Cererea si oferta de munca - piata muncii

PIATA MUNCII. OCUPAREA SI SOMAJUL

1. Cererea si oferta de munca

1.1. Cererea de forta de munca

Cererea de forta de munca reprezinta nevoia de munca salariala ce se formeaza  intr-o economie de piata concurentiala la un moment dat sau pe o anumita perioada, exprimata prin numarul locurilor de munca. Conditia fundamentala pentru incadrarea nevoii de munca in cererea de munca este salarizarea sau remunerarea, astfel ca persoanele care nu indeplinesc aceasta conditie nu se includ in cererea de munca.

Cererea de munca este o cerere derivata, rezultand din investitiile executate care, la randul lor, sunt efectul unei cereri de bunuri economice. Asa se explica de ce cererea de munca se exprima prin locuri de munca, iar fluxul ei porneste de la firme, institutii spre populatie.

Curba cererii de munca reflecta raporturile negative ce exista intre cererea de munca si nivelul salariilor, in sensul ca firma va angaja mai multa munca daca salariile sunt mai mici si invers.

1.2. Continutul ofertei de forta de munca

Satisfacerea nevoii de munca se asigura pe baza folosirii posibilitatilor de munca existente in societate, respectiv a cantitatii de munca ce poate fi efectuata de populatia apta de munca a unei tari intr-o anumita perioada.

Oferta de munca reprezinta resursele de munca de care dispune societatea la un moment dat si care se delimiteaza pe baza urmatoarelor criterii: salarizarea, posesia aptitudinilor fizice si intelectuale necesare pentru o munca, cautarea sustinuta a unui loc de munca, precum si disponibilitatea unei persoane de a ocupa imediat un loc de munca, adica de a presta un serviciu.

Persoanele care nu indeplinesc cumulativ asemenea criterii nu se includ in oferta de munca. Prin urmare, in oferta de munca nu se includ femeile casnice, studentii, militarii in termen si alti oameni care depun activitati nesalariale.

Dimensiunile ofertei de munca depind inainte de toate de factorul demografic si se stabilesc prin mai multi indicatori demo-economici cum ar fi: populatia totala, populatia in varsta de munca, populatia activa, populatia apta de munca (resursele de munca), populatia ocupata, numarul de salariati, populatia aflata in somaj, populatia intretinuta (tinerii in afara varstei de munca si pensionarii) s.a.

Oferta de munca poate fi reflectata sub forma grafica sub forma unei curbe (drepte) care evidentiaza raportul direct dintre cantitatea de munca pe care omul este dispus sa o presteze si nivelul salariului.

Marimea ofertei de munca este diferita in timp si spatiu datorita influentei unui ansamblu de factori, intre care cei mai semnificativi sunt:

a)      dimensiunea salariului;

Analiza: Informatii despre procesul de evaluare - selectare a ofertelor de proiect Proiect: Continutul finantelor firmei: functia financiara a firmei

b)      raportul dintre utilitatea si dezutilitatea muncii;

c)      necesitatea de a continua sa existe salariatul si familia sa;

d)      sistemul de educatie si formare profesionala;

e)      continutul si durata muncii,

f)       securitatea ocuparii;

g)      gradul de independenta economica.

O caracteristica a curbei ofertei de munca o reprezinta forma atipica a acesteia, rezultat al manifestarii efectului de venit si a efectului de substitutie.

Efectul de venit este rationamentul potrivit caruia o persoana inlocuieste timpul de munca cu timp liber, atunci cand salariul atinge un nivel care permite posesorului muncii sa aiba conditii de viata apropiate de aspiratiile sale.

Efectul de substitutie este rationamentul potrivit caruia o persoana salariata inlocuieste o parte din timpul sau liber cu timp de munca suplimentar pentru a obtine venituri mai mari.

Sub influenta acestor factori, curba ofertei de munca devine atipica (fig. nr. 17.3).

Fiecare individ alege, pe baza unei curbe de indiferenta, cat timp sa aloce muncii platite, din care obtine un venit, si cat timp sa aloce altor activitati, adica alege intre venit si timp liber, respectiv tine seama de efectul de venit si efectul de substitutie. Efectul de substitutie stimuleaza o persoana sa lucreze un timp mai mare, iar efectul de venit o stimuleaza sa lucreze mai putin. Marimea relativa a acestor doua efecte determina forma curbei ofertei individuale de munca. Indivizii hotarasc atat asupra cantitatii de munca pe care o ofera, cat si asupra calitatii acesteia.

Oferta de munca are, in genere, caracter relativ rigid, explicat prin existenta si manifestarea a doua categorii de factori: economici, teritoriali si demografici, profesionali, ocupationali.

Factorii economici, teritoriali privesc absenta posibilitatii sau dorintei persoanelor sau familiilor de a lucra in alt teritoriu, fara sa renunte la genul de activitate exercitat. Motivatia acestei imobilitati a ofertei de munca poate consta in: efortul banesc pe care il presupune schimbarea locului de munca in alta localitate, atasamentul omului fata de mediul economico-social, chiar daca nu are avantaje economice, etc.

Factorii demografici, profesionali, ocupationali privesc absenta posibilitatii sau dorintei persoanelor de a-si schimba ocupatia sau locul de munca. Motivatia acestui comportament consta in calificarea necorespunzatoare, slaba informare privind ocupatiile disponibile, starea sanatatii, varsta, etc.