Comunicarea inaintea scrierii

Il lasam aici pe JEAN-NÖEL JEANNENEY sa ne faca o succinta descriere:

“La origine, forma cea mai primitiva a comunicarii in masa este indicarea publica a unui fapt foarte simplu si care

poate fi prevazut: intr -o perioada cand scrierea nu exista, o crestatura intr-un copac, o piatra colorata, o ramura rupta

insemna pentru omul primitiv apropierea inamicului, ori faptul ca vanatul a trecut pe aici sau se va afla acolo . In aceeasi

categorie intra semnalele optice – fumul pe timpul zilei sau noptii – si, de asemenea, semnalele acustice, cum este

vestitul tam- tam african.

Chiar si in secolul al I X-lea dupa Hristos, imparatul bizantin a instalat de- a lungul granitei sale cu imperiul abbasizilor

o linie de focuri si felinare, datorita careia putea fi avertizat intr-o ora, in capitala sa – daca vremea era buna – ca

dusmanul a trecut frontiera.

Este curios ca acest procedeu, evident foarte primitiv, mai rezista si astazi, asa cum se intampla la alegerea papilor.

Vestea ca un suveran pontif a fost ales de catre conclav este anuntata in Piata Sfantul Petru printr-un fum de culoare

alba; fumul negru inseamna, din contra, ca ultimul vot al cardinalilor a fost indecis si ca deliberarea continua.

In 1978, la alegerea papei Ioan Paul I (al carui pontificat a durat doar cateva saptamani), ma aflam in Piata Sfantul

Petru in compania unui diplomat francez de la Ambasada Frantei pe linga Sfantul Scaun. Fumul care a aparut avea,

pentru mine o culoare incerta. Colegul meu a analizat -o si, cu toata autoritatea functiei, a declarat ca este neagra. A

conchis ca nu se va mai petrece nimic important in noapte aceea si a plecat spre casa. Manat de curiozitate, am ramas

pe loc si, dupa un sfert de ora, a aparut la balcon cardinalul care a anuntat numele noului papa. Nuanta gri a fumului

indicase mai degraba albul decat negrul .

Asa cum arata si episodul de mai sus, semnalele de acest tip sunt nesigure si lasa uneori loc la neintelegeri. De aici

s-a nascut dorinta de a gasi ceva mai bun: lucru pe care umanitatea n-a incetat sa-l faca de atunci si pana astazi” (op.

cit., p. 16).

CINE L-A PRECEDAT PE GUTENBERG

Numite “cronici” (in Babilon si Egipt), “efemeride” (la greci), “buletine” (Ti Bao, la chinezi), Analele pontifilor” sau “Acta

Diurna” (la romani), primele inceputuri ale comunicarii scrise au fost continuate in Evul Mediu cu activitatile “nuvelistilor”,

raspanditori de noutati, “novellanti” (in Italia) si “nouvellistes” (in Franta). Acestia erau organizati in birouri de redactare si

de copiere a stirilor cotidiene, difuzate sub forma unor foi volante, in fapt prime gazete-manuscris. Ele se numeau

“Novelle a mano” (Italia), “Nouvelles à main” (Franta), “News-letters” (Anglia), “Relationi” (Germania), “Kuranti” (Rusia).

Lucrare: Generatia asteptata - IIFF Anonimul - film Document online: Istoria cinematografului - pe ani

Gazetele-manuscris din secolele XVI -XVII si foile ocazionale, unele imprimate in tipografii (“Occasionels” – Franta,

“Zeitungen” – Germania, “Avvisi” – Italia sau “Newsbooks” – Anglia), atunci cand difuzau stiri care lezau autoritatile statale

au avut de infruntat cenzura, iar unii gazetari s-au expus la condamnarea suprema (Nicolo Franco, ucis prin

spanzuratoare din ordin papal pentru comentarii critice la adresa desfraului familiei Farnese).

TULBURATOAREA INVENTIE A LUI GUTENBERG–TIPARUL, 1438

Un precursor al lui Gutenberg, LAURENS JANSZOON COSTER (Olanda), a folosit caractere mobile de lemn, pentru

a imprima, la 1420, gramatici latine elementare, numite “Donats”. Dupa aproape un deceniu, compune o opera religioasa

“le miroir de notre salut”, folosind caractere matalice. In 1445, la Mayence, Johann Gutenberg isi incepe osteneala de

tipograf, mai intii singur, apoi din 1452 asociat cu gravorul PETER SCHOEFFER, realizand impreuna, pentru Papa

Nicolas V, o scrisoare “de indulgenta” compusa cu litere latine. Sustinuti de JOHANN FAUST cei doi pun in lucru tiparirea

BIBLIEI, cu caractere latine, opera in 46 de linii, finalizata in 1460.

Insemnatatea descoperirii tiparului este relevata de MARSHALL McLUHAN, in cateva reliefuri peste care nu putem

trece:

Ø Ø Inventarea tipografiei a confirmat si a extins noua accentuare a vizualului, proprie cunoasterii aplicate,

furnizand prima marfa uniform repetabila, prima banda rulanta si prima productie de masa.

Ø Ø O data cu Gutenberg, Europa intra in faza tehnologica a progresului, faza in care schimbarea insasi devine

norma arhetipala a vietii sociale.

Ø Ø Tipografia a tins sa transforme limbajul intr-un bun de consum transportabil.

Ø Ø Ruptura provocata de tipar intre spirit si inima este trauma de care sufera Europa de la Machiavelli pana in

ziua de azi.

Ø Ø Tipografia a extins caracteristicile asupra reglementarii si fixarii limbajelor.

Ø Ø Tiparul a creat uniformitatea nationala si centralismul guvernamental, dar totodata si individualismul si

opozitia fata de guvern ca atare.

Ø Ø Tiparul a frant vocile tacerii.

(cf. Galaxia Gutenberg. Omul si era tiparului, 1975, Bucuresti. Editura Politica, Trad. din lb. engleza de L. si P. Navodaru,

p. 23 si urm.).

DUPA GUTENBERG: ALMANAHURI. PERIODICE

Sub impulsurile revolutiilor industriale din Anglia, Franta si Germania, s-au perfectionat tehnologiile de imprimare, o

data cu producerea hartiei si cernelii tipografice la scara ampla. Prin organizarea serviciilor de posta – mesageri, bresle

mestesugaresti si companii comerciale – s-a creat un cadru propice aparitiei almanahurilor si periodicelor, primele

calendare fiind tiparite la Mainz.

Calendaristic si geografic, istoricii presei au retinut urmatoarele titluri de periodice mai importante: “Nieuwe

Antwersche Tijdinghe” (Anvers,1605); “Relation” (Strasbourg, 1609); “The Weekly News” (Londra, 1622); “La Gazette”

(Franta, 1631); “I succesi del Mondo” (Torino, 1645). In alte mari orase, Roma, Madrid, Petersburg, Viena isi facusera

aparitia intre 1650- 1700 diferite gazete care cuprindeau stiri colectate din alte tari, sub un sever control al autoritatilor. In

1771 se consemneaza ca la Timisoara se tiparise pubicatia “Temesvarer Nachrichten”.