Turism
Studiu de caz – Statiunea montana Poiana Brașov – turism montanStudiu de caz – Statiunea montana Poiana Brașov – turism montan Turismul de munte este considerat a fi unul dintre principale motive turistice pentru Romȃnia, iar Poiana Brașov este statiunea cea mai cunoscuta și mai reprezentativa in acest sens. Spectaculoasele peisaje pe care aceasta le ofera precum și dotarile realizate la cele mai ridicate cerinte ale turismului montan, fac din Poiana Brașov un important centru turistic, cunoscut atȃt in tara cȃt și peste hotare. Statiunea este situata in centrul tarii, la o altitudine de 1030 m, pe versantul nordic al Masivului Postavarul, la o distanta de doar 13 km Brașov. Potentialul turistic natural bogat și diversificat al stațiunii este foarte bine pus in evidenta de varietatea aspectelor peisagistice, dar și de conditiile climatice, relief sau alti factori naturali. Climatul este corespunzator muntilor cu altitudine medie. “Poiana Soarelui”, așa cum mai este supranumita, face parte din zona climatului temperat. Temperaturile medii anuale inregistrate aici sunt de aproximativ 6°C, circa 280 de zile din an sunt insorite iar numarul mediu al zilelor cu ninsoare este 120. Datorita modului de dispunere al statiunii, vȃnturile lipsesc iar fenomenul de producere al avalanșelor este inexistent. Deasemenea imbinarea armonioasa a pajiștilor și a padurilor de conifere și foioase, cu fauna de o mare diversitate, ofera statiunii o nota aparte. Avȃnd in vedere potentialul turistic antropic, Masivul Postavarul ofera posibilitatea de a vizita Peștera de Lapte, Pietrele lui Solomon, Muchia Cheii, Rezervatia și Parcul National Tȃmpa. Deasemenea Brașovul se distinge prin bogatia și valoarea unor resurse antropice importante precum: Cetatea Rȃșnov, Castelul Bran, Peleș, Manastirea Sinaia și altele. Poiana Brasov se caracterizeaza printr-o infrastructura turistica diversa si foarte complexa. Aceasta este reprezentata de o rețea de transport pe cablu bogata, ce favorizeaza urcarea pe munte, de numeroasele partii de schii pentru toate categoriile de turisti, de rețeaua unitaților de cazare, de infrastructura locațiilor de agrement si de traseele montane ce ofera turistilor peisaje de neuitat. Asadar, pentru a ajunge in
statiune turiștii pot folosi legaturile rutiere: DN1 (București-Ploiești-Brașov),
DN7 (București-Tȃrgoviște), legaturile feroviare, insa
pot apela și la transportul aerian, cel mai apropiat aeroport fiind la Ȋn ceea ce privește infrastructura specifica, statiunea detine cea mai densa si moderna dotare turistica montana din tara noastra: de la primul hotel modern construit (hotelul Sport) la noile hoteluri de 2,3,4 si 5 stele, cu piscina, sali de spectacole si conferinte, debarcader, centru de echitatie, baze sportive si stana turistica. Cu privire la circulatia turistica se poate spune ca poiana este o
statiune receptoare de turiști, aceasta atrage atȃt turiștii
din La nivelul anului 2012, numarul unitatilor de cazare turistica se ridica la 48 (vezi tabel nr. 2.4.). Dintre acestea cele mai multe erau reprezentate de hoteluri (14), urmate de 6 vile, 13 bungalow-uri, 13 pensiuni turistice si 2 sate de vacanta. Cateva din cele mai frecventate hoteluri de turisti sunt: Alpin, Ciucas, Piatra Mare, Caraiman, Sportul, Bradul, Soimul, Poiana, Ruia, Intim etc. Conform datelor statistice se observa ca in ultimii ani capacitatea de cazare turistica in stațiunea Poiana Brasov a crescut treptat, ajungand de la 2.090 de locuri in anul 2008, la 2.544 la nivelul anului 2012. Din analiza acestor date ne putem da seama de calitatea serviciilor turistice pe care statiunea le pune la dispozitia turiștilor dar și de efortul depus pentru o promovare cȃt mai atractiva. Tabel nr. 2.4. Evolutia turismului in zona Poiana Brasov, 2008-2012
Sursa: Directia
Judeteana de Statistica Chiar daca stațiunea deține un potential natural si antropic bogat, datele statistice reflecta in perioada 2008-2012 reducerea interesului oferit de turistii straini, numarul acestora scazand de la 96.000 de turisti in 2008 la 78.000 in anul 2012. Țarile din care provin
turiștii straini sunt in general Statutul de renume al statiunii reiese și din confortul pe care unitatile de cazare il ofera turiștilor. Din locurile deținute de hoteluri, cele mai multe sunt unitati cu un grad de confort superior (3 și 4 stele). Baza de alimentatie a turiștilor este realizata de catre restaurantele hotelurilor de pe teritoriul statiunii dar și de numeroase unitati specializate precum: restaurantul Vȃnatorul, Capra neagra, Stana Turistica - un complex specific traditional romȃnesc și multe altele. Cu privire la domeniul schiabil al statiunii, acesta se intinde pe o suprafata de aproximativ 85 ha. Poiana dispune de 10 pȃrtii de schi (vezi tabel nr.2.5.), pentru schiori de toate nivelurile, incepatori, medii și avansati. Tabel nr. 2.5. Partii de schi din stațiunea Poiana Brasov
Sursa: Direcția de Statistica Partiile sunt deservite de instalatii performante de transport pe cablu, mai exact: 2 telecabine: Capra Neagra, Kanzel, o telegondola Postavarul (vezi anexa nr.2) și 6 teleschiuri Bradul, Ruia, Subteleferic, Stadion, Slalom și Kanzel( vezi anexa nr.3). Chiar daca motivul principal al stațiunii Poiana Brașov este practicarea sporturilor de iarna, aceasta ofera turistului cele mai diverse mijloace de recreere, distractie și divertisment. Astfel agrementul in stațiune este completat de plimbarile in aer liber și de excursiile in imprejurimi, practicarea sporturilor pe terenuri special amenajate (badminton, tenis, minigolf), excursii speciale spre rȃurile mai importante pentru amatorii de pescuit sportv etc. Chiar daca statiunea dispune de un potential bogat și variat, iar rezultatele obtinute in ultimii ani au fost unele destul de bune, intotdeauna este loc de mai bine și pot fi aduse unele imbunatatiri. Așadar, privita in toate componentele sale (baza materiala de cazare, gastronomica, de agrement, calitatea serviciilor) Poiana Brașov se constituie intr-o renumita și apreciata perla a turismului european și mondial. * Ȋn
urma analizelor realizate se poate spune ca Romȃnia dispune de o
zona Ilie, Nita, Constantin, Nita, “ Pia a turistica a Romaniei”, ed. Economica, Bucuresti, 2008, pg. 216 Directia Judeteana de Statistica
–
|