Serviciile de alimentatie pentru turisti

1. Caracteristici ale serviciilor de alimentatie

Serviciile de alimentatie reprezinta una din laturile importante ale produsului turistic, ele incadrandu-se in categoria serviciilor de baza.

Privita prin prisma calitatii sale, de componenta a serviciilor de baza, alimentatia publica intregeste calitatea prestatiei turistice in ansamblul ei, influenteaza continutul si atractivitatea ofertei turistice cu multiple implicatii asupra dimensiunilor si orientarii fluxurilor turistice. Totodata, serviciile de alimentatie trebuie sa intruneasca si cateva cerinte specifice precum cele mentionate mai jos.

Ele trebuie sa fie prezente in toate momentele cheie ale consumului turistic: la puncte de imbarcare, in mijloace de transport, la locurile de destinatie si sejur, la locurile de agrement etc.

O alta trasatura este data de necesitatea existentei unei tipologii largi de unitati de alimentatie pentru turisti, capabila sa satisfaca o paleta diversificata de preferinte.

Tabel. Nr. 1 Corelatia necesara intre categoriile de confort ale unitatilor de cazare

si alimentatie pentru turisti in Romania

Criteriile utilizate pentru clasificarea unitatilor de alimentatie destinate servirii turistilor in cele 4 categorii (lux, I, II, III) se refera la :

- felul constructiilor si instalatiilor;

- amenajarile si dotarile interioare din saloane;

- dotarea cu inventar de servire;

- serviciile suplimentare oferite consumatorilor;

- nivelul de calificare a personalului unitatii.

Referat: Completul manta 290 - parasuta principala manta 290 Eseu: Istoria parasutismului - scurt istoric al parasutismului

In structura produselor comercializate trebuie sa fie prezente preparate din bucataria nationala si cea internationala, din cea specifica anumitor tari si zone.

Componenta de prim ordin in structura ofertei turistice, alimentatia publica se recomanda, pe zi ce trece, ca un domeniu cu multiple si noi posibilitati in ceea ce priveste ridicarea calitatii servirii turistice in conditii de inalta rentabilitate si eficienta. Tinand seama de faptul ca turistul cheltuieste o parte insemnata din bugetul sau de timp (20 25%) in unitatile de alimentatie publica, o atentie deosebita se acorda atractiei pe care acestea o exercita contactelor sociale ce se pot realiza in cadrul lor.

2. Activitatea de productie si servire a turistilor in unitatile de

alimentatie publica

Organizarea procesului de productie si de servire in asemenea unitati sunt influentate de o serie de factori specifici cum sunt:

afluenta diferita a turistilor in timpul zilei cat si chiar in cursul saptamanii, functie de tipul unitatii (restaurant, cofetarie etc.), de amplasarea ei.

produsele culinare se comercializeaza, de regula, imediat sau la foarte scurt timp dupa preparare.

productia de preparate culinare trebuie sa fie diversificata, de foarte buna calitate si intr-o structura sortimentala diversificata pentru a satisface un evantai larg de turisti interni si internationali.

Procesul de producere a preparatelor culinare in unitatile de alimentatie pentru turisti poate sa cuprinda doua faze:

prelucrarea primara a materiilor prime si semifabricatelor (sortarea, spalarea, portionarea etc.) in spatii special amenajate si rezervate;

pregatirea termica, la cald, in laborator sau bucatarie.

Stabilirea structurii sortimentale a preparatelor si a cantitatilor lor zilnice in fiecare unitate de alimentatie publica se face in baza unui plan-meniu de catre bucatarul sef impreuna cu seful de unitate cu cel putin o zi inainte

O preocupare constanta a conducerii unitatilor de alimentatie publica consta in cresterea productivitatii muncii la productia de preparate culinare, in sporirea rentabilitatii unitatilor. Ea se poate realiza pe urmatoarele cai:

sporirea volumului productiei si a vanzarilor prin largirea segmentului de consumatori si prin aceasta, utilizarea mai buna a timpului personalului;

cresterea gradului de mecanizare a operatiilor, cu consum mare de munca vie;

organizarea producerii centralizate, in cadrul firmei, a unor semipreparate sau preparate culinare pentru a putea promova progresul tehnic;

aprovizionarea la timp cu materii prime de calitate;

organizarea rationala a locurilor de munca, a spatiilor de productie;

normarea consumului de timp de munca pentru diverse activitati si, pe aceasta baza, rationalizarea necesarului de personal

realizarea unei diviziuni optime a muncii in cadrul personalului unitatii comerciale si precizarea clara a obligatiilor la fiecare loc de munca;

intarirea disciplinei si a ordinii in activitatea de productie.

Pentru o ocupare mai buna a capacitatilor unitatilor de alimentatie publica apare necesar promovarea mai sustinuta a vanzarilor si imbunatatirea modului de servire a consumatorilor.

Forme si indicatori de evaluare a serviciilor unitatilor de alimentatie pentru turisti

Caracterizarea, sub aspect economic, a unitatilor de alimentatie pentru turisti se poate face cu ajutorul unor indicatori cum ar fi:

a) investitia specifica (i) pe un loc la masa:

lei/loc la masa, unde:

i_s = investitia specifica pe un loc la masa;

I = valoarea totala a investitiei pentru infiintarea unitatii respective de alimentatie publica

N_{r lm} = numarul de locuri la mese;

b) vanzarea medie pe un loc la masa sau pe metru patrat sala de consum:

lei/loc la masa, unde:

= vanzarea medie pe un loc la masa;

D = volumul vanzarilor totale dintr-o anumita perioada de timp;

c) vanzarea medie din productie proprie (vp) pe un loc la masa:

lei / loc la masa, unde:

= vanzarea medie din productie proprie ; N_{r lm} = numar de locuri la mese

D_pp = vanzarile din productie proprie dintr-o anumita perioada de timp;

d) productivitatea muncii (Wp) personalului de productie:

, unde: = numarul mediu al personalului de productie;

e) productivitatea orara medie (Wh) in unitatea de alimentatie publica:     

, unde:

N_om-ore = numarul om-ore lucrate de personalul unitatii de alimentatie publica intr-o anumita perioada de timp;

f) rata rentabilitatii economice (Rr ec) a unitatii de alimentatie publica:

, unde:

P_n = profitul net obtinut intr-o anumita perioada de activitate de unitatea respectiva;

g) consumul mediu pe un client (Cl):

, unde: NrCl = numarul de clienti dintr-o anumita perioada;

h) afluxul consumatorilor pe un loc la masa (a_lm):

i) coeficientul de utilizare a capacitatii de servire:   

(C_pt):