Evolutia Produsului Intern Brut in Romania dupa anul 1990

Evolutia Produsului Intern Brut in Romania dupa anul 1990

Studiul prezentat isi propune sa analizeze evolutia produsului intern brut al Romaniei, respectiv perioadele de crestere sau de regres ale economiei tarii, aparute in intervalul 1990 - 2010.

Statisticile si informatiile furnizate de Institutul National de Statistica sunt edificatoare in dezbaterea problematicii fluctuatiilor si variatiilor cunoscute de acest indicator macroeconomic in conditiile economice ale tarii noastre, in perioada de tranzitie de dupa caderea regimului comunist.

Istoria ultimelor decenii ne infatiseaza o traiectorie complicata a tranzactiilor in Romania. Privatizarea, reformele economice si capitalul extern atras au afectat evolutia economiei romanesti, marcata de fluctuatii ale productiei si de indicele mare al inflatiei.

O problema esentiala a economiilor in tranzitie, care isi vor consolida prezenta pe piata, o constituie si atragerea de capital strain. Din 1990 si pana in prezent, cu mici exceptii, ritmul de participare a capitalului strain la investitiile directe din tara noastra a fost pozitiv. Acesta a fost influentat de existenta unei piete de investitii in tara noastra, de restructurarea industriei, de dezvoltarea productiei de servicii multiple in tara noastra, de atractivitatea cadrului legislativ, care sa dea garantii investitorilor straini si multe altele. Poate comparativ cu alte tari, situatia din tara noastra nu se prezinta la un nivel total deosebit de stimulativa sau deosebit de semnificativa. Graficul urmator vine in ajutorul intelegerii acestei situatii, prin simplul fapt ca si ponderea sectorului privat in Produsul Intern Brut detine o semnificatie aparte.

Pentru o mai buna intelegere a necesitatii cunoasterii acestui indicator, am ales sa prezint, pentru inceput, situatia acestuia intre anii 1985-2008 Am inceput cu anul 1985, pentru a realiza o comparatie nu doar intre valorile inregistrate in perioada de tranzitie (1989-prezent), ci si intre cele doua perioade semnificative pentru Romania: pe de o parte situatia PIB in perioada dominata de conducerea socialista, iar pe de alta parte, valorile inregistrate de acest indicator in Romania post-decembrista 1989. Asadar, avem urmatoarea situatie:

Valoare PIB intre anii 1985 - 1990               

Tabelul nr.2.1.

Sursa: Institutul National de Statistica

Valoare PIB intre anii 1991 - 1999

Tabelul nr. 2.2.

Sursa : Institutul National de Statistica

Valoare PIB intre anii 2000 - 2008

Tabelul nr. 2.3.

Sursa : Institutul National de Statistica

2.1. Analiza evolutiei PIB in perioada 1990 - 2010

Produsul Intern Brut din anul 1990 a avut o valoare nominala de 857,9 miliarde lei, in termeni reali, scazand cu pana la 5,6 % fata de anul anterior . PIB pe cap de locuitor a atins o valoare de 37mii lei/loc., iar deflatorul PIB a avut o valoare de 113,6% in timpul anului.

In domeniul industriei, s-a observat o pondere a acesteia la formarea PIB in valoare de 40,5%, in scadere fata de anul anterior cu pana la 16,7%. In constructii, ponderea la formarea PIB a fost foarte mica, atingand doar pragul de 5,4%, in crestere usoara fata de anul 1989 de pana la 1,1%. Agricultura ocupa locul doi dupa industrie in procesul formarii PIB, detinand o valoare de 21,8%, in crestere cu pana la 37 de procente fata de anul anterior. Transporturile si comunicatiile au cunoscut o scadere fata de anul anterior, in timp ce comertul, turismul, serviciile financiar-bancare, administratiile publice au avut parte de o crestere mai mica sau mai puternica, in functie de conditiile economiei tarii in anul 1990.

Consumul administratiei private a scazut in cursul anului 1990, dar intr-o proportie mai mica in comparatie cu procentul scaderii formarii brute a capitalului fix.

Consumul populatiei si al administratiilor publice a crescut in decursul perioadei studiate, ajungand pana la 65% din PIB.

In anul 1991 valoarea nominala a PIB a fost de 2 203,9 miliarde lei. In ceea ce priveste variatia anuala se poate observa ca majoritatea sectoarelor au inregistrat descresteri mai mult sau mai putin semnificative. In sectorul industriilor se observa o scadere fata de anii anteriori , avand o valoare de 37,9 ceea ce inseamna o scadere de pana la -12,8 puncte procentuale; de ademenea constructiile inregistreaza o valoare de 4,4 procente, cea mai mica valoare din anii '90. Sectorul agriculturii completeaza structura PIB cu un procent de 18,9% (mult mai mic decat cel al anului anterior).

Produsul Intern Brut din anul 1994 a avut o valoare nominala de 49 773,2 miliarde lei, in termeni reali, crescand cu pana la 3,9 % fata de anul anterior . PIB pe cap de locuitor atinge o valoare de 37mii lei/loc., iar deflatorul PIB are o valoare de 113,6% in timpul anului.

In domeniul industriei, s-a observat o pondere a acesteia la formarea PIB in valoare de 36,2%, in crestere fata de anul anterior cu pana la 3,4%. In constructii, ponderea la formarea PIB , atinge un prag de 6,5%, in crestere usoara fata de anul 1993 de pana la 1,3%. Agricultura detine o pondere semnificativa dupa industrie in procesul formarii PIB, cu o valoare de 19,9%, insa a fost in scadere cu aproximativ 2,9 procente fata de anul anterior. Transporturile si comunicatiile au cunoscut o scadere fata de anul anterior, in timp ce comertul, turismul, serviciile financiar-bancare, administratiile publice au parte de o crestere mai mica sau mai puternica, in functie de conditiile economiei tarii din anii anteriori.

Ar fi de mentionat faptul ca o crestere a fost inregistrata in consumul administratiei private si anume un procent de 9,7.

Produsul intern brut creat in anul 1998 a avut valoarea nominala de 338 670 miliarde lei, fiind in termeni reali cu 7,3 % mai mic decat in anul 1997.

In acest an, primul sector al economiei care a avut un rol insemnat in formarea PIB a fost reprezentat de ramura destinata serviciilor. Daca in anul 1997, industria a avut un rol fruntas in formarea PIB, acest lucru nu se mai intampla si in anul urmator, cand s-a inregistrat o scadere cu pana la 4 procente.

La fel ca in anul anterior, sectorul constructiilor a cunoscut o perioada de regres, contributia la formarea produsului intern brut fiind de 5,2%.

O scadere la formarea PIB s-a simtit si in sectorul destinat agriculturii, avand o valoare de 16%, cu pana la 2 procente mai mica fata de anul anterior. Activitatea agricola a fost influentata negativ de costurile lucrarilor de refacere a culturilor, calamitate de inundatii si furtuni, de scaderea eficientei in sectorul zootehnic, cat si de recoltele modeste ce au fost obtinute comparativ cu anii anteriori.

PIB s-a format cu preponderenta in sectorul privat unde se observa o crestere de aproximativ 0,2 puncte procentuale .Ca efect al scaderii puterii de cumparare a veniturilor populatiei si ca o consecinta a starii generale de recesiune, consumul final al populatiei s-a redus cu 6% fata de anul anterior. Acest lucru nu s-a resimtit in domeniul administratiei si consumului public care au cunoscut o crestere de pana la 14 procente.

Formarea bruta de capital fix a scazut comparativ cu anul anterior , fiind afectata de declinul economiei tarii.

Consumul final al bunurilor provenite din surse externe a avut o evolutie crescatoare , aratand ca politicile de stimulare a cererii au avut drept unic rezultat cresterea deficitului extern.

PIB pe locuitor este cu 7,1% mai mic decat in anul anterior calculat la valoarea leului si cu 9,3% mai mare calculat la valoarea dolarului, cauza fiind aprecierea cunoscuta de moneda romaneasca in decursul anului 1998.

Deflatorul PIB a fost de 146%, cu aproape 100 de procente mai mic decat in anul 1997, cea mai mare crestere fiind inregistrata in cazul preturilor bunurilor de consum.

Produsul intern brut creat in anul 1999 a avut valoarea nominala de 545730 miliarde lei, fiind in termeni reali cu aproximativ 3,2 mai mic decat in anul 1998.

In acest an, primul sector al economiei care a avut un rol insemnat in formarea PIB a fost reprezentat de ramura destinata serviciilor, lucru care s-a putut observa si in decursul anului 1998. Urmatorul sector ce are un rol important este reprezentat de ramura industriilor, care a crescut cu 0,3 procente in comparatie cu anul anterior.

Sectorul constructiilor a fost marcat de o scadere cu aproape 0,5%,avand o contributie de 4,8% la formarea PIB. O scadere s-a putut observa si in cadrul agriculturii, ajungand la o valoare de 13,9%.

Consumul final al populatiei s-a redus cu 2,2% fata de anul anterior, iar cel public si administrativ a crescut foarte putin, cu pana la 0,2%.

Formarea bruta a capitalului fix a scazut comparativ cu anul anterior , fiind afectata de declinul economiei tarii.

Produsul intern brut creat in anul 2000 a atins valoarea nominala de 796 533,7 miliarde lei si a fost, in termeni reali, cu 1,6l% mai mare decat in anul precedent; in conditiile in care populatia tarii a continuat sa scada . Produsul intern brut pe locuitor a fost de circa35 511 mii lei, inregistrand o crestere reala de 2 procente fata de anul 1999. Sectorul privat a detinut o proportie de 64% la formarea PIB, sectoarele principale fiind reprezentate de productia agricola, comertul cu amanuntul, constructii, o activitate modesta fiind evidentiata in industrie.

Cea mai mare contributie la formarea valorii adaugate brute totale a fost detinuta de ramura serviciilor (52%), urmata de industrie (31%), agricultura si constructii.

Sectorul industriilor a masurat in cursul anului 2000 un spor de valoare adaugata de 6,1%, corespunzator cresterii productiei industriale.

In constructii s-a putut observa o relansare in a doua jumatate a anului, ceea ce a dus la cresterea valorii adaugate cu 6,37% in comparatie cu anul anterior. Este de mentionat faptul ca rezultatele au fost favorizate de rolul sectorului privat in aceasta ramura a economiei.

In sectorul serviciilor au fost inregistrate evolutii pozitive, a doua parte a anului fiind marcata de ritmuri de crestere mai accentuate, cu precadere in transporturi si in tranzactii imobiliare.

In agricultura, valoarea adaugata bruta in anul 2000 a fost cu 15,8 procente mai mica decat in anul precedent, motivul principal fiind reprezentat de seceta extinsa la nivelul intregii tari ce a afectat acest sectorul pe parcursul anului.

Prima parte a anului a fost caracterizata de un consum restrans al populatiei, ce a cunoscut o crestere moderata in partea a doua a anului 2000, concomitent cu accelerarea acumularii brute a capitalului fix. Consumul final a crescut cu la 2,4 procente pana la sfarsitul anului analizat, ajungand la 86,4% din PIB.

Consumul administratiei publice a fost de 14,5% din consumul final, cu pana la 4,2 % mai mare decat in anul anterior, in timp ce, consumul gospodariilor populatiei reprezenta 81% din consumul final, cu 1,2% mai mic decat anul precedent. Anul 2000, ca urmare a unor venituri excedentare cheltuielilor de stat cu pana la 24%, bugetele locale si de stat au fost excedentare. Cheltuielile efectuate pentru campanile electorale au dus la cresterea consumului administratiei private cu 78,6%.

Formarea bruta a capitalului fix a fost cu 5,5% mai mare decat in 1999, detinand o pondere de 18,5% din PIB. O crestere usoara au cunoscut si stocurile de materiale, cele principale au fost stocurile de produse finite industriale ramase la producatori si stocurile de produse agroalimentare.

Produsul intern brut creat in anul 2001 a atins valoarea nominala de 1 154 126,4 miliarde lei, fiind in termeni reali cu 5,3 procente mai mare decat in anul precedent, in timp ce produsul intern brut pe cap de locuitor a fost, cu 5,4 procente peste cel din anul 2000.

Impozitele nete pe produs (ex: incasari din TVA, accize, alte impozite) au crescut cu peste 3% in comparatie cu anul anterior, pe fondul cresterii economice, dar contributia acestora la formarea PIB a scazut cu 0,5%.

Sectorul privat are un rol important in formarea PIB, avand in vedere faptul ca aduce o contributie de 67,1%, in crestere fata de anul anterior. Acesta este preponderent in sectorul comertului cu amanuntul (98,7%), in productia agricola (95,5%), in constructii, in activitatile de prestari servicii, in domeniul investitiilor. O evolutie crescatoare a avut si ponderea sectorului privat in industrie, unde, acesta depaseste 55%.

Rolul cel mai semnificativ la formarea PIB a fost detinut de sectorul serviciilor, (52,1%) urmat de industrie (28,9), agricultura si constructii.

Lucrare: Motivatia si satisfctia in munca -premisele reusitei si succesului profesional Lucrare: Procesul asigurarea calitatii - tratarea produsului neconform

Agricultura a fost sectorul cel mai dinamic in anul 2001, productia de bunuri a fost cu 22% mai mare, iar contributia la formarea PIB a crescut 2,3% fata de anul anterior ( an afectat de seceta).

Productia obtinuta in domeniul industriei a crescut cu 8,2% fata de anul anterior, contributia sa la PIB avand tot o evolutie pozitiva, in crestere cu 0,6%.

Sectorul serviciilor a continuat sa fie preponderant, dar contributia lui la formarea PIB a scazut in comparatie cu anul anterior cu 2 procente, scadere datorata regresului in serviciile comerciale prestate si rezultatele modeste din transporturi.

Utilizarea produsului intern brut a reflectat atat progresul consemnat in majoritatea ramurilor economiei, cat si efectele negative ale evolutiilor din comertul exterior.

Cererea interna a crescut in decursul acestui an, fiind stimulate de consum si de procesul de acumulare de capital, cererea interna ajungand sa fie cu pana la 8,1% mai mare decat cea din anul precedent.

Oferta interna a crescut si ea, dar nu a putut satisface cererea interna decat intr-o proportie de 92%, ceea ce a dus la cresterea cu peste 58% a importului net de bunuri si servicii. Consumul final a fost de 86,2% din PIB, in crestere usoara fata de anul precedent.

Cresterea principalelor categorii de venituri a dus la cresterea consumul efectiv al gospodariilor populatiei, fiind cu 6,4% mai mare. De mentionat este faptul ca administratiile publice au inregistrat un consum mai redus in acest an decat anul 2000 cu 0,3 procente, reprezentand 6,3 % din PIB.

Formarea bruta de capital fix a atins cel mai inalt ritm de crestere din ultimii 6 ani (6,6%), rata de investire fiind egala cu cea din anul 2000. O crestere s-a putut observa si in domeniul investitiilor in industrie, agricultura, constructii, fiind in termini reali cu 5,1% mai mare decat in anul precedent. Ponderea importului net in PIB a crescut cu 2,4 puncte procentuale, lucru datorat cresterii accentuate a importurilor comparativ cu cea a exporturilor.

Din punctul de vedere al formarii PIB, dinamica acestuia a fost sustinuta de cresterile inregistrate in domeniul industriei (7,2 %), in constructii ( 6,9%) si in servicii (5,3%), in timp ce agricultura a inregistrat o scadere fata de anul anterior (cu 3,9 %), datorata restrangerii productiei vegetale, ca urmare a conditiilor climaterice nefavorabile. Serviciile au continuat sa detina ponderea cea mai mare in formarea PIB (44,7 procente), urmate de industrie (29,1 procente) si agricultura (11,7 procente).

In cadrul utilizarii PIB, se remarca ponderea in cresterea formarii brute de capital (23,1% PIB) , consumul final total s-a diminuat de la 85,2 procente la 82,7 procente din PIB , iar importul net de bunuri si servicii s-a redus la 5,8 la suta din PIB. Acest rezultat s-a datorat ritmului superior de crestere a exporturilor de bunuri si servicii fata de cel al importurilor de bunuri .

PIB in anul 2002 comparativ cu anul 2001 pe categorii de resurse

Tabelul nr.  2.4.

Sursa : www.bnro.ro

Produsul intern brut estimat pentru anul 2003 a fost de 1890778,3 miliarde lei preturi curente, in crestere - in termeni reali - cu 4,9% fata de anul precedent. Cresterea a fost determinata, in mod semnificativ, de marirea volumului de activitate si, in consecinta, a valorii adaugate brute din industrie (+4,6%), constructii (7,0%) si sevicii [1] (+5,2%), a caror contributie la PIB a fost de 78,8%.

Consumul final a inregistrat o crestere cu 6,9% in anul 2003 comparativ cu anul 2002, iar formarea bruta de capital fix s-a majorat cu 9,2 puncte procentuale.

Tabelul 2.5.

PIB pe categorii de resurse si utilizari

Sursa: INSSE, PIB in anul 2003

Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2004 a fost de 907871,1 miliarde lei preturi curente, in crestere - in termeni reali - cu 6,6% fata de semestrul I 2003.

Cresterea a fost determinata, in mod semnificativ, de marirea volumului de activitate si, in consecinta, a valorii adaugate brute din industrie (+5,9%), constructii (+8,6%) si servicii1) (+6,5%), a caror contributie la Produsul Intern Brut a fost de 83,9%. Consumul final total a inregistrat o crestere cu 8,8% in semestrul I 2004 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent; consumul final efectiv al gospodariilor populatiei a crescut cu 9,0 procente. Formarea bruta de capital fix a inregistrat o majorare cu 10,4 puncte procentuale. Rata de investitie determinata prin raportarea acesteia la valoarea adaugata bruta pe economie a fost in semestrul I 2004 de 23,5% (22,3 % in aceeasi perioada a anului 2003.

Tabelul 2.6.

PIB pe categorii de resurse si utilizari

Sursa INSSE, PIB in semestru I 2004

PIB s-a majorat in anul 2005 cu 4,1 la suta, dinamica sa reala cunoscand o reducere cu aproximativ 50% fata de nivelul anului precedent.

Aceasta evolutie a fost generata de diminuarea vitezei de crestere a cererii interne, de prezenta ofertelor surprinzatoare, precum si de majorarea contributiei negative a exporturilor nete.

In comparatie cu anul 2004, tiparul de ascensiune economica s-a modificat, formarea bruta de capital fix fiind se pare a fi componenta cea mai dinamica (+13%) a cererii agregate, dar in schimb, ritmul anual de crestere a consumului final s-a atenuat, componenta sa privata incetinindu-si dinamica cu aproape 4 puncte procentuale (pana la 9%). Daca ar fi sa facem o referire asupra agriculturii nu putem observa decat ca valoarea adaugata bruta a acestui sector a scazut cu 13,9%. O diminuare se observa si in sectorul industrial, ritmul real al valorii adaugate brute scazand de la 6,5% la 2,5%.

Anul 2006, a marcat al saselea an consecutiv de expansiune economica, Produsul Intern Brut crescand cu 7,7%, in conditiile in care in anul 2005 cresterea PIB-ului a fost de circa +4,1%. Si de aceasta data serviciile si industria reprezinta principalele motoare de crestere, cu o pondere de peste 73% in PIB in anul 2006. In acelasi timp, sectorul agricol isi diminueaza contributia la formarea PIB-ului, fiind suplinit de cresterea importanta din sectorul constructiilor. La cresterea PIB in 2006 contributia principala a avut-o serviciile cu aproximativ 47%, fiind urmate in ordine, de industrie cu o pondere la cresterea PIB de peste 22%, si constructii cu aproximativ 16%. Comparativ cu anul 2005 dinamica inregistrata de industrie si constructii se prezinta astfel, in 2006 contributia industriei la cresterea PIB (+1,7%) a fost de aproximativ 3 ori mai mare decat cu un an in urma (+0,6%), in timp ce si in cazul constructiilor contributia la cresterea economica a fost semnificativa ( de la +0,6% in 2005 la +1,2% in 2006). Consumul final s-a bucurat de o dinamica deosebita in ultimii 2 ani (+8,5% in 2005, respectiv + 8,8% in 2006). In anul 2006, comparativ cu anul precedent, productia industriala a fost mai mare cu 7,1%. Exporturile de bunuri au depasit 25,8 mld euro in 2006, marcand o urcare cu 16,2 procente fata de 2005.

Cresterea PIB din Romania in anul 2007 s-a speculat a fi de 6.3-6.5% in conditiile in care sectorul industrial a inregistrat in luna mai a anului 2007 fata de luna precedenta, o crestere cu 15,5%, crestere datorata majorarii productiei in toate sectoarele industriale: +10,5% in industria extractiva, +16,8% in industria prelucratoare si +2,5% in energie electrica si termica, gaze si apa. Productia in industria bunurilor de capital a crescut cu 18,7%, cea in industria bunurilor de uz curent cu 17%, cea in industria bunurilor intermediare cu 16,6%.

Sectorul constructiilor a inregistrat de asemenea o crestere cu 27,5%. In plus, la nivelul perioadei ianuarie-mai, valoarea lucrarilor de constructii s-a majorat cu 31,8% fata de perioada corespunzatoare din anul 2006.

Exporturile realizate in primele 5 luni ale anului curent s-au estimat la o cifra de aproximativ 11,7 mld euro, iar importurile au fost de 19,3 mld euro. Comparativ cu perioada similara din anul precedent, exporturile au crescut cu 6,9% la valori exprimate in lei (+12,7% in euro), iar importurile au crescut cu 22,0% la valori exprimate in lei (+28,6% in euro). In aceste conditii deficitul comercial s-a adancit in aceasta perioada pana la -7,6.mld euro, cu 2,9 mld euro (+76%) mai mult decat in perioada corespunzatoare din anul 2006. Ponderea agriculturii a scazut la 6,6%.

Criteriul deficitului bugetar, si anume mentinerea acestuia sub plafonul de 3 % din PIB, este respectat de tara noastra inca din anul 2001. Cu toate acestea, in anul 2007, conform standardelor europene, acesta a cunoscut o crestere de pana la 2,5 % din PIB, fata de 2,2 % din PIB in 2006.

Produsul intern brut a crescut in 2008 cu 8,2% in primul trimestru al acestui an fata de anul precedent. La constituirea PIB din aceasta perioada au fost reprezentative urmatoarele procente: 4% - deci aproximativ jumatate din crestere - a fost reprezentata de servicii, urmate de ponderea constructiilor 1,7%, apoi cea a industriei de circa 1,5% si cea a impozitele nete pe produs cu 1%, agricultura neinfluentand evolutia PIB in prima parte a anului.

Se pare ca principalul factor in cresterea economica intr-un astfel de ritm este constituit de investitiile directe din ultimii doi ani ( inter­valul de timp in care acestea se dezvolta semnificativ fiind de unul, maxim doi ani). Aceste investitii au crescut cu 35% fata de perioada anului anterior , iar in 2007 au crescut cu 30% mai mult decat in 2006.
Din datele Institutului National de Statistica am remarcat in primul rand sectorul serviciilor , care a contribuit cu 48,8% la ascendenta PIB (avand o pondere de 52,3% din PIB), in timp ce industria si constructiile au contribuit cu 39% la cresterea PIB, pe fondul inregistrarii unei cresteri a industriei de 5,4% la o pondere 26,7% din PIB, constructiile sporind cu 32,4% si avand o pondere de 6,2% din PIB.

Se observa o crestere solida, neasteptata chiar de catre o buna parte a analistilor, fiind o expresie a functionarii tot mai corecte a economiei, dar si a investitiilor directe din ultima perioada.

Produsul intern brut al Romaniei in perioada 1990-2010 poate fi analizat din doua directii. Din punctul de vedere al valorii sale nominale se poate observa in decursul intregii perioade o crestere semnificativa, de la 857,9 miliarde ROL ( aproximativ 0,09 miliarde RON), pana la 438,6 miliarde RON, de aproape 5000 de ori mai mare in 1990 decat in 2008. Acest lucru nu este foarte elocvent, avand in vedere dinamica puterii de cumparare a banilor, dinamica ratei inflatiei,evolutia indicatorilor macroeconomici ce actioneaza asupra PIB sau asupra valorii monedei nationale.

Daca analizam produsul intern brut in functie de valoarea sa reala, se poate observa faptul ca evolutia sa a cunoscut atat perioade de crestere, cat si de descrestere. PIB-ul real evidentiaza cel mai bine cresterea/descresterea economica a tarii intr-o anumita perioada. PIB-ul real a evoluat in functie de starea regasita in economie in decursul unui an, atingand cea mai mica valoare in 1992 (o descrestere de 8,8%) si cea mai mare valoare in 2006 (o crestere de 7,9%).

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2009 a fost de 491,27 miliarde lei preturi curente, in scadere cu 7,1% fata de 2008, conform estimarilor Institutului National de Statistica (INS).

Scaderea a fost determinata de reducerea volumului Valorii adaugate brute din toate sectoarele de activitate, cele mai afectate segmente fiind comertul, repararea automobilelor si articolelor casnice, hoteluri si restaurante, transporturi si telecomunicatii si constructii, a caror contributie la formarea PIB-ului a fost de 31,1%. Impozitele nete pe produs s-au redus cu 12,4%.

Consumul final total a inregistrat o scadere cu 8,2% in anul 2009, comparativ cu anul precedent, in special pe seama diminuarii cu 10,8% a cheltuielii pentru consumul final al gospodariilor populatiei.

Formarea bruta de capital fix a inregistrat o reducere cu 25,3%.

In trimestrul patru 2009, PIB-ul Romaniei, serie bruta, a fost de 152,29 miliarde lei, in scadere cu 6,5% fata de acelasi trimestru din 2008.

Constructiile si activitatile de comert, repararea automobilelor si articolelor casnice; hoteluri si restaurante; transporturi si telecomunicatii si-au redus semnificativ volumul de activitate cu 15,9%, respectiv cu 12,5%. Scaderi ale volumului valorii adaugate brute s-au inregistrat si in activitatile financiare, imobiliare, de inchirieri si serviciile pentru intreprinderi (-9,3%) si in alte activitati de servicii (-0,8%). Ca o consecinta a evolutiei negative inregistrate pe ansamblul economiei, s-a redus volumul impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat, impozitele nete pe produs inregistrand o scadere cu 12,2%.

Ca serie ajustata sezonier, PIB-ul din ultimul trimestru al anului precedent a fost de 1,22 miliarde lei, in scadere cu 1,5% fata de trimestrul trei 2009.

Din punctul de vedere al utilizarii Produsului Intern Brut, in trimestrul IV 2009 cererea interna a scazut cu 9,9 procente, comparativ cu acelasi trimestru din anul 2008, in principal pe seama reducerii cu 25,2% a formarii brute de capital fix. Consumul final total s-a redus cu 4,0%, in special pe seama diminuarii volumului cheltuielilor pentru consumul final al gospodariilor populatiei cu 5,8 procente, consecinta a reducerii volumului desfacerilor de marfuri prin comertul cu amanuntul (-13,7%) si al serviciilor prestate populatiei (-14,9%).

Un efect pozitiv subliniat de INS este legat de imbunatatirea exportului net ca urmare a reducerii volumului importurilor (-11,1%) si cresterii celui al exporturilor (+2,9%).

Produsul intern brut al Romaniei din primul trimestru al anului 2010 a scazut cu 2,6 procente fata de perioada similara a anului trecut, ajungand la nivelul de 96,707 miliarde de lei.

Ca date ajustate sezonier, PIB-ul estimat pentru trimestrul intai din 2010 a fost de 124,54 miliarde de lei, in scadere cu 0,3 la suta fata de ultimul trimestru al anului trecut, potrivit Institutului National de Statistica (INS).

Singura ramura de activitate care a inregistrat o crestere a volumului de activitate, cu 4,2 la suta, a fost industria.

In schimb, piata constructiilor a scazut cu 17,3 la suta, activitatile de comert, repararea automobilelor si articolelor casnice, hotelurile si restaurantele, transporturile si telecomunicatiile cu 2,4 la suta, iar activitatile financiare, imobiliare, de inchirieri si serviciile pentru companii cu 1,5 la suta.

De asemenea, s-a redus si volumul impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat, impozitele nete pe produs inregistrand o scadere cu 10,7 la suta.

Potrivit INS, in trimestrul intai din 2010, cererea interna a scazut cu 3%, comparativ cu acelasi trimestru din 2009. Consumul final total s-a redus cu 4,0%, in special din cauza diminuarii volumului cheltuielilor pentru consumul final al gospodariilor populatiei cu 4,8 procente, consecinta a reducerii volumului desfacerilor de marfuri prin comertul cu amanuntul (-19,7%).

In schimb, Guvernul a reusit sa cheltuiasca cu 1,8 la suta mai putin, in aceeasi perioada.

2.2. Decalajele economice in contextul integrarii Romaniei in Uniune Europeana

Convergenta reala si nominala a Romaniei cu economia tarilor membre ale U.E. este un fenomen efectiv in derulare, iar procesul de dezvoltare durabila va accelera in urmatorii ani viteza de apropiere a economiei romanesti de standardele comunitare.

Convergenta reala - evaluata global prin intermediul PIB pe locuitor - reprezinta un important criteriu de masurare sintetica a performantei economice, inclus de altfel, si in cadrul sistemului de criterii prin care se apreciaza dezvoltarea economica in cadrul Uniunii Europene.

In perspectiva, pana in 2025 exista premise pentru atingerea unui grad de convergenta reala ,echivalent cu cel al celorlalte noi state membre ale Uniunii Europene ; este posibil ca PIB pe locuitor, la paritatea de cumparare standard (PPS) din Romania, sa ajunga la circa 80% din media U.E. Cert este insa ca, in conditiile unei tii in concordanta cu potentialul economiei, raportul dintre PIB pe locuitor din Romania exprimat la paritatea de cumparare standard si cel din U.E. va ajunge la 66%.[6] Spre deosebire de abordarea traditionala care limiteaza evaluarea convergentei reale prin prisma PIB pe locuitor in prezent estimarea nivelului de convergenta reala ia in considerare, tot mai mult, aspectele de ordin calitativ prin compararea convergentei structurale a economiilor si a competitivitatii externe.

In realizarea acestor obiective de ordin cantitativ si structural - calitativ apar o serie de constrangeri - restrictii ale evolutiei economiei :

• caracterul limitat al resurselor naturale (in special cele energetice si calitatea in continua deteriorare a soldului) ;
• declinul demografic (natalitate in scadere, imbatranire, migratie) ;
• existenta unor importante decalaje economico-sociale care constituie un adevarat ,,cerc vicios'' al eradicarii subdezvoltarii (productivitate, standard de viata, nivel tehnologic, grad de cultura, educatie, diferente intre mediul rural si urban, ponderea mare a populatiei din agricultura) ;
• fenomene naturale si meteorologice extreme cauzate, intre altele, si de deteriorarea generala a echilibrului ecosistemelor si a calitatii factorilor de mediu ;
• inasprirea concurentei pe pietele globalizate ; manifestarea tot mai pregnanta a unor pozitii de monopol, de distorsionare a pietei in domeniul cercetarii stiintifice si cunoasterii, al noilor tehnologii de varf ;
• deteriorarea conditiilor generale de mediu (efect de sera, schimbari climaterice, reducerea biodiversitatii) ;
• pericolul terorismului international, fenomene migrationiste necontrolate ;
• adancirea decalajelor dintre tarile bogate si cele sarace, cresterea polarizarii sociale.

In asemenea conditii, reducerea decalajelor economice implica masuri ferme in vederea diminuarii consecintelor negative ale restrictiilor mentionate : 

• oprirea dezindustrializarii si crearea premiselor pentru o dezvoltare industriala moderna si eficienta ;
• modernizarea agriculturii, cresterea substantiala a productivitatii muncii si reducerea ocuparii fortei de munca in acest domeniu ;
• prioritatea dezvoltarii sferei serviciilor ;
• reducerea saraciei extreme ;
• diminuarea decalajelor de dezvoltare in plan regional ;
• cresterea rolului sectorului privat in economie si amplificarea contributiei parteneriatului public-privat;
• dezvoltarea infrastructurilor si racordarea acestora la sisteme europene si mondiale-construirea si modernizarea cailor de transport, generarea, transportul si distribuirea energiei, construirea unor centrale electrice noi, moderne, si nepoluante ; introducerea surselor alternative de energie eoliana, solara, pe baza de hidrogen ; telecomunicatii si noua infrastructura bazata pe tehnologia informatiei (calculator, internet, medii electronice de informatii) ;
• promovarea societatii informationale care reprezinta pentru Romania o sansa majora pentru a reduce decalajul informational - ca si alte decalaje ;
• educatia si cultura reprezinta elemente - cheie pentru imbunatatirea calitatii si creativitatii capitalului uman, ele constituind factorul de productie cu ponderea cea mai mare in educatia cresterii economice.

In ceea ce priveste dezvoltarea industriei, ea vizeaza atat afirmarea unor industrii de traditie in Romania, cat si a noilor industrii cu perspective de piata, tehnologice, cu eficienta ridicata, generatoare de produse cu valoare de adaugata mare, care sa creeze locuri de munca de inalta calificare. Industria va juca, in continuare, un rol de prima insemnatate, ca ramura generatoare si utilizatoare de tehnologi noi, performante.

Agricultura este, pentru Romania un sector vital care, din pacate, ca nivel de dezvoltare fata de tarile dezvoltate, este serios ramasa in urma ; daca vom compara randamentele din agricultura romaneasca cu cele din tarile membre ale U.E., vom constata existenta unor decalaje foarte mari.

Productivitatea muncii pe persoana ocupata in agricultura Romaniei reprezinta doar 6 % din valoarea inregistrata in U.E., valoarea productiilor agricole fiind de circa 250 euro in Romania, comparativ cu 2000 euro in U.E. In pofida potentialului natural si uman al agriculturii, Romania a devenit importatoare neta de produse agroalimentare. Este nevoie urgenta ca agricultura sa se reintegreze in ansamblul economiei noastre si sa depaseasca stadiul de sector cu caracter preponderent de subzistenta si semisubzistenta. Indiferent de forma de proprietate, se impun masuri radicale pentru rentabilizarea, cresterea eficientei si productivitatii agriculturii romanesti, cresterea de disponibilitati la export. Viitorul este al agriculturii de tip industrial, care promoveaza tehnologii ecologice, nedistructive pentru mediu. Strategia de pregatire a zonelor rurale si agriculturii romanesti pentru aderarea la U.E. si pentru valorificarea maxima a oportunitatilor oferite de Politica Agricola comuna, trebuie sa includa cel putin urmatoarele obiective :

• reducerea populatiei ocupate in agricultura la aproximativ 1 milion de persoane si asigurarea de alternative de ocupare si venit (crearea de IMM pentru productie industriala si servicii), in corelatie cu crearea unor exploatatii economice viabile, prin efortul de reducere al gradului de fragmentare a exploatarii fondului funciar ;
• dezvoltarea unei infrastructuri si a unor servicii specifice zonelor rurale ;
• cresterea capacitatii administrativ-institutionale de atragere a resurselor financiare de potentare si valorificare a resurselor zonale.

Integrarea si a celorlalte sectoare ale economiei in procesul de perspectiva al dezvoltarii durabile presupune o sporire considerabila a nivelului calitatii competitivitatii produselor si serviciilor romanesti.

Se poate afirma ca motoarele cresterii economice a Romaniei pe termen mediu si lung sunt acumularea si consumul intern, exportul si noile tehnologii. Dezvoltarea pietei se poate realiza fara cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, fara crearea permanenta de noi locuri de munca generatoare de venituri si, implicit, de putere de cumparare. Cresterea pietei interne nu se poate realiza prin masuri de comprimare a cererii interne, asa cum preconizeaza unii specialisti. Nivelul cererii solvabile interne in Romania este foarte redus ca, de altfel, si al creditului ca sursa de relansare economica prin finantarea investitiilor pe termen mediu si lung.

Dezvoltarea durabila este de neconceput fara un program investitional de anvergura, care sa se sprijine pe politici si instrumente adecvate. In acest cadru, avem in vedere incurajarea reinvestirii profitului, promovarea investitiilor publice si private autohtone si straine, prin forme si stimulente diferite. Realizarea obiectivului strategic de reducere a decalajelor presupune asigurarea unor ritmuri de crestere economica superioare mediei europene.

Este cunoscut ca un ritm de crestere medie anuala de peste 7,3% conduce la dublarea PIB la fiecare 10 ani. Experienta internationala cunoaste cazul doar a 7-10 tari dintr-un total de peste 150, care, pe perioade relativ lungi (de peste doua decenii), au reusit sa aiba anual dinamici ale PIB chiar de peste 8 %. A fost cazul Japoniei, al Chinei si al tinerelor economii asiatice. A ne propune un asemenea obiectiv este, fara indoiala, nerealist si ar implica o mare incertitudine. Mai realist pare a fi scenariul de dezvoltare in ritmuri de 5-6% anual. S-ar putea depasi acest nivel, in cazul in care am avea recuperari importante de decalaj la indicatorii de eficienta privind productivitatea muncii si a capitalului.

In anul 1999, PIB pe locuitor in Romania exprimat in PPS, era de 23,2% din nivelul inregistrat in zona euro; in anul 2006 PIB pe locuitor in tara noastra exprimat tot prin paritatea de cumparare standard (PPS) a ajuns la aproximativ 34% din media U.E.- 25. Aceasta metoda de determinare a nivelului dezvoltarii economice si respectiv a evolutiei decalajelor economice dintre diversele tari este cu totul aproximativa, PPS exprimand numarul de unitati monetare straine necesare pentru a cumpara in strainatate acelasi volum de bunuri care, in tara, se obtine cu o unitate monetara nationala. Altfel spus, PPS constituie de fapt o rata de conversie monetara care egalizeaza puterile de cumparare ale diferitelor monede, incercandu-se astfel sa se elimine diferentele dintre nivelurile de preturi din diferite tari.

Faptul ca analizele si comparatiile efectuate pe baza indicatorilor sintetici calculati intr-o valuta unica prin diferite tehnici PPS (comparatii laterale sau multilaterale) conduce la concluzii contradictorii rezulta in mod concludent din compararea nivelurilor de dezvoltare economica ale Romaniei si Republica Moldova exprimate cu ajutorul PIB/ locuitor din cele doua tari. Astfel, in cadrul Programului de Comparare Europeana, in anul 1993, prin compararea bilaterala a PIB/locuitor din cele doua tari exprimat intr-o valuta comuna s-a ajuns la concluzia ca nivelul atins de Romania era cu cca.50% mai mare decat cel din Republica Moldova.[7] Pe baza efectuarii unor comparatii multilaterale - tehnica folosita de catre Banca Mondiala - s-a ajuns insa la rezultate diametral opuse, in sensul ca Romania ar fi avut un PIB/locuitor de 2840 dolari, iar Republica Moldova cu 30% mai mult, adica 3670 dolari. Conform acelorasi tehnici - comparatii multilaterale - rezulta de asemenea o concluzie bizara: Romania ar ocupa ultimul loc in Europa, situandu-se chiar si in urma Albaniei ! Concluzia este clara: comparatiile internationale ale PIB/locuitor, desi interesante, trebuie interpretate cu multa circumspectie, intrucat indicatorul respectiv este puternic influentat si de factori extraeconomici dar si de incadrarea tarilor lumii in diverse grupe/subgrupe ordonate dupa nivelul dezvoltarii economice. Prezentam in continuare un exemplu semnificativ prin care se evidentiaza concluziile diferite privind PNB pe locuitor in Romania, in anul 1995, indicatori calculati prin doua metode: cursul oficial de schimb si PPS (comparatii multilaterale).

Dupa cum se observa din datele prezentate in tabelul de mai jos, decalajele economice dintre Romania si alte tari exprimate prin PPS- comparatii multilaterale sunt semnificativ mai mici decat cele exprimate prin vechea metoda, ceea ce ne induce o stare de optimism. La aceeasi continuare ajungem si daca tinem seama de ponderea pe care economia bunurilor clandestine si ilicite din tara noastra o detine in cadrul PIB-ului total: conform estimarilor Comisiei Nationale de Statistica in perioada 1990- 1999 economia bunurilor mentionate a reprezentat 10% din PIB, iar in anul 2000 aceasta pondere a crescut la 27%. Pe baza datelor statistice referitoare la anul 2001 rezulta ca ponderea economiei bunurilor clandestine si ilicite, inclusiv al banilor proveniti din prostitutie sau droguri se ridica la circa 30%. Conform estimarilor altor specialisti rezulta ca economia ilegala a Romaniei, economia subterana a bunurilor clandestine si ilicite s-ar putea apropia la 50% din PIB. Daca am tine seama de aceste realitati si trebuie sa tinem seama, rezulta ca decalajele economice din Romania si alte tari, indiferent de metodele de calcul prezentate mai sus, sunt de circa 1,5 ori mai mici decat cele rezultate din tabelul urmator:

PIB/locuitor in Romania, comparativ cu unele tari dezvoltate si in tranzitie

Tabelul nr. 3.1.

Sursa: Calculat pe baza datelor din World Development Indicators - 1997

Tabelul urmator reflecta schimburile ce au avut loc in evolutia decalajelor privind PIB/loc. Exprimat pe baza cursului de schimb (in euro) si respectiv pe baza Paritatii Puterii de Cumparare (PPS) in anul 2005.

PIB/loc. in Romania comparativ cu cel din alte tari europene in anul 2005

Tabelul nr. 3.2.

Sursa : Date preluate si prelucrate din Anuarul Statistic al Romaniei, 2006

Analiza comparativa a datelor din ultimele doua tabele referitoare la PIB/locuitor in anul 2005 fata de anul 1995 evidentiaza cateva concluzii importante:

• decalajele relative dintre Romania si urmatoarele patru tari - Bulgaria, Cehia, Ungaria si Polonia - s-au modificat nesemnificativ in perioada mentionata.
• decalajele dintre tara noastra si tarile dezvoltate - Franta, Regatul Unit, Elvetia, Austria si Germania - exprimate prin PIB/locuitor in euro la cursul de schimb au crescut de peste 1,5 ori, in timp ce acelasi indicator exprimat in PPS a cunoscut cresteri mult mai mici, situate in jurul valorii de 50%.
• daca in cazul primelor patru tari din tabelele de mai sus, nu se inregistreaza diferente deosebite intre PIB/ locuitor calculat prin cele doua metode, in situatia ultimelor cinci tari diferentele mentionate sunt evidente, de 3-4,5 ori.

Cresterea competitivitatii economiei romanesti nu se poate realiza fara costuri sociale: inchiderea unor capacitatii de productie, somaj, venituri reduse, etc. Este logic de presupus ca dupa ce ani de-a randul conditiile de viata s-au deteriorat ingrijorator de mult, este foarte greu sa mai ceri astazi oamenilor sa consimta la noi sacrificii. Dar, asa cum arata experienta tranzitiei in Europa de Est, drumul de la saracie la prosperitate are etape peste care nu se poate trece, deoarece, in principiu, ,,este exclus sa-ti fie bine, daca nu elimini ceea ce iti face rau''[8]. Daca dupa ce ai eliminat ceea ce iti face rau si iti este insa si mai rau, inseamna ca ai apreciat eronat datele problemei. Intradevar, Romania a inceput tranzitia spre economia de piata de pe o pozitie dezavantajoasa, cu conditii initiale, semnificativ inferioare acelora din alte tari europene, fapt ce sugereaza ca factorii de decizie macroeconomica au avut la dispozitie un spatiu de manevra mai redus; datorita acestor imprejurari a fost foarte dificila identificarea unui drum clar catre construirea economiei de piata, tranzitia fiind insotita de o serie de erori obiective dar si de natura subiectiva care au influentat vizibil evolutia economiei. In conditiile integrarii in U.E., daca noi insine nu vom fi capabili sa ne precizam cu claritate obiectivele, sa valorificam superior noul context socioeconomic si sa corectam ,, din mers'' cauzele reale ale ,,spasmofiliei economice si sociale postrevolutionare'', credem ca monitorizarea, ,,lectiile dezinteresante'' ale partenerilor nostri nu vor fi de natura sa asigure o buna stare comparabila cu cea a ,, mentorilor nostri'' ci dimpotriva, vom adanci actualele decalaje relative de productivitate si calitate a vietii.