor venituri extraordinare.

In acest scop, au fost analizate situatiile financiare apartinand unui numar de 1.265 firme din sectoare diferite, care intre anii 1973-1993 au procedat la mariri de capital.

In urma unui studiu s-a descoperit ca transferurile curente fortate sunt mari inaintea maririi capitalului, ating cel mai inalt nivel in timpul maririi capitalului, iar ulterior maririi capitalului scad. Acest model al transferului fortat, in pofida structurii activitatii, are ca rezultat lichiditati modeste inaintea maririi capitalului si lichiditati importante ulterior acesteia. Un alt efect este cresterea profitului inaintea cresterii capitalului, atingerea punctului maxim in timpul maririi capitalului si scaderea sa ulterioara. Altfel spus performanta scazuta de dupa marirea capitalului indica o manipulare a performantei financiare printr-un nivel ridicat al transferurilor fortate inaintea maririi capitalului.

Studiile au relevat o legatura negativa intre transferurile fortate anterioare cresterii capitalului, profitul ulterior cresterii capitalului si scaderea valorilor partilor sociale (performanta scazuta). Cu alte cuvinte, ca rezultat firesc al principiului transferului, cu cat profitul a fost manipulat mai mult prin transferuri fortate anterioare cresterii capitalului, cu atat profitul si preturile partilor sociale vor fi mai scazute dupa cresterea capitalului.

In studiile lui Teoh, Welch si Wong (1998b) privind primul apel public la economisire s-a ajuns la concluzii similare. In cazul societatilor care s-au deschis catre public, in situatiile financiare aferente perioadei de deschidere transferurile fortate au atins punctul maxim, iar in perioadele urmatoare au scazut.

In concluzie, cresterea fondurilor obtinute prin apelul public la economisire sau sporirea capitalului reprezinta unul din scopurile importante ale manipularii datelor financiare. In acest scop, societatile care se deschid publicului sau cele care isi maresc capitalul, apeleaza la manipulare  pentru cresterea fondului obtinut prin deschiderea catre public sau cresterea capitalului, marind profitul reflectat in situatiile financiare ale perioadelor respective.