Introducere

Inca din cele mai vechi timpuri, calatoria in alte scopuri decat cele economice a fost prima forma a unui concept care se va impune mai tarziu in constiinta oamenilor, independent de celelalte activitati, sub numele de turism.

Cresterea complexitatii vietii sociale si economice a condus in final la mobilitate sociala, la destramarea grupurilor umane omogen constituite si la migrarea indivizilor spre alte zone. In aceste conditii, primele calatorii considerate “de placere” cu caracter necomercial, s-au desfasurat sub forma vizitelor la rude, prieteni ori sub forma pelerinajelor in locurile cu vocatie religioasa.

Mase mari de calatori au fost antrenate in calatorii cu scopuri religioase, in rasarit, unde Islamul cucereste teren si unde, conform Coranului, pelerinii trebuiau sa-si urmeze sultanul in pelerinajul anual spre Mecca, orasul sfant. Acelasi lucru se intampla si in Europa, unde crestinismul a provocat deplasari de mase mari in scopuri religioase.

Termenul de turism apare in jurul anului 1600 pe continentul european, cu ocazia “grand-tour”-ului (acel circuit), primul circuit stabilit pentru deplasarea studentimii burgheze, la absolvire, in scopul vizitarii principalelor centre culturale ale Europei. Inceputurile propriu-zise ale turismului isi au obarsia odata cu sfarsitul razboaielor napoleoniene, cand are loc o amplificare a “grand-tour”-ului, acesta devenind o moda in randul burgheziei europene.

Revolutia industriala, inventarea motorului cu aburi si aplicarea sa la trenuri si la vapoare au dat un avant puternic dezvoltarii turismului. Calatorii englezi, francezi sau germani pleaca in circuite insotiti de postalioane care erau imbarcate direct in vagoane sau pe vapoare in scopul scurtarii distantelor spre destinatiile alese.

Primele forme de turism care se dezvolta la inceputul secolului al XIX-lea au fost sejururile in scopuri balneare in cele peste 150 de statiuni europene, din Germania, Franta, Elvetia, Cehoslovacia sau Suedia, si moda voiajelor la mare intr-o serie de statiuni ce s-au dezvoltat pe litoralul francez si italian al Mediteranei ori pe malul Marii Nordului.

Pe masura dezvoltarii retelei de destinatii turistice si a amplificarii fluxurilor turistice, a aparut o noua ramura industriala - industria hoteliera, precum si noi activitati legate de turism. Extinderea retelei de cai ferate si perfectionarea tehnica a vapoarelor au determinat sporirea echipamentelor de cazare si agrement care erau situate in special pe marginea drumurilor de acces. In felul acesta, au luat nastere hotelurile destinate calatorilor in tranzit, hotelurile de lux din marile orase, precum si hotelurile din statiunile balneare si climaterice, hanurile si cazinourile.

Treptat, a inceput sa se contureze specializarea internationala in domeniul turismului si, tot treptat, economistii au sesizat ca marile fluxuri turistice care se indreapta spre teritoriul unei tari ii aduc acesteia importante incasari.

Termeni specifici turismului

TURISM - apare in Anglia in sec. al XVIII-lea in cadrul universitatii si se refera la excursia pe care o faceau absolventii universitatii la incheierea studiilor in Franta. Aceasta excursie se numea “GRAND - TOUR”. Termenul a fost preluat mai tarziu de alte tari sub denumirea de “TURISM”.

TURIST este orice persoana care se deplaseaza in mod benevol in alta parte decat localitatea de domiciliu, in afara obligatiilor de serviciu sau a activitatilor productive , avand o motivatie bine stabilita: odihna, distractie, agrement, refacerea fortelor fizice si psihice, cunoasterea obiectivelor turistice.

POTENTIALUL TURISTIC totalitatea resurselor turistice antropice sau naturale.

INFRASTRUCTURA SPECIFICA cuprinde totalitatea unitatilor de cazare, restaurante, hoteluri, baze de tratament, magazine.

PRODUSUL TURISTIC - constituie “marfa” oferita de unitatile specializate in turism constand dintr-un complex de bunuri si servicii care sunt puse in vanzare. Ele constituie un bun de larg consum.

FLUXUL TURISTIC-miscarea pulsatorie teritoriala a turistilor din zonele de plecare spre zonele de sosire in functie de puterea de atractie si necesitatile turismului precum si in functie de distanta

PIATA TURISTICA –zona unde are loc transferarea produsului turistic de la producator la consumator.

MARKETINGUL PRODUSULUI TURISTIC sistemul de a studia cu atentie si cu foarte mult timp inainte atat motivatiile autentice ale clientilor cat si activitatile comerciale dinamice orientate spre obtinerea de clientela in vederea vinderii unui anumit produs turistic (prospectarea pietei).

I.  GENEZA SI EVOLUTIA TURISMULUI

1. Principalele etape de dezvoltare a turismului

Turismul a aparut odata cu cele mai vechi civilizatii. Principalele etape ale evolutiei turismului sunt:

a. etapa turismului incipient

b. etapa turismului modern

c. etapa turismului contemporan

a. Etapa turismului incipient :

- porneste din antichitate dezvoltandu-se in principalele centre cum ar fi: Atena, Alexandria, Roma, Cartagina.

- pelerinaj la temple si sanctuare

- jocurile olimpice din Grecia Antica

- calatoriile in statiunile balneo - climaterice (Termele din Roma)

- calatorii pentru cunoasterea unor zone cum ar fi: Grecia, Asia Mica, Egiptul - piramidele, orasele Luxor, Carnack, Delta Nilului

- hanurile situate de - a lungul drumurilor

- comertul arabilor (caravanele)

- aparitia in China Antica a primilor ghizi turistici ce purtau denumirea de calauze

b.Etapa turismului modern :

- are in general o aparenta religioasa si cuprinde pelerinaje la Mecca si Medina

- calatoriile comerciale (Lyon , Leipzig , Lvov, Brasov )

- marile descoperiri geografice incepand cu sec XV

- perioada Renasterii

- raspandirea ideilor Umanismului

c. Etapa turismului contemporan :

- se dezvolta industria ceea ce duce la aparitia turismului social si de masa (turism de grup)

- cristalizarea turismului de masa

- aparitia cluburilor de turism in Anglia, Austria, Elvetia, in special cu un caracter montan .

- aparitia pasapoartelor

- reglementarea timpului liber (concedii platite)

- aparitia automobilului care determina aparitia turismului automobilistic

- turismul devine o ramura economica in tarile dezvoltate

- recunoasterea oficiala a turismului de catre Liga natiunilor 1925 .

Particularitati ale turismului contemporan

Turismul contemporan este o expresie a civilizatiei timpului nostru, un fenomen care prin caracterul sau complex a devenit unul dintre coordonatele majore ale vietii sociale, economice, contemporane a devenit unul dintre principalele evenimente internationale poate cel mai spectaculos fenomen social - economic al secolului nostru:

- are caracter de masa

- are caracter colectiv

- are o mare mobilitate ( apt de transformare la noile cerinte ale pietii )

- democratizarea turismului (pot participa turisti de toate categoriile sociale)

- familiarizarea turismului

- intimizarea turismului

- internationalizarea turismului

- accentuarea caracterului social al turismului

2..Factorii de influenta a turismului.

Fenomenul turistic apare si se desfasoara in conditii concrete geografice , sociale si politice specifice perioadei respective .

Este determinat de o serie de factori:

factori economici

factori demografici

factori socio-culturali

factori politici

factori psihologici

Factorii economici

- se caracterizeaza prin:

a) industrializarea si urbanizarea excesiva a societatii moderne

b) cresterea veniturilor reale si a concediilor platite

c) dezvoltarea cailor de comunicatie si a mijloacelor de transport.

Factorii demografici

- se caracterizeaza prin:

a) cresterea numarului populatiei urbane

b) cresterea numerica a tineretului

c) sporirea longevitatii

Factorii socio-culturali

Prezinta o importanta determinanta si au un caracter obligatoriu in geneza si evolutia turismului. In stransa legatura cu puterea de cumparare a indivizilor , activitatilor si factorilor, timp liber al acestora.

ESEU: Sport - grile ESEU: Exercitiile fizice si sanatatea - sportul si grupele de varsta, afectiuni prevenite cu ajutorul exercitiilor fizice, afectiuni vindecate cu ajutorul e

Timpul liber poate fi de 3 feluri :

a. timp liber la sfarsitul orelor de munca

b. timp liber la sfarsitul saptamanii

c. timp liber de vacanta

a.- timpul liber la sfarsitul orelor de munca - se caracterizeaza prin consumarea unor obiective turistice ocazionale ( concerte , spectacole , lectura , sportul ) Poate fi potrivit pentru consumul de distractie .

b.- timpul liber la sfarsitul saptamanii - se manifesta prin deplasari de scurta durata

(2-5 zile ) la distante nu prea mari de domiciliu .

c.- timpul liber de vacanta - este timpul in care se consuma de fapt produsul turistic complet .

Factorii politici

Au influenta deosebit de mare asupra evolutiei fenomenului turistic diminuand sau stopand total activitatea turistica in conditiile unei instabilitati politice .

Factorii psihologici

Turismul pentru societatea actuala moderna constituie un fenomen compensatoriu la fel cum este visul pentru realitate .

Factorii psihologici se caracterizeaza in mod pregnant prin motivatia turistica psihologica care poate fi de trei feluri: - sociala

- familiala

- personala

Motivatia psihologica sociala

- cuprinde nevoia de evadare din obisnuitul cotidian

- nevoia de evadare din cadrul muncii obisnuite

- aspiratia spre cultura

- nevoia de civilizatie

- nevoia de a intelege lumea si fenomenele acesteia , nevoia de a cunoaste realitatea direct de la fata locului

- nevoia de a se incadra intr-o anumita moda

Motivatia psihologica familiala

- necesitatea reintoarcerii in familie si a reconsolidarii cuplului

- necesitatea de educare a copiilor prin turism

- necesitatea de evadare din cadrul familial cand acesta este constrictiv

Motivatia psihologica personala

- nevoia contactului cu natura

- nevoia de a scapa de presiuni

- nevoia de cunoastere prin cultura si civilizatie

- nevoia biologica de refacere fizica a organismului

3.  Locul si rolul turismului in societate

Turismul se constituie ca o ramura distincta a economiei nationale Actiunea sa se manifesta pe multiple planuri: economic, social, cultural, politic; intensitatea acestor actiuni difera de la o tara la alta in functie de nivelul sau de dezvoltare si politica promovata fata de el.

Rolul economic. Se realizeaza prin :

- contributia la cresterea produsului intern brut;

- contributia la reechilibrarea balantei comerciale de plati;

- contributia la valorificarea unor valori naturale si antropice;

- contributia la cresterea prosperitatii zonelor cu potential turistic;

- contributia indirecta la dezvoltarea unor industrii,

Rolul social. se realizeaza prin :

- crearea de noi locuri de munca;

- refacerea capacitatii fizice si psihice a oamenilor.

Rolul cultural – educativ. Se realizeaza prin :

- contactul turistilor cu zone sau tari cu nivel mai ridicat de cultura.

Rolul politic. Se realizeaza prin :

- promovarea unei mai bune intelegeri intre popoare apartinand diferitelor culturi. Turismul poate fi considerat un ,,mesager al pacii”.

Definitia turismului turismul este considerat un fenomen social - economic de masa, caracteristic civilizatiei industrial – urbane, care se desfasoara in cadrul relatiilor interdependente dintre mediul geografic si societate, constand in consumarea produsului turistic pe diferite arii geografice si in diferite unitati de timp ca urmare a deplasarilor benevole ale indivizilor, in afara activitatilor productive sau a obligatiilor de serviciu si avad drept rezultat refacerea capacitatilor de munca , satisfacerea curiozitatii si imbogatirea orizontului cultural.

STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA

Structurile de primire turistica sunt constructii special amenajate, situate in zonele de atractie turistica, statiunile balneo-climaterice sau in orase, destinate asigurarii serviciilor de cazare, alimentatie, tratament balnear sau agrement.  

Structuri de primire turistica :-   cu functiuni de cazare;

cu functiuni de alimentatie;

cu functiuni de tratament;

cu functiuni de agrement

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca zona de amplasare a structurilor de primire turistica :

- drumuri de acces  ( accesibile pentru mijloacele auto )

- mijloace de comunicatie (telefon , posta , telegraf , fax etc.)

- asistenta medicala ( spital , dispensar , farmacie si personal calificat )

- un sistem de servicii complementare ( alim. publica , spatii comerciale ,

frizerie , coafura , ateliere reparatii ) .

- cadrul natural specific practicarii turismului ;

- posibilitati de tratament balneo-climateric;

- posibilitati de agrement;

- existenta unei agentii de turism sau agroturism care sa coordoneze activitatea de dispecerizare a locurilor de cazare .

Agrementul turistic se poate asigura prin drumetii in locurile pitoresti din imprejurimi , vizite la obiective turistice ( manastiri , monumente si diferite forme ale naturii , folclorul local (serbari campenesti , obiceiuri) , portul popular , arhitectura populara , ateliere de artizanat , targuri cu vanzare , partide de vanatoare , pescuit , calarie , plimbari cu trasura , plimbari cu bicicleta .

Toate aceste posibilitati de agrement trebuiesc depistate de catre intreprinzatorul in turism si puse in valoare prin elaborarea de programe de agrement turistic .

NORMELE METODOLOGICE

privind clasificarea structurilor de primire turistica

Ordinul Ministerului Turismului nr. 510 / 2002 , stabileste criteriile de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare si de alimentatie publica din Romania.

Documentatia necesara pentru obtinerea certificatului de clasificare :

In vederea obtinerii certificatului de clasificare agentii economici proprietari si/sau administratori de structuri de primire turistice vor intocmi o documentatie cu urmatorul continut:

- cerere de eliberare a certificatului de clasificare;

- certificat constatator de la registrul comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate si structura actionariatului ¹;

- certificat de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului, insotit de anexele privind avizele/acordurile si/sau autorizatiile legale(PSI, sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de protectia muncii, dupa caz, pentru fiecare structura turistica ce face obiectul clasificarii);

- schita privind amplasarea si adresa unitatii (anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice);

- schita privind structura, amplasarea si nominalizarea camerelor, respectiv a spatiilor de alimentatie (anexa nr. 5la prezentele norme metodologice);

- fisa privind incadrarea nominala a camerelor si a spatiilor de alimentatie pe categorii de clasificare (anexele nr.6.1 si 6.2 la prezentele norme metodologice);

- avizul specific privind amplasamentul si functionalitatea obiectivului, emis de

Ministerul Turismului in cazul constructiilor noi;

*1) Agentul economic poate furniza informatiile respective si prin prezentarea copiilor de pe actele de constituire

a societatii:

- certificat de inmatriculare;

- actul constitutiv sau autorizatia de functionare in cazul asociatiilor familiale si persoanelor fizice autorizate.

- copie de pe brevetul de turism pentru directorii de hotel, de restaurant, motel, camping (cu exceptia structurilor organizate in gospodariile populatiei), sat de vacanta sau pentru cabanier;

- copii de pe actele de calificare a personalului de la receptie si de la unitatile de alimentatie.

2. Documentatia necesara pentru obtinerea certificatului de clasificare

In vederea obtinerii certificatului de clasificare agentii economici proprietari si/sau administratori de structuri de primire turistice vor intocmi o documentatie cu urmatorul continut:

- cerere de eliberare a certificatului de clasificare;

- certificat constatator de la registrul comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate si structuraactionariatului*1);

- certificat de inregistrare la Oficiul registrului comertului, insotit de anexele privind avizele/acordurile si/sau autorizatiile legale (P.S.I., sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de protectia muncii, dupa caz, pentru fiecare structura turistica ce face obiectul clasificarii);

- schita privind amplasarea si adresa unitatii (anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice);

- schita privind structura, amplasarea si nominalizarea camerelor, respectiv a spatiilor de alimentatie (anexa nr. 5la prezentele norme metodologice);

- fisa privind incadrarea nominala a camerelor si a spatiilor de alimentatie pe categorii de clasificare (anexele nr.6.1 si 6.2 la prezentele norme metodologice);

- avizul specific privind amplasamentul si functionalitatea obiectivului, emis de Ministerul Turismului in cazul constructiilor noi;

- copie de pe brevetul de turism pentru directorii de hotel, de restaurant, motel, camping (cu exceptia structurilor organizate in gospodariile populatiei), sat de vacanta sau pentru cabanier;

- copii de pe actele de calificare a personalului de la receptie si de la unitatile de alimentatie.

3. Eliberarea si anularea certificatului de clasificare

3.1. Documentatia de clasificare se transmite Ministerului Turismului - Directia generala de autorizare si control (denumita in continuare D.G.A.C.), care verifica indeplinirea criteriilor de clasificare si intocmeste certificatul de

clasificare.

Certificatul de clasificare va fi insotit de fisa privind incadrarea nominala a camerelor si, respectiv, fisa privind structura spatiilor de alimentatie destinate servirii turistilor, prin care se stabilesc capacitatea si structura unitatii.

Agentul economic va solicita D.G.A.C. din cadrul Ministerului Turismului clasificarea structurilor de primire turistice si/sau a structurilor de alimentatie destinate servirii turistilor cu minimum 60 de zile inainte de darea lor in folosinta.

3.2. Verificarea la fata locului a indeplinirii criteriilor se face de catre specialistii din Ministerul Turismului -D.G.A.C., cu sprijinul si colaborarea unor specialisti desemnati de consiliile judetene, consiliile locale si de

reprezentanti ai asociatiilor profesionale din turism, in prezenta reprezentantului agentului economic in cauza.

3.3. In functie de conditiile concrete constatate in unitatea verificata se pot propune in mod exceptional unele compensari pentru dotari si servicii in vederea acordarii sau mentinerii categoriei.

3.4. Eliberarea certificatului de clasificare se face in termen de cel mult 60 de zile de la data primirii documentatiei de clasificare complete.

La expirarea acestui termen agentul economic poate pune in functiune pe propria raspundere structura turistica respectiva la numarul de stele (flori) solicitat, urmand ca la primirea efectiva a certificatului de clasificare sa isi

continue activitatea la categoria inscrisa in certificatul obtinut.

Punerea in functie este conditionata de detinerea autorizatiilor legale*2):

- autorizatia sanitara de functionare;

- autorizatia sanitar-veterinara (numai pentru unitatile de alimentatie);

- avizul/autorizatia de prevenire si stingere a incendiilor - P.S.I.;

- autorizatia de mediu.

3.5. Structurile de primire turistice care la data verificarii nu indeplinesc cel putin criteriile pentru categoria minima nu se clasifica si, in consecinta, nu pot desfasura activitate de turism. Motivatia neclasificarii se consemneaza in nota de verificare intocmita in doua exemplare, dintre care un exemplar se preda agentului economic proprietar si/sau administrator al unitatii respective.

3.6. Agentii economici au obligatia sa respecte pe toata perioada de functionare a structurilor de primire turistice conditiile si criteriile de clasificare, inclusiv in cazul celor care si-au inceput activitatea pe propria raspundere potrivit pct. 3.4. Nerespectarea criteriilor de clasificare se sanctioneaza potrivit Hotararii Guvernului nr. 1.328/2001.

3.7. D.G.A.C. verifica periodic starea si functionarea dotarilor, calitatea serviciilor prestate, respectarea normelor de igiena si a celorlalte criterii care au stat la baza clasificarii unitatii. Nerespectarea acestora atrage masuri de

declasificare sau, dupa caz, de retragere a certificatului de clasificare, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.328/2001.

Certificatul de clasificare si autorizatia de functionare se retrag de catre personalul de specialitate din cadrul D.G.A.C. daca nu se respecta unul sau mai multe dintre urmatoarele criterii minime care influenteaza direct

protectia turistilor, prevazute la art. 7 din Hotararea Guvernului nr. 1.328/2001:

a) mentinerea grupurilor sanitare in perfecta stare de functionare si curatenie;

b) asigurarea apei calde la grupurile sanitare si in spatiile de productie in structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu;

c) asigurarea unei temperaturi minime de 18 grade C, in timpul sezonului rece, in spatiile de cazare si de servire a mesei;

d) detinerea autorizatiilor: sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de prevenire si stingere a incendiilor - P.S.I., in cazul unitatilor pentru care, potrivit legii, este obligatorie obtinerea acestora;

e) programul de functionare a discotecilor sau a altor unitati cu program muzical, organizate in aer liber, sa nu depaseasca ora 1,00 noaptea;

f) functionarea structurilor de primire turistice numai in cladiri salubre, cu fatade zugravite si bine intretinute;

g) evitarea poluarii fonice, in sensul respectarii nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementari specifice;

h) respectarea reglementarilor legale in vigoare ce privesc activitatea desfasurata prin structura de primire turistica;

i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea si tipul unitatii si insemnele privind categoria de clasificare.

Restituirea certificatului de clasificare retras se va face dupa ce personalul de specialitate al D.G.A.C. constata remedierea deficientelor semnalate. Constatarile vor fi consemnate intr-o nota scrisa, intocmita in doua exemplare, dintre care un exemplar se transmite la conducerea D.G.A.C. spre aprobare, in baza careia se procedeaza la restituirea efectiva a certificatului de clasificare, dupa caz.

D.G.A.C. va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice in situatia in care constata nerespectarea criteriilor avute in vedere la clasificare, altele decat cele prevazute la lit. a) - i).

3.8. In situatia in care s-au modificat conditiile care au stat la baza acordarii clasificarii astfel incat nu se mai asigura categoria de clasificare acordata, agentul economic este obligat sa solicite o noua clasificare a structurii de

primire turistice in cauza, in termen de 30 de zile de la aparitia modificarilor. In acelasi termen este obligatorie solicitarea eliberarii unui nou certificat de clasificare in cazul trecerii structurii turistice in proprietatea si/sau in

administrarea altui agent economic.

3.9. Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de D.G.A.C. din 3 in 3 ani. Agentul economic va solicita vizarea certificatului cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia sau de la

ultima viza.

In termen de 60 de zile de la data inregistrarii cererii agentului economic D.G.A.C. va proceda la reverificarea structurii de primire turistice in cauza si va acorda un nou certificat de clasificare, in masura in care sunt indeplinite conditiile si criteriile minime de clasificare pentru categoria respectiva.

In caz contrar structura de primire turistica va fi clasificata la o categorie inferioara. Daca nu sunt indeplinite cel putin conditiile si criteriile pentru categoria minima de clasificare, se procedeaza la retragerea certificatului de

clasificare.

Titularul certificatului de clasificare poate solicita reclasificarea structurii de primire turistice prin transmiterea la D.G.A.C. a unui memoriu justificativ, daca in urma unor lucrari de modernizare si de imbunatatire a dotarilor si serviciilor estimeaza ca aceasta corespunde unei categorii superioare de clasificare. Memoriul justificativ va fi insotit de documentatia de clasificare prevazuta la pct. 2, in masura in care s-au produs modificari in privinta structurii spatiilor, a capacitatilor, a echiparii sanitare etc.

3.10. Pentru structurile de primire turistice care au fost date in folosinta anterior intrarii in vigoare a prezentelor norme metodologice si pentru care nu s-a obtinut certificatul de clasificare, termenul de 60 de zile prevazut la pct. 3.1 curge de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentelor norme metodologice.

4. Tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare

Conform prezentelor norme metodologice, in Romania pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare, clasificate astfel:

1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;

3. moteluri de 3, 2, 1 stele;

4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;

5. hoteluri de 3, 2, 1 stele;

6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

7. bungalouri de 3, 2, 1 stele;

8. cabane turistice, cabane de vanatoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele;

9. sate de vacanta de 3, 2 stele;

10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;

11. spatii de campare organizate in gospodariile populatiei de 3, 2, 1 stele;

12. popasuri turistice de 2, 1 stele;

13. pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

14. pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete);

15. apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale ori in cladiri cu alta destinatie de 3, 2, 1 stele;

16. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

Structura spatiilor de cazare:

- camera cu pat individual, reprezentand spatiul destinat folosirii de catre o singura persoana. Latimea paturilor individuale este de minimum 90 cm;

- camera cu pat matrimonial, reprezentand spatiul destinat folosirii de catre una sau doua persoane. Latimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm;

- camera cu pat dublu, reprezentand spatiul destinat folosirii de catre doua persoane. Latimea patului dublu este de minimum 160 cm;

- camera cu doua paturi individuale, reprezentand spatiul destinat folosirii de catre doua persoane;

- camera cu trei paturi individuale;

- camera cu patru paturi individuale;

- camere comune - cu mai mult de patru paturi individuale.

Lungimea patului va fi de minimum 200 cm in cazul hotelurilor de 3, 4 si 5 stele si de minimum 190 cm in cazul hotelurilor de 1 si 2 stele;

- camera cu priciuri, reprezentand spatiul destinat utilizarii de catre mai multe persoane. Priciul reprezinta o platforma din lemn sau din alte materiale pe care se asigura un spatiu de 100 cm latime pentru fiecare turist;

- garsoniera, reprezentand spatiul compus din: dormitor pentru doua persoane, salon, vestibul si grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despartit de salon si printr-un glasvand sau alte solutii care permit o delimitare estetica;

- apartament, reprezentand spatiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare), sufragerie, vestibul, cu echipare sanitara proprie. La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare doua locuri, iar la categoria 4 stele, precum si la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri.

6. Alte precizari

6.1. Agentii economici care construiesc structuri de primire turistice au obligatia sa asigure, inca din faza de proiectare, respectarea criteriilor de clasificare prevazute in prezentele norme metodologice.

6.2. Activitatile desfasurate in cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentatie, agrement, tratament, comert etc.) constituie un tot unitar, fiind parti componente ale produsului turistic, care impune asigurarea corelatiei

dintre categoria structurii de primire si calitatea celorlalte servicii.

6.3. Categoria de clasificare a structurii de primire turistice este data de cea la care a fost incadrata majoritatea spatiilor de cazare din incinta acesteia.

6.4. Personalul de servire din structurile de primire turistice va purta imbracaminte specifica, stabilita de agentul economic in cauza, diferentiat in functie de conditiile de desfasurare a activitatii, si ecuson cuprinzand numele si prenumele, iar restul personalului va purta echipament de lucru specific activitatii.

6.5. Insemnele privind categoria de clasificare a unitatii se inscriu pe o placheta montata in exteriorul unitatii, la loc vizibil pentru turisti, precum si pe autocolante aplicate in punctele de acces al turistilor. Autocolantele si

plachetele se realizeaza din material rezistent la intemperii (metal pentru categoriile de 4 si 5 stele) cu dimensiunea de 30/30 cm, prin D.G.A.C., de unde se procura de catre agentii economici, de regula, o data cu primirea

certificatului de clasificare.

6.6. In toate structurile de primire turistice este obligatorie:

- afisarea la loc vizibil pentru turisti a numerelor de telefon ale conducerii agentului economic proprietar si/sau administrator al structurii in cauza, precum si ale Ministerului Turismului si Autoritatii pentru Protectia

Consumatorului pentru a se da posibilitatea turistilor sa semnaleze eventualele nemultumiri cu privire la serviciile oferite;

- afisarea la receptiile structurilor de 1 - 5 stele si in camere din structurile de 1 - 3 stele a certificatelor de atestare a tarifelor de cazare maximale, exprimate in euro, emise de Ministerul Turismului potrivit Hotararii Guvernului nr. 805/2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare in structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica la turismul neorganizat;

- pastrarea ordinii, linistii publice, moralitatii, curateniei si respectarea cu strictete a normelor sanitare si a celor de prevenire si stingere a incendiilor;

- asigurarea de personal calificat si cu conduita ireprosabila, conform specificatiilor din anexa nr. 8 la prezentele norme metodologice;

- oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse in tariful de cazare sau cu plata separat, astfel:

- la unitatile de 4 si 5 stele - cel putin 18 servicii;

- la unitatile de 3 stele - cel putin 15 servicii;

- la unitatile de 2 stele - cel putin 10 servicii;

- la unitatile de 1 stea - cel putin 5 servicii;

- lista orientativa cuprinzand serviciile suplimentare este prezentata in anexa nr. 7 la prezentele norme metodologice;

- existenta in toate spatiile de cazare a unor materiale scrise, realizate estetic si tiparite in limba romana si in cel putin doua limbi de circulatie internationala, cuprinzand informatii utile pentru turisti cu privire la:

- instructiuni de folosire a telefonului;

- tarifele interne si internationale pentru convorbiri telefonice;

- lista cuprinzand serviciile suplimentare oferite si tarifele pentru cele cu plata, cu indicarea modalitatilor de solicitare a serviciului in camera;

- lista room-service;

- lista cuprinzand preturile produselor din minibar, dupa caz;

- programul TV pentru saptamana in curs, dupa caz;

- informatii turistice privind zona sau localitatea;

- harti cu localizarea structurii de primire turistice in cadrul zonei sau al localitatii, pentru unitatile de 3, 4 si 5 stele;

- orice alte informatii ce ar putea face agreabil sejurul turistului;

- chestionare pentru testarea opiniei turistilor cu privire la calitatea serviciilor oferite.

La hotelurile de 3, 4 si 5 stele materialele vor fi prezentate in mape speciale, in fiecare spatiu de cazare sau prin afisare cu mijloace electronice.

6.7. Nu se admite organizarea unor activitati de jocuri distractive sau de noroc in holurile unitatilor. Asemenea activitati pot fi organizate doar in spatii distincte, cu intrari separate de fluxul turistilor cazati in hotel.

6.8. La hotelurile de 1 - 3 stele, in spatiile destinate cazarii se pot amenaja activitati de birouri sau firme, pana la 15% din capacitatea de cazare rezervata. Se excepteaza cazurile in care se asigura intrari si fluxuri de circulatie separate pentru turisti.

6.9. Agentii economici care detin structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie, clasificate pe categorii prin certificate emise de Ministerul Turismului in baza Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 61/1999, sunt obligati sa asigure respectarea criteriilor de clasificare stabilite prin prezentele norme metodologice, conform urmatoarei grile de asimilare:

- categoria a III-a = 1 stea;

- categoria a II-a = 2 stele;

- categoria I = 3 stele;

- categoria LUX = 4 - 5 stele.

Certificatele respective raman valabile pana la expirarea termenului inscris pe acestea.