Criterii de clasificare a structurii de primire in turism - eliberarea si retragerea certificatului de clasificare

UNIVERSITATEA “DIMITRIE CANTEMIR” TG MURES

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

ACTIVITATEA DE TURISM PE PLAN MONDIAL

Turismul, ca fenomen economic si social, a cunoscut dezvoltari spectaculoase, explozive in a doua jumatate a secolului XX. Dorinta de a calatori si de a cunoaste lucruri noi este cunoscuta inca din antichitate, chiar daca la inceput aceste dorinte aveau ca scop principal razboiul, cuceririle de noi teritorii sau schimburile comerciale.

Poate primii care si-au dorit sa calatoresca mult si au inlesnit calatoriile au fost vechii greci. Ei incheiau contracte de vizite reciproce, se imprieteneau cu oameni de aceeasi ocupatie, dobandind in acest fel siguranta calatoriei. Acest contract de vizitare se putea mosteni din tata in fiu.

Au fost antrenate mase relativ mari de oameni pentru vizitarea locurilor sfinte, bailor curative,a locurilor de desfasurare a jocurilor festive. Deosebit de importanta era circulatia spre baile curative la Roma, orasul avand 854 bai populare si 14 bai de lux. Primul ghid turistic apare la 1130, scris de Aimeri Picaud, un calugar francez.

De-a lungul timpului, incep sa se diversifice motivatiile de calatorie, conturandu-se tot mai mult activitatea de turism, determinata de actiuni religioase, folosirea bailor curative, deplasarile calfelor si studentilor catre centrele universitare, calatorii catre lumi noi etc. In paralel cu cresterea traficului de calatori, s-a dezvoltat si industria hoteliera, comunicatiile, transportul, activitati destinate turismului.

Transformarea circulatiei de calatori in turism propriu-zis a inceput o data cu secolul al XIX-lea si s-a manifestat, in primul rand, prin cresterea numarului de calatori englezi ce se indreptau in mod special in Franta, Elvetia, Italia. De-a lungul anilor, turismul a capatat diverse definitii, unele punand accent mai ales pe latura de agrement.

Astfel, M. Peyromaure Deborg definea turismul ca fiind actiunea, dorinta, arta de a calatori pentru propria placere; in 1880 E-Guy Frenler preciza ca ,,turismul, in sensul modern al cuvantului, este un fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cunoasterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbare a mediului inconjurator, cultivarea sentimentului pentru frumusetile naturii, ca rezultat al dezvoltarii comertului, induistriei, precum al perfectionarii mijloacelor de transport'.

In sensul actual, turismul a capatat un continut mult mai compex din punct de vedere economic, social si spiritual.

Turismul prezinta ansamblul de masuri puse in aplicare pentru organizarea in desfasurarea unor calatorii de agrement sau in alte scopuri, realizate, fie prin intermediul unor organizatii, societati sau agenti specializati, fie pe cont propriu, pe o durata limitata de timp, precum si industria care concura la satisfacerea nevoilor turistice.

FACTORII DE INFLUENTARE A TURISMULUI

Potentialul turistic este influentat de o serie de factori: factori naturali (care raman , in general, neschimbati) si factori economici, demografici, politici, psihologici (ce sunt caracterizati printr-o dinamica accentuata dar si cu posibilitati de dirijare in sensul dorit).

Factorii naturali au rol hotarator in practicarea turismului, formele de relief, reteaua hidrograhica, clima, flora, fauna diferentiaza turismul in: turism montan, turism de litoral, de schi, de vanatoare etc.

Unii factori influenteaza turismul pe perioade lungi de timp. Acesti factori sunt:cresterea populatiei globului, cresterea veniturilor populatiei, cresterea timpului liber, moderni-zarea mijloacelor de transport si comunicatii.

Amploarea fenomenului turistic este ilustrat si de faptul ca, anual, peste 1,5 miliarde persoane, reprezentand aproape o treime din populatia globului, efectueaza calatorii in scopuri turistice, cheltuind peste 2000 miliarde $ SUA (din care peste 10 % pentru calatorii turistice in strainatate).

Turismul international reprezinta 25-30 % din comertul mondial de servicii. Principalele tari furnizoare de turisti sunt: SUA, Germania, Franta, Marea Britanie, Canada, Olanda, Italia, Suedia, Japonia si altele, iar dintre tarile primitoare amintim:Spania, Franta, Marea Britanie, Austria, Germania, Elvetia si altele. Cele mai mari incasari din turism au fost inregistrate in Italia, urmata de Spania, Franta, Marea Britanie, Austria, Germania, Elvetia si altele.

TURISMUL-COMPONENTA A COMERTULUI DE SERVICII

In functie de provenienta turistilor, curentelor istorice , durata de sejur, turismul se poate clasifica:

TURISM NATIONAL

Acest turism se subdivide, in functie :

de sejur (de lunga durata-peste 30 zile;de durata medie-4-30 zile; de scurta durata-1-3 zile);

de circulatie (itinerat);

* de circumstanta.

TURISM INTERNATIONAL :

RECEPTOR:

* de sejur:de lunga durata;de durata medie;de scurta durata;

* de circulatie;

* de tranzit;

EMINENT:

* de sejur:de lunga durata;durata medie;de scurta durata;

* de circulatie;

* de tranzit;

* vizite de o zi.

ALTE CRITERII DE CLASIFICARE A TURISMULUI

Dupa provenienta turistilor, deosebim turism intern si turism extern, iar in functie de sensul circulatiei tiristice deosebim turism emitent sau receptor.

In functie de potentialul turistic si baza de servire sunt organizate diferite tipuri de turism:

turism montan si de schi ( drumetii,turism climateric sporturi de iarna) - in M-tii Alpi, Carpati, Stancosi, Kenya, Himalaya;

turism balnear (ape minerale, termale) - Franta, Cehia, Germania, Romania, Ungaria etc.;

turism maritim-balnear ( cura climaterica, helioterapie, bai de mare, namol terapeutic) -Marea Neagra, Egee, Adriatica, Caraibilor etc.;

turism de vanatoare ( safari ) -raspandit mai ales in Africa, dar si in zonele : Canada, SUA, unele tari europene;

turism cultural ( monumente istorice, arhitectonice, muzee ) -Franta, Italia, Spania, Grecia, Romania;

turism sportiv ( legat de marile competitii sportive, olimpiade );

turism festivalier (prilejuit de manifestari cultural-artistice -etnografice, folclorice- nationale sau internationale)

turism comercial ( targuri, expozitii ).

STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICE

Tipurile de turism de diferentiaza de la tara la tara, asigurand varietatea si, prin acesta, atractia asupra turistilor autohtoni si straini. Indiferent de tipul de turism exista o serie de reglementari ce au in vedere normele metodologice ce trebuie respectate pentru a putea fi inclus in aceasta ramura a economiei: turismul.

Normele metodologice au fost elaborate in conformitate cu prevederile art. 6 din Hotararea Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice si stabilesc metodologia si criteriile de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare si de alimentatie publica din Romania. Aceste norme metodologice sunt obligatorii pentru toti operatorii economici proprietari si/sau administratori de structuri de primire turistice, prin operator economic intelegandu-se persoana fizica autorizata, asociatia familiala, intreprinderea individuala sau familiala, societatea comerciala sau alta persoana juridica care desfasoara activitate de cazare si/sau alimentatie publica prin intermediul unei structuri de primire turistice.

Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate si organizare, se clasifica in functie de caracteristicile constructive, de calitatea dotarilor si a serviciilor prestate.

In scopul protectiei turistilor serviciile de cazare si alimentatie publica se asigura numai in structuri de primire

turistice clasificate.

Prin structuri de primire turistice clasificate, in sensul prezentei hotarari, se intelege orice constructii si amenajari destinate, prin proiectare si executie, cazarii sau servirii mesei pentru turisti, impreuna cu serviciile specifice aferente.

Structurile de primire turistice includ:

a) structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica: hoteluri, hoteluri - apartament, moteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri, apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale ori in cladiri cu alta destinatie, nave fluviale si maritime, pensiuni turistice si pensiuni agroturistice si alte unitati cu functiuni de cazare turistica;

b) structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie din incinta structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate in municipii, pe trasee si in statiuni turistice.

Structurile de primire turistice se clasifica pe stele si, respectiv, flori in cazul pensiunilor agroturistice, in functie de caracteristicile constructive, dotarile si calitatea serviciilor pe care le ofera.

Clasificarea structurilor de primire turistice are ca scop prioritar protectia turistilor, constituind o forma codificata de prezentare sintetica a nivelului de confort si a ofertei de servicii.

Agentul economic proprietar sau administrator de structuri de primire turistice va solicita Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale clasificarea acestora cu minimum 60 de zile inainte de darea lor in folosinta.

Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale, in termen de 60 de zile de la data inregistrarii cererii, va efectua verificarile necesare si va elibera certificatul de clasificare. In cazul in care nu sunt indeplinite criteriile pentru categoria minima de clasificare, Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale ii va comunica agentului economic motivul pentru care structura de primire turistica nu poate fi clasificata.

De asemenea, in situatia in care s-au modificat conditiile care au stat la baza acordarii clasificarii, agentul economic este obligat sa solicite o noua clasificare a structurii de primire turistice in cauza in termen de 30 de zile de la aparitia modificarilor.

Clasificarea structurilor de primire turistice se face de Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale care, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, aprobata si modificata prin Legea nr. 755/2001, singura institutie abilitata sa desfasoare activitati de autorizare in domeniul turismului.

Eliberarea SI RETRAGEREA certificatului de clasificare

In vederea obtinerii certificatului de clasificare operatorii economici proprietari si/sau administratori de structuri de primire turistice vor intocmi o documentatie cu urmatorul continut:

a)cerere de eliberare a certificatului de clasificare;

b) declaratia pe propria raspundere;

c) copia certificatului constatator de la Oficiul Registrului Comertului, din care sa rezulte punctul de lucru pentru structura de primire turistica respectiva si codul CAEN corespunzator activitatii desfasurate;

d) copia certificatului de inregistrare de la Oficiul Registrului Comertului;

e) copia autorizatiei de functionare, in cazul persoanelor fizice autorizate si a

intreprinderilor individuale si familiale, conform Ordonantei Guvernului nr.44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale;

f) fisa privind incadrarea nominala a spatiilor de cazare pe categorii;

g)fisa privind clasificarea structurilor de primire turistica cu functiuni de alimentatie;

h)avizul specific privind amplasamentul si functionalitatea obiectivului, emis de Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale in cazul constructiilor noi;

1) copia brevetului de turism al persoanei care conduce structura de primire

turistica si copia contractului individual de munca, inregistrat conform prevederilor legale, daca este cazul.

Operatorii economici, proprietari si/sau administratori de structuri de primire turistice, in vederea preschimbarii certificatului de clasificare, au obligatia sa prezinte urmatoarele acte:

a)cerere de eliberare a certificatului de clasificare;

b) declaratie pe propria raspundere;

c) copia certificatului de inregistrare de la Oficiul Registrului Comertului;

d) copia autorizatiei de functionare, in cazul persoanelor fizice autorizate si a

intreprinderilor individuale si familiale, conform Ordonantei Guvernului nr.44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderi individuale si intreprinderi familiale;

e) certificatul de clasificare si anexele acestuia, in original;

f) copia brevetului de turism al persoanei care conduce structura de primire

turistica si copia contractului individual de munca, inregistrat conform prevederilor legale, daca este cazul.

Documentatia necesara in cazul schimbarii operatorului economic, care desfasoara activitate de cazare si/sau alimentatie publica prin intermediul structurii de primire turistica in cauza:

a)cerere de eliberare a certificatului de clasificare;

b) declaratie pe propria raspundere;

c)copia certificatului de inregistrare de la Oficiul Registrului Comertului;

d) certificatul de clasificare si anexele acestuia, in original;

e) copiile documentelor din care rezulta dreptul de administrare/proprietate

asupra structurii de primire turistice, in cauza;

f)copia certificatului constatator de la Oficiul Registrului Comertului, din care

sa rezulte punctul de lucru pentru structura de primire turistica respectiva; si codul CAEN corespunzator activitatii desfasurate;

g)copia brevetului de turism al persoanei care conduce structura de primire

turistica si copia contractului individual de munca, inregistrat conform prevederilor legale, daca este cazul;

Documentatia necesara in cazul schimbarii denumirii structurii de

primire turistice

a) cerere;

b) certificatul de clasificare in original insotit de fisele anexe in original.

Documentatia necesara pentru eliberarea duplicatului in cazul pierderii

sau deteriorarii/distrugerii certificatului de clasificare:

a) cerere;

b) dovada publicarii in presa a pierderii certificatului de clasificare/dovada

certificatului deteriorat/distrus.

Documentatia necesara in cazul modificarii fisei anexe:

a)cerere;

b) copia certificatului de clasificare;

c) fisa anexa originala si fisa cu modificarile necesare;

d) schita cu noua structura a spatiilor.

Documentatia de clasificare se transmite Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale - Directia Generala Autorizare si Post Privatizare (denumita in continuare D.G.A.P.), care verifica indeplinirea criteriilor de clasificare si intocmeste certificatul de clasificare si fisa privind incadrarea nominala a spatiilor de cazare si, respectiv, fisa privind clasificarea structurilor de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica.

Operatorul economic va solicita D.G.A.P. din cadrul Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale clasificarea structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare si/sau a structurilor de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica cu minimum 60 de zile inainte de darea lor in folosinta.

Verificarea la fata locului a indeplinirii criteriilor se face de catre specialistii din Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale - D.G.A.P., cu sprijinul si colaborarea unor specialisti desemnati de consiliile judetene, consiliile locale si de reprezentanti ai asociatiilor profesionale si organizatiilor patronale din turism, in prezenta reprezentantului operatorului economic care desfasoara activitate de cazare si/sau alimentatie publica, in cauza.

In functie de conditiile concrete constatate in structura de primire turistica verificata se pot propune in mod exceptional unele compensari pentru dotari si ervicii in vederea acordarii sau mentinerii categoriei.

Eliberarea certificatului de clasificare se face in termen de cel mult 60 de zile de la data primirii documentatiei de clasificare complete.

Operatorul economic poate pune in functiune pe propria raspundere structura de primire turistica respectiva la numarul de stele (flori) solicitat, urmand ca la primirea efectiva a certificatului de clasificare sa isi continue activitatea la categoria inscrisa in certificatul de clasificare obtinut. Punerea in functiune este conditionata de detinerea autorizatiilor legale: sanitara, sanitar-veterinara si de mediu, dupa caz, pentru fiecare structura de primire turistica ce face obiectul clasificarii sau a declaratiei pe propria raspundere inregistrata la Registrul Comertului cu privire la indeplinirea conditiilor de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitarveterinar si protectiei mediului, conform Legii nr. 359/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de detinerea autorizatiei privind prevenirea si stingerea incendiilor.

Structurile de primire turistice care la data verificarii nu indeplinesc cel putin criteriile pentru categoria minima nu se clasifica si, in consecinta, nu pot desfasura activitate de cazare si/sau alimentatie publica. Motivatia neclasificarii se consemneaza in nota de verificare intocmita in doua exemplare, dintre care un exemplar se preda reprezentantului legal al operatorului economic.

Operatorii economici au obligatia sa respecte, pe toata perioada de functionare a structurilor de primire turistice, conditiile si criteriile de clasificare, inclusiv in cazul celor care si-au inceput activitatea pe propria raspundere.

Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale verifica periodic starea si functionarea dotarilor, calitatea serviciilor prestate, respectarea normelor de igiena si a celorlalte criterii care au stat la baza clasificarii unitatii. Nerespectarea acestora atrage masuri de declasificare sau, dupa caz, de retragere a certificatului de clasificare, in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.328/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

Certificatul de clasificare se retrage de catre personalul cu atributii de control in turism, din cadrul Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale, daca nu se respecta criteriile minime de clasificare, care influenteaza direct protectia turistilor, prevazute la art. 7 din Hotararea Guvernului nr. 1.328/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

In cazul retragerii certificatului de clasificare, operatorul economic nu mai poate desfasura in conditii de legalitate activitate de cazare si/sau alimentatie publica.

In situatia in care si-a remediat deficientele pentru care certificatul de clasificare a fost retras, si solicita reluarea activitatii de cazare si /sau alimentatie publica, operatorul economic trebuie sa intocmeasca documentatia de preschimbare a certificatului de clasificare pe care o depune la Directia Generala Autorizare si Post Privatizare. Dupa depunerea documentatiei, se va verifica la fata locului indeplinirea criteriilor de clasificare si remedierea deficientelor pentru care s-a retras certificatul de clasificare, iar constatarile vor fi consemnate intr-o nota de verificare incheiata in doua exemplare.

Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice in situatia in care constata nerespectarea criteriilor avute in vedere la clasificare. In aceasta situatie, personalul cu atributii de control in turism intocmeste o nota in doua exemplare in care consemneaza criteriile neindeplinite pentru tipul si categoria respectiva si propune o alta incadrare. Aceasta nota impreuna cu certificatul de clasificare si anexele in original se comunica Directiei Generale Autorizare si Post Privatizare, care elibereaza certificatul de clasificare pentru noua clasificare.

In situatia in care s-au modificat conditiile care au stat la baza acordarii clasificarii astfel incat nu se mai asigura categoria de clasificare acordata, operatorul economic este obligat sa solicite o noua clasificare a structurii de primire turistice in cauza, in termen de 30 de zile de la aparitia modificarilor. In acelasi termen este obligatorie solicitarea eliberarii unui nou certificat de clasificare in cazul trecerii structurii turistice in proprietatea si/sau in administrarea altui operator economic.

Certificatele de clasificare eliberate vor fi preschimbate de D.G.A.P. din 3 in 3 ani. Operatorul economic va solicita preschimbarea certificatului cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia.

In termen de 60 de zile de la data inregistrarii cererii operatorului economic, D.G.A.P. va proceda la verificarea structurii de primire turistice in cauza si va acorda un nou certificat de clasificare, in masura in care sunt indeplinite conditiile si criteriile minime de clasificare pentru categoria respectiva.

In caz contrar structura de primire turistica va fi clasificata la o categorie inferioara. Daca nu sunt indeplinite cel putin conditiile si criteriile pentru categoria minima de clasificare, structura de primire turistica nu va mai fi clasificata si prin urmare nu va mai putea sa desfasoare activitate de turism.

Titularul certificatului de clasificare poate solicita reclasificarea structurii de primire turistice prin transmiterea la D.G.A.P. a unui memoriu justificativ, daca in urma unor lucrari de modernizare si de imbunatatire a dotarilor si serviciilor estimeaza ca aceasta corespunde unei categorii superioare de clasificare. Memoriul justificativ va fi insotit de documentatia de clasificare, in masura in care s-au produs modificari cu privire la structura spatiilor, a capacitatii, a echiparii sanitare etc.

Pentru structurile de primire turistice pentru care s-a depus documentatia in vederea obtinerii certificatului de clasificare anterior intrarii in vigoare a prezentelor norme metodologice se aplica prevederile legale in vigoare la data depunerii documentatiei.

Operatorul economic are obligatia sa anunte DGAP in cazul incetarii activitatii structurii de primire turistice si sa restituie DGAP certificatul de clasificare in cauza prin posta cu confirmare de primire sau prin depunerea acestuia la registratura Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale.

SANCTIUNI PRIVIND NERESPECTAREA NORMELOR METODOLOGICE

Conform legii, este interzisa functionarea structurilor de primire turistice fara certificate de clasificare, cu certificate de clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor decat cea stabilita prin anexa la certificatul de clasificare. De asemenea, placheta cuprinzand mentiunea 'clasificat de Ministerul pentru Intreprinderi Mici

si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale ', sigla acestuia, insemnele privind tipul structurii de primire turistice si nivelul de clasificare se expun, la loc vizibil, in exteriorul cladirii, iar numarul de telefon al Ministerul pentru Intreprinderi Mici

si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale si al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor se afiseaza la receptie sau in spatiul de la intrarea in saloanele de servire a mesei, pentru a fi cunoscute de turisti. Certificatul de clasificare si anexa acestuia privind structura spatiilor se pastreaza, in permanenta, in structura de primire turistica in cauza, pentru a fi prezentate organelor de control abilitate.

In scopul protectiei turistilor si al alinierii la standardele europene privind calitatea serviciilor agentii economici proprietari sau administratori de structuri de primire turistice au obligatia sa asigure ca activitatea acestor structuri sa

se desfasoare cu respectarea urmatoarelor reguli de baza:

a) mentinerea grupurilor sanitare in perfecta stare de functionare si curatenie;

b) furnizarea apei calde la grupurile sanitare si in spatiile de productie din structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu, potrivit normelor mentionate la art. 6;

c) asigurarea unei temperaturi minime de 18 grade C in timpul sezonului rece in spatiile de cazare si de servire a

mesei;

d) detinerea autorizatiilor: sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de prevenire si stingere a incendiilor - PSI, in

cazul unitatilor pentru care, potrivit legii, este obligatorie obtinerea acestora;

e) suspendarea programelor artistice, a auditiilor muzicale, video, TV, organizate in aer liber dupa ora 1,00 noaptea de catre structurile de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica;

f) functionarea structurilor de primire turistice numai in cladiri salubre, cu fatade zugravite si bine intretinute;

g) evitarea poluarii fonice, in sensul respectarii nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementari specifice;

h) respectarea reglementarilor legale in vigoare ce privesc activitatea desfasurata prin structura de primire

turistica;

i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea si tipul unitatii si insemnele privind categoria de clasificare.

Certificatul de clasificare si autorizatia de functionare se retrag de catre personalul de specialitate al Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale atunci cand nu sunt respectate una sau mai multe din regulile amintite mai sus. Restituirea certificatului de clasificare retras se va face dupa ce personalul de specialitate al Ministerul pentru Intreprinderi Mici

si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale constata remedierea deficientelor semnalate.

Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale va publica, periodic, lista cuprinzand structurile de primire turistice carora le-au fost retrase certificatele de clasificare si, respectiv, lista celor carora le-au fost restituite certificatele de clasificare. Publicarea se va face cel putin intr-un cotidian central si cel putin in unul local din judetul in care sunt situate structurile de primire turistice in cauza.

Tot din categoria sanctiunilor, alaturi de retragerea autorizatiei de functionare, fac parte si urmatoarele fapte care pot fi contraventii daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale sa fie considerate infractiuni:

a) desfasurarea activitatii in structuri de primire turistice neclasificate, cu certificate de clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor decat cea stabilita

prin certificatul de clasificare;

b) nerespectarea criteriilor care au stat la baza clasificarii;

c) neafisarea numarului de telefon al Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale si al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor;

d) inscrierea unor informatii false privind tipul structurii de primire turistice si nivelul de clasificare in materialele de promovare, pe firme sau pe insemnele prevazute de normele metodologice;

e) continuarea desfasurarii activitatii in structura de primire turistica dupa retragerea certificatului de clasificare au refuzul prezentarii, la solicitarea organelor de control, a documentelor de clasificare.

f) nerespectarea prevederilor art. 7 lit. e);

g) impiedicarea sub orice forma a persoanelor imputernicite de a-si exercita atributiile de serviciu legate de aplicarea prezentei hotarari .

Contraventiile amintite mai sus se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) faptele prevazute la lit. c), cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei;

b) faptele prevazute la lit. b), cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei;

c) faptele prevazute la lit. a) si d), cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei;

d) fapta prevazuta la lit. e), cu amenda de la 8.000 lei la 10.000 lei.

e) faptele prevazute la lit. f) si g), cu amenda de la 30.000 lei la 50.000 lei.

Tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare

Conform normelor metodologice, in Romania pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare,

clasificate astfel:

1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;

3. moteluri de 3, 2, 1 stele;.

4. hosteluri de 3 , 2 si 1 stele

5. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

6. bungalow-uri de 3, 2, 1 stele;

7. cabane turistice de 3, 2, 1 stele;

8. campinguri, sate de vacanta, popasuri turistice, casute tip camping, de

4, 3, 2, 1 stele

9. pensiuni turistice si pensiuni agroturistice de 5, 4, 3, 2, 1 stele/flori;

10. apartamente sau camere de inchiriat de 3, 2, 1 stele;

11. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime

de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

In cadrul tipurilor mai sus-mentionate poate exista urmatoarea structura a

spatiilor de cazare:

- camera cu pat individual, respectiv un loc reprezentand spatiul destinat folosirii de catre o singura persoana. Latimea paturilor individuale este de minimum 90 cm;

- camera cu pat matrimonial, respectiv unul sau doua locuri reprezentand spatiul destinat folosirii de catre una sau doua persoane. Latimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm;

- camera cu pat dublu, respectiv doua locuri reprezentand spatiul destinat folosirii de catre doua persoane. Latimea patului dublu este de minimum 160 cm;

- camera cu doua paturi individuale, respectiv doua locuri reprezentand spatiul destinat folosirii de catre doua persoane;

Referat: Completul manta 290 - parasuta principala manta 290 Eseu: Istoria parasutismului - scurt istoric al parasutismului

- camera cu trei paturi individuale; respectiv trei locuri reprezentand spatiul destinat folosirii de catre trei persoane.

- camera cu patru paturi individuale; respectiv patru locuri reprezentand spatiul destinat folosirii de catre patru persoane.

- camere comune - cu mai mult de patru paturi individuale. respectiv nr. locuri;.

- suita - ansamblu de doua camere deservite de un grup sanitar;

Lungimea patului va fi de minimum 200 cm in cazul hotelurilor de 3, 4 si 5 stele si de minimum 190 cm in cazul hotelurilor de 1 si 2 stele;

- camera cu priciuri, reprezentand spatiul destinat utilizarii de catre mai multe persoane. Priciul reprezinta o platforma din lemn sau din alte materiale pe care se asigura un spatiu de 100 cm latime pentru fiecare turist;

- garsoniera, reprezentand spatiul compus din: dormitor pentru doua persoane, salon si grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despartit de salon si printr-un glasvand sau alte solutii care permit o delimitare estetica ;

- apartament, reprezentand spatiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare), sufragerie cu echipare sanitara proprie.

La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare doua locuri, iar la categoria 4 stele, precum si la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri.

Tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie

In conformitate cu prezentele norme metodologice, in Romania pot

functiona urmatoarele tipuri de structuri de alimentatie publica:

Se pot stabili si alte tipuri de unitati in functie de conditiile concrete constatate la fata locului, cu respectarea criteriilor pentru tipul de structura turistica asimilata. Principalele caracteristici functional-comerciale ale acestor tipuri de unitati sunt prezentate in anexa nr. 2 la normele metodologice in vigoare.

Se impun a se mai face anumite precizari cu referire la operatorii economici si la activitatile desfasurate de catre acestia in cadrul structurilor de primire turistice. Astfel:

* Operatorii economici care construiesc structuri de primire turistice au obligatia sa asigure, inca din faza de proiectare, respectarea criteriilor de clasificare prevazute in normele metodologice in vigoare.

* Activitatile desfasurate in cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentatie, agrement, tratament, comert etc.) constituie un tot unitar, fiind parti componente ale produsului turistic, care impune asigurarea corelatiei dintre categoria structurii de primire si calitatea celorlalte servicii.

* Categoria de clasificare a structurii de primire turistice este data de cea la care a fost incadrata majoritatea spatiilor de cazare din incinta acesteia.

* Personalul de servire din structurile de primire turistice va purta imbracaminte specifica, stabilita de operatorul economic in cauza, diferentiat in functie de conditiile de desfasurare a activitatii, si ecuson cuprinzand numele si prenumele, iar restul personalului va purta echipament de lucru specific activitatii.

* Insemnele privind categoria de clasificare a unitatii se inscriu pe o placheta montata in exteriorul unitatii, la loc vizibil pentru turisti, precum si pe autocolante aplicate in punctele de acces al turistilor. Autocolantele si plachetele se realizeaza din material rezistent la intemperii (metal pentru categoriile de 4 si 5 stele) cu dimensiunea de 30/30 cm.

* In toate structurile de primire turistice este obligatorie:

- afisarea la loc vizibil pentru turisti a numerelor de telefon ale conducerii operatorului economic proprietar si/sau administrator al structurii in cauza, precum si ale Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale si Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului pentru a se da posibilitatea turistilor sa semnaleze eventualele nemultumiri cu privire la serviciile oferite;

- pastrarea ordinii, linistii publice, moralitatii, curateniei si respectarea cu strictete a normelor sanitare si a celor de prevenire si stingere a incendiilor;

- asigurarea de personal calificat si cu conduita ireprosabila, conform specificatiilor din anexa nr. 7 la normele metodologice in vigoare;

- oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse in tariful de cazare sau cu plata separat, astfel:

- la unitatile de 4 si 5 stele - cel putin 18 servicii;

- la unitatile de 2 stele - cel putin 10 servicii;

- la unitatile de 3 stele - cel putin 15 servicii;

- la unitatile de 1 stea - cel putin 5 servicii;

- lista orientativa cuprinzand serviciile suplimentare este prezentata in anexa nr. 6 la normele metodologice in vigoare;

- existenta in toate spatiile de cazare a unor materiale scrise, realizate estetic si tiparite in limba romana si in cel putin doua limbi de circulatie internationala, cuprinzand informatii utile pentru turisti cu privire la:

- instructiuni de folosire a telefonului;

- tarifele interne si internationale pentru convorbiri telefonice;

- lista cuprinzand serviciile suplimentare oferite si tarifele pentru cele cu plata, cu indicarea modalitatilor de solicitare a serviciului in camera;

- lista de preturi cu preparatele room-service;

- lista cuprinzand preturile produselor din minibar, dupa caz;

- instructiuni de folosire TV, instalatie aer conditionat, dupa caz;

- informatii turistice privind zona sau localitatea;

- harti cu localizarea structurii de primire turistice in cadrul zonei sau al localitatii, pentru unitatile de 3, 4 si 5 stele;

- orice alte informatii ce ar putea face agreabil sejurul turistului;

- chestionare pentru testarea opiniei turistilor cu privire la calitatea serviciilor oferite.

La hotelurile de 3, 4 si 5 stele materialele vor fi prezentate in mape speciale, in fiecare spatiu de cazare sau prin afisare cu mijloace electronice.

* Nu se admite organizarea unor activitati de jocuri distractive sau de noroc in holurile unitatilor. Asemenea activitati pot fi organizate doar in spatii distincte, cu intrari separate de intrarile destinate turistilor.

* La hotelurile de 1 - 3 stele, in spatiile destinate cazarii se pot amenaja activitati de birouri sau firme, pana la 15% din capacitatea de cazare. Se excepteaza cazurile in care se asigura intrari si fluxuri de circulatie separate pentru turisti.

* La hoteluri, este interzis ca intrarea in spatiile de cazare (camere, garsoniere si apartamente) sa se faca direct din holul receptiei.

Reguli generale si specifice privind criteriile de clasificare a structurilor de primire in turism

A. Reguli generale privind clasificarea structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare

1. Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare, in concordanta cu certificatul de clasificare, in ceea ce priveste denumirea, tipul si categoria unitatii. Pentru categoriile 5, 4 si 3 stele, firmele vor fi luminoase.

2. In spatiile de cazare, precum si in grupurile sanitare (cu exceptia WC exterioare) se va asigura in sezonul rece o temperatura minima de 18 grade C si in sezonul cald de maxim 25 grade C.

3. La grupurile sanitare se va asigura in permanenta apa calda si rece.

4. Constructiile vor fi astfel realizate incat sa se evite deranjarea turistilor din cauza zgomotelor produse de instalatiile tehnice ale cladirii sau a altor factori de poluare.

4.1. Nu se admit spatii de cazare situate la subsol sau fara aerisire si lumina naturala directa. Spatiile comune vor fi bine aerisite si iluminate.

4.2. Pardoselile si peretii grupurilor sanitare vor avea finisaje din materiale usor lavabile si de buna calitate.

4.3. Inventarul moale ( lenjeria de pat, prosoapele si halatele) vor fi de regula de culoare alba. La categoriile de 4 si 5 stele materialele folosite pentru perdele, draperii, lenjerie vor fi din matase, bumbac sau alte materiale de calitate superioara

5. Starea generala de curatenie, salubritate si igiena se asigura in conditiile prevazute de Normele de igiena aprobate prin ordinele ministrului sanatatii publice.

6. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi schimbate dupa fiecare turist, iar pentru sejururile mai lungi, ori de cate ori este nevoie, dar nu mai putin de:

B. Reguli specifice privind clasificarea structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare de tipul hotelurilor, hotelurilor-apartament si motelurilor

Hotelul este structura de primire turistica amenajata in cladiri sau in corpuri de cladiri, care pune la dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator, asigura prestari de servicii specifice si dispune de hol de primire (receptie) si de spatii de alimentatie in incinta.

Hotelul apartament este acel hotel compus din apartamente sau garsoniere, astfel dotate incat sa asigure pastrarea si prepararea alimentelor, precum si servirea mesei in incinta acestora.

Motelul este unitatea hoteliera situata, de regula, in afara localitatilor, in imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotata si amenajata atat pentru asigurarea serviciilor de cazare si de masa pentru turisti, precum si pentru parcare in siguranta a mijloacelor de transport.

Categoria de clasificare a hotelului si a hotelului - apartament este determinata de indeplinirea in totalitate a criteriilor obligatorii prevazute in normele metodologice, precum si de realizarea urmatorului punctaj minim, rezultat dinevaluarea criteriilor suplimentare, astfel:

- pentru hotel de 5 stele 150 puncte

- pentru hotel de 4 stele 120 puncte

- pentru hotel de 3 stele 70 puncte

- pentru hotel de 2 stele 30 puncte.

Pentru hoteluri-apartament punctajul este urmatorul:

- 5 stele 100 puncte

- 4 stele 60 puncte

- 3 stele 40 puncte

- 2 stele 20 puncte.

C. Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare de tipul pensiunilor turistice si a pensiunilor agroturistice

Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de pana la 20 de camere, totalizand maxim 60 de locuri, functionand inlocuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii specialamenajate cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei.

Pensiunile agroturistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de pana la 8 camere, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei, precum si posibilitatea participarii la activitati gospodaresti, sau mestesugaresti.

In pensiunile agroturistice, turistilor li se ofera masa preparata din produse naturale, preponderent din gospodaria proprie sau de la producatori autorizati de pe plan local iar gazdele se ocupa direct de primirea turistilor si de programul acestora pe tot parcursul sejurului, pe care il petrec la pensiune.

In cadrul pensiunilor agroturistice se desfasoara cel putin o activitate legata de agricultura, cresterea animalelor, cultivarea a diferite tipuri de plante, livezi de pomi fructiferi sau se desfasoara o activitate mestesugareasca, cu un atelier de lucru din care rezulta diferite articole de artizanat. Activitatile in cauza trebuie sa se desfasoare in mod continuu sau, in functie de specific si sezonalitate, sa aiba caracter de repetabilitate.

Amplasarea pensiunilor turistice trebuie realizata in locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune in pericol sanatatea sau viata turistilor.

Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse in exclusivitate la dispozitie acestora. In interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatorului (articole de imbracaminte si incaltaminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea stanjeni turistii).

In cazul in care spatiile pentru prepararea si servirea mesei sunt destinate si pentru consumatori din afara iar numarul locurilor la mese este mai mare decat al celor de cazare, dar nu mai mic de 40 de locuri la mese, spatiile in cauza se clasifica ca unitati de alimentatie publica, potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii , Comert , Turism si Profesii Liberale conformanexei nr. 2 la normele metodologice din Ordinul ministrului pentru intreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale nr. 636/2008.

Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor, potrivit anexei 1.6 la normelemetodologice din Ordinul ministrului pentru intreprinderi mici si mijlocii,comert, turism si profesii liberale nr. 636/2008.

Categoria de clasificare a pensiunii turistice este determinata de indeplinirea criteriilor prevazute in prezenta anexa si de realizarea punctajului minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevazute in anexa 1.5.1. la normele metodologice din Ordinul ministrului pentru intreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesiiliberale nr. 636/2008.

Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este

urmatorul:

- de 5 stele /flori 150 puncte

- de 4 stele/flori 120 puncte

- de 3 stele/flori 80 puncte

- de 2 stele /flori 40 puncte

Criterii suplimentare privind clasificarea structurilor de primire

turistice cu functiuni de cazare de tipul pensiunilor si pensiunilor

agroturistice

1. Constructii, aspect general si echipare exterioara :

- drum carosabil pana la poarta pensiunii- 3

- semnalizare de la soseaua principala- 2

- situarea intr-o zona nepoluata fonic, vizual sau olfactiv -6

- iluminat exterior -3

- izolarea fonica a cladirii -6

- ambianta generala a exteriorului:

· aspectul foarte bun al constructiilor- 5

· aspectul foarte bun al anexelor gospodaresti -5

· amenajarea corespunzatoare a spatiilor exterioare -5

(curte,gradina,livada, spatii amenajate in aer liber pentru divertisment)

2. Dotarea camerelor :

- izolarea fonica intre camere si spatiile comune -8

- salon de primire - living cu spatiu amenajat pentru deconectare, lecturare, conversatie -10

- TV. in toate camerele- 3

- semineu -9

- biblioteca (carti, reviste, ziare, albume etc.) -8

- dotare cu jocuri de societate (sah, table, remy, carti de joc etc.)- 4

- biliard- 8

- tenis de masa -8

- aer conditionat -10

- telefon in fiecare camera -10

- decorarea de calitate a interiorului -10

- acces internet -10

3. Dotarea bucatariilor :

- adaptarea dotarilor la numarul camerelor -8

- vesela si ustensile de bucatarie de buna calitate, nedesperechiate, in numar corespunzator capacitatii decazare -6

- aparatura electrica:

- robot-mixer -3

- cafetiera -3

- cuptor cu microunde- 6

- hota -8

- masina de spalat vase -10

- toaster (prajitor paine) -5

4. Alte dotari si amenajari

- masa si fier de calcat -2

- masina automata de spalat rufe -10

- uscator de par -2

- gratar in aer liber -3

- locuri de joaca amenajate pentru copii -5

- sala de fitness -10

- sauna -10

- piscina in aer liber -10

- piscina acoperita -15

- terenuri de sport proprii sau intermediare la terti -8

- obiecte si echipamente pentru practicarea sporturilor (schiuri, sanii, biciclete, ambarcatiuni, etc.) -8

- aparat CD, DVD- 5

- antena TV satelit sau cablu -2

- posibilitati de participare ca divertisment la unele activitati gospodare.ti -10

*)Se puncteaza numai criteriile care nu sunt minim obligatorii pentru

categoria respectiva.

D. Reguli specifice si criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu functiuni de cazare de tipul campingurilor, satelor

de vacanta, popasurilor turistice si casutelor tip camping

Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate sa asigure cazarea turistilor in corturi sau rulote, astfel amenajate incat sa permita acestora sa parcheze mijloacele de transport, sa isi pregateasca masa si sa beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unitati.

Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minima de 3 camere, garsoniere, sau apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe niveluri, in spatii amenajate, de regula, in cladiri cu alta destinatie initiala decat cea de cazare turistica. Structurile de primire turistice clasificate anterior intrarii in vigoare a prezentului ordin ca „ hotel pentru tineret' vor fi asimilate cu categoria „ hostel'.

Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativredusa, functionand in cladiri independente, cu arhitectura specifica, care asigura cazarea,alimentatia si alte servicii specifice, necesare turistilor aflati in drumetie sau la odihna in zone montane, rezervatii naturale, in apropierea statiunilor balneare sau altor obiective de interes turistic.

Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa, functionand in cladiri independente, cu arhitectura specifica, situate in statiuni turistice sau in alte zone si localitati de interes turistic, care asigura cazarea turistilor si prestarea unor servicii specifice.

Bungalow-urile sunt structuri de primire turistice de capacitate redusa, realizate, de regula, din lemn sau din alte materiale similare. In zonele cu umiditate ridicata (munte, mare) acestea pot fi construite si din zidarie. Sunt amplasate in perimetrul campingurilor, satelor de vacanta, ca unitati independente situate in statiuni turistice sau zone turistice sau ca spatii complementare pe langa alte structuri de primire turistice. Asigura cazarea turistilor, precum si celelalte servicii prestate de

unitatea de baza, dupa caz. Functioneaza, de regula, cu activitate sezoniera.

1. Amplasarea campingului trebuie sa fie facuta in locuri de interes turistic ferite de zgomot sau alte surse de poluare, precum si de elemente periculoase pentru sanatatea si securitatea turistilor.

2. Elementul de baza al campingului este parcela de campare, aceasta reprezentand o suprafata de teren bine delimitata si marcata, unde se poate parca mijlocul de transport si instala cortul sau rulota, asigurandu-se totodata suprafatalibera necesara pentru miscarea si odihna a 4 turisti.

Totalitatea parcelelor de campare reprezinta suprafata de campare amenajata.

Capacitatea campingului se exprima in numar de locuri de campare si se determina prin inmultirea cu 4 a numarului parcelelor de campare, la care se adauga eventualele locuri de cazare in casute tip camping si/sau in bungalowuri amplasate in incinta unitatii.

Casutele de tip camping sunt spatii de cazare de dimensiuni reduse, realizate din lemn sau alte materiale similare, compuse, de regula, dintr-o camera si un mic antreu sau terasa si, uneori, dotate si cu grup sanitar propriu.

Distanta intre doua casute nu poate fi mai mica de 3 m, asigurandu-se totodata spatiul pentru parcarea unei masini.

Bungalowurile amplasate in interiorul campingurilor se clasifica odata cu acestea, potrivit criteriilor specifice din prezentele norme.

La dimensionarea dotarilor si a instalatiilor din campinguri se va avea in vedere capacitatea totala de cazare a campingului.

Cel putin 15% din suprafata campingului trebuie sa fie plantata cu arbori

sau arbusti. La campingurile de 3 si 4 stele vegetatia trebuie sa fie suficient de abundenta pentru a da o umbra confortabila si o ambianta agreabila.

Accesul la camping trebuie sa fie astfel conceput incat sa previna accidentele de circulatie in momentul intrarii si iesirii vehiculelor. La campingurile de 3 si 4 stele caile de acces trebuie sa permita circulatia in ambele sensuri.

Reteaua de alei trebuie sa permita legatura dintre spatiile de camparecazare

si toate celelalte amenajari care asigura servicii (inclusiv cu terenurile pentru agrement).

3. Marimea campingurilor, amplasamentul, stilul constructiv si coloritul

diverselor constructii din cadrul acestuia nu trebuie sa aduca nici un fel de prejudicii peisajului sau mediului inconjurator.

Toate campingurile trebuie sa aiba o imprejmuire care sa nu permita accesul in camping decat prin intrarile stabilite pentru turisti. Campingurile vor avea paza ziua si noaptea.

4. Alimentarea cu apa potabila trebuie asigurata prin racordarea la reteaua publica, iar in lipsa acesteia, prin realizarea de foraje proprii sau de alte lucrari de captare a unor izvoare din zona. Nu este permisa alimentarea cu apa din fantana neacoperita din care apa se scoate cu galeata sau cu alt mijloc similar.

Distanta dintre gurile de apa amplasate pe suprafata de campare nu trebuie

sa fie mai mare de 100 m.

5. Grupurile sanitare comune trebuie sa fie amplasate cat mai central posibil,

dar nu mai aproape de 20 m de cel mai apropiat spatiu de cazare (parcela, casuta sau bungalow) si nu mai departe de 100 m de cel mai indepartat spatiu de campare-cazare.

Pardoseala la grupurile sanitare si din spatiile amenajate pentru spalatul

lenjeriei si, respectiv, pentru pregatirea mesei trebuie sa fie cel putin mozaicata, cu panta de scurgere corespunzatoare, pentru a fi usor de intretinut.

La campingurile de 4 stele compartimentul lavoarelor si al dusurilor trebuie sa fie separat de cel al cabinelor WC, iar fiecare cabina de dus va trebui sa cuprinda, separat de dusul propriu-zis, un compartiment pentru dezbracare-imbracare, echipat cu scaun, oglinda, policioara si cuier.

6. La toate cladirile existente ferestrele vor trebui sa fie astfel construite incat sa poata fi deschise pentru aerisire. De asemenea, acestea vor fi astfel realizate incat sa permita montarea cu usurinta a unor plase impotriva insectelor, sau alte dotari cu functiuni similare la cererea turistilor.

7. Turistii cazati in casute si bungalowuri beneficiaza de toate dotarile si

instalatiile comune din cadrul campingurilor.

8. Casutele amplasate pe terenuri care nu permit si amenajarea unor spatii de campare (pentru montarea corturilor sau rulotelor) vor fi clasificate casute tip camping si vor dispune de dotari si servicii identice cu casutele situate in campingurile de aceeasi categorie.

9. Casutele tip camping amplasate pe langa alte unitati de cazare sau de alimentatie publica, ca spatii complementare, vor dispune de grup sanitar comun,compartimentat pe sexe, in constructie inchisa cuprinzand:

- un lavoar la 30 de locuri;

- o cabina dus la 50 de locuri;

- o cabina WC la 30 de locuri.

10. Satul de vacanta este un ansamblu de cladiri, de regula vile sau bungalowuri, amplasat intr-un perimetru bine delimitat, care asigura turistilor servicii de cazare, de alimentatie si o gama larga de prestatii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).

Amplasamentul trebuie sa asigure un microclimat favorabil, ferit de surse de poluare (zgomot, noxe etc.) si de alte elemente care ar putea pune in pericolsecuritatea si sanatatea turistilor.

Marimea satului de vacanta, amplasamentul, stilul constructiv si coloritul diverselor constructii din cadrul acestuia nu trebuie sa aduca nici un fel de prejudiciipeisajului si mediului inconjurator.Toate satele de vacanta vor avea o imprejmuire, accesul fiind dirijat si controlat.

La unitatile de 3 stele vegetatia trebuie sa fie abundenta pentru a crea o ambianta agreabila.

Suprafata spatiilor verzi si a celor destinate pentru agrement si odihna reprezinta minimum 25% din suprafata totala a satului de vacanta.

Dotarea cu echipamente, mobilier, obiecte de inventar si elemente constructive si functionale a structurilor de primire turistice din incinta satului de vacanta se realizeaza potrivit criteriilor specifice stabilite prin prezentele norme pentru unitatile respective, tinandu-se seama de amplasamentul si de perioada de functionare a acestora (permanente sau sezoniere).

Majoritatea vilelor si a bungalowurilor din satele de vacanta de 3 stele trebuie sa fie incadrate cel putin la aceasta categorie.

11. Popasul turistic reprezinta o structura de primire turistica de capacitate redusa, formata din casute si/sau bungalowuri amplasate intr-un perimetru bine delimitat, care asigura servicii de cazare si alimentatie, precum si posibilitati de parcare auto.

Dotarea si serviciile aferente sunt identice cu ale campingurilor de aceeasi categorie, cu exceptia faptului ca popasurile turistice nu dispun de teren de campare pentru amplasarea corturilor si/sau a rulotelor.

Criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice

cu functiuni de cazare de tipul navelor maritime si fluviale

Navele maritime si fluviale, inclusiv pontoanele plutitoare, utilizate pentru cazarea turistilor pe durata calatoriei sau ca hoteluri plutitoare ancorate in porturi, se clasifica pe stele (de la 1 la 5) in functie de calitatea dotarilor si a serviciilor pe care le ofera.

Criteriile de clasificare pentru hoteluri se aplica in mod corespunzator si in cazul spatiilor de cazare de pe nave, cu exceptia celor referitoare la:

- dimensiunile spatiilor de cazare, care pot fi reduse cu pana la 50% fata de cele din hotelurile de aceeasi categorie;

- dimensiunile paturilor, care pot fi de 0,80/2,00 m la paturile individuale si 1,20/2,00 m la cele duble;

- dotarea cu piese de mobilier (scaune, mese etc.) va fi in limita spatiului, cu conditia asigurarii unei functionalitati si utilizari cat mai confortabile a spatiului de cazare. Se admit si dotari cu piese de mobilier rabatabile. La categoriile 1 si 2 stele se pot utiliza si paturi suprapuse.

Structura spatiilor de cazare de pe nave este similara cu cea din hoteluri. Spatiile de alimentatie pentru servirea turistilor se clasifica separat, potrivit criteriilor specifice unitatilor de acelasi profil .

La navele de categorie superioara (4 si 5 stele) este obligatorie asigurarea posibilitatilor pentru agrement, sport si banchete, festivitari, distractii etc.

E. Reguli generale si criterii obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica

1.Restaurantul este local public care imbina activitatea de productie cu cea de servire la masa, punand la dispozitie clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de cofetarie-patiserie, bauturi si unele produse pentru fumatori.

1.1. Restaurantul clasic este local public cu profil gastronomic, in care se serveste un larg sortiment de preparate culinare (gustari calde si reci, preparate lichide calde, mancaruri, minuturi, salate, dulciuri de bucatarie), produse de cofetarie, patiserie, inghetata, fructe, bauturi nealcoolice si alcoolice, produse din tutun etc.Pentru crearea unei atmosfere animatedistractive poate dispune de formatie muzical-artistica. Organizeaza servicii suplimentare: banchete, receptii etc.

1.2. Restaurantul specializat serveste un sortiment specific de preparate culinare si bauturi care se afla permanent in lista de meniu, in conditiile unor amenajari si dotari clasice sau adecvate structurii sortimentale (pescaresc, vanatoresc, rotiserie, zahana, dietetic, lacto-vegetarian etc.) care formeaza obiectul specializarii.

1.2.1. Restaurantul pescaresc este o unitate gastronomica care se caracterizeaza prin desfacerea, in principal, a unui sortiment variat de preparate culinare din peste. Este decorat cu obiecte sugestive din activitatea de pescuit si de prelucrare a pestelui.

1.2.2. Restaurantul vanatoresc este o unitate gastronomica specializata in producerea si servirea de preparate culinare din vanat (iepure, caprioara, porc si mistret, urs, gaste, rate salbatice etc.), care este organizata si functioneaza pe principii similare restaurantului clasic, avand insa prin amenajare, dotare si prezentarea personalului elemente specifice, particulare.

1.2.3. Rotiseria este un restaurant de capacitate mica (20 - 50 de locuri la mese), in care consumatorii sunt serviti cu produse din carne la frigare - rotisor (pui, muschi de vaca si porc, specialitati din carne etc.), chebab cu garnituri, unele gustari reci (pe baza de oua, branza, legume etc.), salate, deserturi, precum si bauturi racoritoare, cafea, vin (in special vin rosu servit in carafe), un sortiment redus de bauturi alcoolice fine.

Spatiul de productie se afla chiar in interiorul salii de consumatie si este dotat cu rotisor sau frigarui si cu vitrina frigorifica in care se afla expusi pui si alte specialitati din carne pentru fript in fata consumatorilor.

1.2.4. Restaurant-zahana este o unitate gastronomica in care se servesc, la comanda, in tot timpul zilei, produse (specialitati din carne de porc, vaca, batal, miel) si subproduse din carne neportionata (ficat, rinichi, inima, splina, momite, maduvioare etc.), mici, carnati etc., pregatite la gratar si alese de consumatori din vitrine de expunere sau din platourile prezentate de ospatari la masa. Mai poate oferi: ciorba de burta, ciorba de ciocanele, tuslama, tochitura, salate combinate de sezon, muraturi, dulciuri de bucatarie, bauturi alcoolice (aperitive si vinuri).

1.2.5. Restaurantul dietetic/lacto-vegetarian este o unitate gastronomica in care se desfac in exclusivitate sortimente de preparate culinare pe baza de lapte si produse lactate, oua, paste fainoase, orez, salate din legume, precum si dulciuri de bucatarie, lactate proaspete, produse de patiserie, inghetata si bauturi nealcoolice calde si reci; restaurantul dietetic ofera preparatele sub indrumarea unui cadru medical.

1.2.6. Restaurantul familial sau pensiunea este o unitate cu profil gastronomic care ofera, in mai multe variante, meniuri complete la pret accesibil. Preparatele si specialitatile solicitate in afara meniurilor se servesc conform preturilor stabilite in listele de meniu. Bauturile alcoolice, racoritoare, apa minerala si bere sunt limitate la un numar redus de sortimente. Poate functiona si pe baza de abonament. La nevoie se poate organiza si ca sectie in cadrul unui restaurant clasic.

De regula, asemenea unitati se organizeaza in statiuni turistice sau in pensiuni turistice si pensiuni agroturistice.

1.3. Restaurantul cu specific este o unitate de alimentatie pentru recreere si divertisment, care, prin dotare, profil, tinuta lucratorilor, momente recreative si structura sortimentala, trebuie sa reprezinte obiceiuri gastronomice locale sau nationale, traditionale si specifice diferitelor zone.

1.3.1. Crama desface o gama larga de vinuri. Acestea se pot servi atat imbuteliate, cat si neimbuteliate. Se realizeaza si se desface o gama specifica de preparate culinare: tochitura, preparate din carne la gratar sau trase la tigaie. Vinurile se servesc in carafe sau cani din ceramica. Este dotata cu mobilier din lemn masiv, iar peretii sunt decorati cu scoarte, stergare etc.

Poate avea program muzical, tarafuri de muzica populara. Se poate organiza si ca sectie in cadrul unui restaurant clasic.

1.3.2. Restaurantul cu specific local pune in valoare bucataria specifica unor zone geografice din tara sau a unor tipuri traditionale de unitati (crame, colibe, suri etc.).

Sunt servite vinuri si alte bauturi din regiunea respectiva, utilizandu-se ulcioare, carafe, cani etc. Efectul original al acestor unitati este realizat prin imbinarea cadrului natural cu cel arhitectural al sistemului constructiv, al finisajelor inspirate dupa modelul popular, al elementelor de decoratie, al mobilierului si obiectelor de inventar de conceptie deosebita, de gama sortimentala a mancarurilor pregatite si prezentarea personalului. La construirea unitatilor se utilizeaza materialeprelucrate sumar, specifice regiunii respective, cum sunt: piatra, bolovani de rau, lemn (brut sau prelucrat), caramida, trestie, stuf, rachita etc. Ospatarii au uniforma confectionata in concordanta cu specificul unitatii (costume de daci, de romani, ciobanesti etc.).

1.3.3. Restaurantul cu specific national pune in valoare traditiile culinare ale unor natiuni (chinezesc, arabesc, mexican etc.), servind o gama diversificata de preparate culinare, bauturi alcoolice si nealcoolice specifice. Ambianta interioara si exterioara a saloanelor, programul muzical, uniformele personalului de servire si celelalte sunt specifice tarii respective.

1.4. Restaurantul cu program artistic este o unitate de alimentatie pentru turisti care prin dotare si amenajare asigura si derularea unor programe de divertisment gen spectacol (muzica, balet, circ, recitaluri, scheciuri, programe specifice barurilor de noapte etc.).

1.5. Braseria sau bistro-ul asigura in tot cursul zilei servirea consumatorilor, in principal cu preparate reci, minuturi, un sortiment restrans de mancaruri, specialitati de cofetarie-patiserie, bauturi nealcoolice calde si reci, bauturi alcoolice de calitate superioara, un bogat sortiment de bere.

1.6. Beraria este o unitate specifica pentru desfacerea berii de mai multe sortimente, in recipiente specifice (tap, halba, cana) de diferite capacitati si a unor produse si preparate care se asociaza in consum cu acestea (crenvursti cu hrean, mititei, carnati, chiftelute, foetaje, covrigei, migdale, alune etc.), precum si branzeturi, gustari calde si reci, minuturi (din oua, legume), specialitati de zahana (1 - 2 preparate), precum si bauturi alcoolice (coniac,rom, sortiment restrans de vinuri si bauturi nealcoolice).

1.7. Gradina de vara este o unitate amenajata in aer liber, dotata cu mobilier specific 'de gradina' si decorata in mod adecvat. Ofera un sortiment diversificat de preparate culinare, minuturi, gratar, salate, dulciuri de bucatarie si cofetarie-patiserie, un larg sortiment de bauturi alcoolice (vinuri selectionate de regiune, imbuteliate sau neimbuteliate, bauturi spirtoase etc.) si nealcoolice, cafea, fructe, produse din tutun.

2. Barul este o unitate de alimentatie cu program de zi sau de noapte, in care se serveste un sortiment diversificat de bauturi alcoolice si nealcoolice si o gama restransa de produse culinare. Cadrul ambiental este completat cu program artistic, auditii muzicale, video, TV.

2.1. Barul de noapte este o unitate cu caracter distractiv, cu un orar de noapte care prezinta un program variat de divertisment, de music-hall si dans pentru consumatori si ofera o gama variata de bauturi alcoolice fine, amestecuri de bauturi de bar, bauturi nealcoolice, specialitati de cofetarie si inghetata asortate, roast-beef, fripturi reci etc., fructe si salate de fructe (proaspete si din compoturi), cafea, jardiniere cu delicatese. De obicei este realizat in amfiteatru, pentru ca de la toate mesele sa se poata viziona programul artistic muzical. Este dotat cu instalatii de amplificare a sunetului, orga de lumini, instalatii de proiectie a unor filme.

2.2. Barul de zi este o unitate care functioneaza, de regula, in cadrul hotelurilor si restaurantelor sau ca unitate independenta. Ofera consumatorilor o gama variata de bauturi alcoolice si nealcoolice, simple sau in amestec, si gustari in sortiment restrans, tartine, foetaje, specialitati de cofetarie si inghetata, produse din tutun (tigari) si posibilitati de distractie (muzica discreta, televizor, jocuri mecanice etc.). In salonul de servire se afla tejgheaua-bar cu scaune inalte, un numar restrans de mese cu dimensiuni mici, cu scaunele respective.

2.3. Cafe-bar-cafenea este o unitate care imbina activitatea de desfacere a cafelei cu cea recreativa; ofera consumatorilor si gustari calde si reci, minuturi, produse de cofetarie-patiserie, inghetata, bauturi nealcoolice calde (cafea filtru, svart, cafea cu lapte, ciocolata, ceai etc.), bauturi alcoolice fine (lichior, coniac, vermut etc.).

2.4. Disco-bar (discoteca-videoteca) este o unitate cu profil de divertisment pentru tineret, activitatea comerciala fiind axata pe desfacerea de gustari, produse de cofetarie-patiserie, inghetata si, in special, amestecuri de bauturi alcoolice si nealcoolice. Divertismentul este realizat prin intermediul muzicii de auditie si de dans, inregistrata si difuzata prin instalatii speciale si prin disc-jockey, care asigura organizarea si desfasurarea intregii activitati. Videoteca este o incapere special amenajata cu instalatii electronice de redare si vizionare in care se prezinta videoprograme si filme.

2.5. Bufet-bar ofera un sortiment restrans de preparate calde si reci (gustari, sandviciuri, minuturi, mancaruri, produse de patiserie) pregatite in bucataria proprie sau aduse din afara, bauturi nealcoolice calde si reci, bauturi alcoolice (aperitive), bere, vinuri, la pahar.

3. Unitati tip fast-food

3.1. Restaurant-autoservire este o unitate cu desfacere rapida in care consumatorii isi aleg si se servesc singuri cu preparatele culinare calde si reci (gustari, produse lactate, bauturi calde nealcoolice, supe, ciorbe, creme, preparate din peste, antreuri, preparate de baza, salate, deserturi, fructe) si bauturi alcoolice (bere) si nealcoolice, la sticla, asezate in linii de autoservire cu flux dirijat si cu plata dupa alegerea produselor.

3.2. Bufetul tip expres este o unitate cu desfacere rapida, in care fluxul consumatorilor nu este dirijat, servirea se face de catre vanzator, iar plata se face anticipat. Unitatea este dotata cu mese tip 'expres'.

3.3. Pizzeria este o unitate specializata in desfacerea sortimentelor de pizza. Se mai pot desface gustari, minuturi, salate, produse de patiserie, racoritoare, bere, vin la pahar sau bauturi slab alcoolizate.

3.4. Snack-barul este o unitate caracterizata prin existenta unei tejghelebar, cu un front de servire care sa permita accesul unui numar mare de consumatori, serviti direct cu sortimente pregatite total sau partial in fata lor.

Ofera in tot timpul zilei o gama diversificata de preparate culinare (crenvursti, pui fripti, sandviciuri, carnaciori, unele preparate cu specific), precum si bauturi nealcoolice calde si reci si bauturi alcoolice in sortiment redus.

4. Cofetaria este o unitate specializata pentru desfacerea unui sortiment larg de prajituri, torturi, fursecuri, cozonac, inghetata, bomboane, patiserie fina, bauturi nealcoolice calde si reci si unele bauturi alcoolice fine (coniac, lichior).

5. Patiseria este o unitate specializata in desfacerea pentru consum, pe loc sau la domiciliu, a productiei proprii specifice, in stare calda (placinta, strudele, merdenele, pateuri, covrigi, branzoaice, gogosi, cornuri etc.). Sortimentul de bauturi include bere la sticla, bauturi nealcoolice, bauturi calde, racoritoare, vin la pahar, diferite sortimente de produse lactate (iaurt, chefir, lapte batut etc.). Se poate organiza si cu profil de placintarie, simigerie, covrigarie, gogoserie sau patibar.

Lista orientativa a serviciilor suplimentare ce pot fi prestate in structuri

de primire turistice cu functiuni de cazare

1. Servicii de posta, telecomunicatii si publicitate:

- convorbiri telefonice;

- acces internet;

- fax;

- antena satelit;

- program video intern,

- TV cablu;

- vanzari de carti postale, ilustrate, timbre postale, reviste;

- vanzari de materiale de promovare turistica (CD-uri, DVD-uri,

albume, ghiduri, pliante).

2. Servicii personale:

- frizerie;

- coafura;

- cosmetica;

- manichiura;

- pedichiura;

- gimnastica de intretinere;

- exercitii fizice si cura pentru slabire;

- spalatorie si curatatorie;

- curatat incaltaminte.

3. Inchirieri de:

- CD-uri, DVD-uri

- laptopuri;

- frigidere;

- televizoare;

- paturi suplimentare;

- jocuri distractive (rummy, table, sah);

- echipament si materiale sportive;

- sali de receptie, simpozioane etc.;

- birouri pentru firme;

- birouri pentru oameni de afaceri;

- instalatii pentru traducere simultana;

- locuinte pentru reprezentanti de firme;

- locuri de garaj;

- biciclete si triciclete;

- ambarcatiuni (salupe, barci);

- articole de strand si plaja (umbrele, sezlonguri, cearceafuri);

- autoturisme cu/fara sofer (rent-a-car);

- terenuri de sport;

- articole de uz gospodaresc pentru campinguri;

- inventar suplimentar (pilote, pleduri, cearceafuri, perne etc.) in

campinguri;

- masini de calcat;

- masini automate de spalat rufe in campinguri.

4. Servicii de educatie fizica si sport:

- inot;

- patinaj;

- schi;

- echitatie;

- popice;

- gimnastica;

- alpinism;

- tenis de camp;

- tenis de masa;

- tir cu arcul;

- schi nautic;

- scoli pentru schi, patinaj, inot, tenis etc.

5. Servicii de cultura si arta:

- organizare directa si procurare de bilete pentru:

- spectacole de teatru;

- concerte;

- carnavaluri.

6. Diverse alte servicii:

- room-service;

- spalat si calcat lenjerie;

- spalat, calcat, curatat obiectele turistilor;

- comisionar-curier;

- lucrari de secretariat;

- multiplicari de documente;

- rezervari de locuri la hoteluri in alte localitati;

- rezervari de locuri in unitati de alimentatie;

- parcare auto;

- supraveghere copii, batrani;

- gradinita pentru copii;

- procurari bilete de tren, avion;

- transport hotel - aeroport;

- piscina, sauna;

- sala de fitness;

- solar;

- masaj;

- organizare de banchete, receptii, mese oficiale, nunti;

- ghid de turism autorizat;

- tratamente geriatrice si reumatismale;

- tratamente prin metode romanesti (Gerovital, Amar etc.) si straine;

- asigurarea de medicamente pentru continuarea tratamentului

ambulatoriu;

- organizarea de partide de pescuit;

- abonamente la mijloacele de transport pe cablu;

- bilete pentru mijloacele de transport in comun;

- plimbari cu caruta, trasura, sania etc.;

- schimb valutar;

- vanzari de marfuri - puncte comerciale diverse (farmacii, cadouri,

ziare, flori etc.);

- vanzari de excursii pe trasee interne si externe;

- vanzari de locuri la diferite actiuni specifice (festivaluri, seri

folclorice, degustari de vinuri etc.).

7. Servicii gratuite:

- informatii privind prestarea unor servicii, mijloace de transport,

spectacole, starea vremii;

- incarcarea, descarcarea si transportul bagajelor;

- trezirea turistilor la ora solicitata;

- obtinerea legaturilor telefonice;

- pastrarea obiectelor de valoare;

- transmiterea de mesaje;

- predarea corespondentei turistilor;

- expedierea corespondentei turistilor;

- asigurarea de ziare, reviste in holuri;

- acordarea de medicamente si materiale sanitare in cadrul primului

ajutor in caz de accidente;

- pastrarea obiectelor uitate si anuntarea turistilor;

- pastrarea bagajelor;

- comenzi pentru taximetre;

- expediere prin 'retur' la domiciliu a scrisorilor sosite dupa plecarea

turistilor;

- facilitarea cazarii pasagerilor in alte spatii de cazare din localitate;

- oferirea de materiale de promovare si informare turistica;

- servicii de parcare si garare.

BIBLIOGRAFIE :

Hotararea Guvernului nr. 1328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice;

Hotararea Guvernului nr. 1412/2002 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice;

Ordinul ministrului pentru intreprinderi mici si mijlocii, comert, turism si profesii liberale nr. 636/2008 pentru aprobarea normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice;

www.mturism.ro

www.sutalasutaturism.ro

https://www.scritub.com/geografie/turism/index.php