SOCIETATILE COMERCIALE

Subsectiunea III.1.

§ 1 Reglementarea societatilor comerciale

Dreptul comun in materia societatilor comerciale este reprezentat de Legea 31/1990 privind societatile comerciale , republicata in 17.11.2004, modificata prin Legea 302/24.10.2005 publicata in M.O. din 27.10.2005

Este alcatuita din 8 titluri: dispozitii generale, constituirea societatilor comerciale, functionarea societatilor comerciale- cu dispozitii generale si specifice fiecarui tip de societate, modificarea societatilor comerciale, excluderea si retragerea asociatilor, dizolvarea , fuziune, divizare; lichidrea societatilor comerciale,infractiuni; dispozitii finale si tranzitorii.

In afara acesteia mai exista reglementari speciale pentru anumite tipuri de societati: societatile de asigurare - Legea 32/2000, societatile bancare- Legea 58/1998. Societatile comerciale fara personalitatea juridica sunt reglementae de : asociatiile familiale- Legea 300/2004, asociatiile in participatiune- Codul comercial.

§ 2 Definitia

Pornindu-se de la dispozitiile Codului civil care defineste societate civila ca fiind „contractul prin care doua sau mai multe persoane se invoiesc sa puna ceva in comun , cu scopul de a imparti foloasele ce ar putea deriva”, societatea comerciala reprezinta o grupare de persoane constituita in bara unui contract de societate si beneficiind de personalitate juridica, in care asociatii se inteleg sa puna in comun anumite bunuri , pentru realizarea de fapte de comert, in scopul realizarii si impartirii profitului realizat.

§ 3 Formele societatilor comerciale

Actele de comert se pot realiza fie de catre comerciantul persoana fizica, fie prin asocierea acestora in cadrul unor societati comerciale fara personalitate juridica- asociere in participatiune, asociatie familiala, fie sub forma societatilor comerciale beneficiind de personalitate juridica, constituite in temeiul Legii 31/1990.

Astfel art. 1 din aceasta lege arata ca in vederea efectuarii de acte de comert, persoanele fizice si juridice se pot asocia si pot constitui societati comerciale. Se consacra principiul potrivit caruia o societate comerciala constituita potrivit legii 31/1990 poate avea ca obiect numai realizarea de acte de comert .

Legea permite insa constituirea societatilor comerciale numai in una din urmatoarele forme:

societatea in nume colectiv,

societatea in comandita simpla

societatea in comandita pe actiuni

societatea pe actiuni

societatea cu raspundere limitata.

Societatea in nume colectiv

-sunt societati intuitu personae, constituite dintr-un numar mic de persoane intre care exista relatii de incredere; sunt considerate „societati inchise”.

- legea nu prevede un minimum de capital social, dar se pot aporta bunuri de orice fel: numerar, natura sau creante

-capitalul este divizat in parti sociale, numite in doctrina „ parti de interes”, de valoare egala, care nu sunt reprezentate prin titluri negociabile si in principiu sunt netransmisibile. Cesiunea partilor sociale sau transmiterea lor in caz de deces al unui asociat opereaza numai daca in actul constitutiv ala societatii s-a prevazut in mod expres aceasta posibilitate.

-asociatii raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile sociale, astfel incat acestea sunt garantate cu patrimoniul social si cu patrimoniul asociatilor Raspunderea este solidara, in sensul ca daca patrimoniul social nu este suficient pentru plata datoriilor societatii, creditorii pot solicita si obtine de la oricare dintre asociati plata intregii creante, urmand ca cel care a facut plata sa aiba drept de regres impotriva celorlalti asociati corespunzator participarii lor la beneficii si pierderi; solidaritatea exisa numai in raport cu creditorii sociali, intre asociati, obligatiile fiind divizibile. Raspunderea este nelimitata, in sensul ca fiecare asociat raspunde pentru datoriile sociale inclusiv cu bunurile proprii.

Pozitia asociatului ce raspunde solidar si nelimitat este asemanatoare fidejusorului cu anumite particularitat. Ei pot fi executati direct si in temeiul unei hotarari a judecatorului sindic in cazul procedurii falimentului- vezi si completeaza Legea 64/1995

Aceasta raspundere este subsidiara, creditorii avand obligatia sa se indrepte mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei si numai daca societatea nu le plateste in termen de 15 zile de la data punerii in intarziere creditorii socialei se vor putea indrepta impotriva asociatilor.

-conducerea revine adunarii generale care adopta hotararile cu unanimitate de vot;

- administrarea si reprezentarea societatii in relatiile cu tertii se face de catre unul sau mai multi administratori , asociati sau terti.

- controlul activitatii economico- financiare de regula, se realizeaza de catre asociati , acestia avand posibilitatea sa desemneze unul sau mai multi cenzori.

-dizolvarea: cauze generale, cauze specifice: moartea, incapacitatea, falimentul, retragerea au excluderea unui asociat,

Societatea in comandita simpla

Se caracterizeaza prin existenta a doua categorii de asociati:

-comanditati, care au aceeasi raspundere ca si asociatii din societatea in nume colectiv, adica raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile sociale; ei lucreaza sub comanda comanditarilor si sunt cei administreaza efectiv societatea si o reprezinta in relatiile cu tertii

-comanditari, raspund numai in limita aportului la capitalul social; au puterea de comanda a societatii, finanteaza societatea, fara a participa in mod direct la coordonarea si administrarea patrimoniului acesteia

Celelalte caracteristici prezentate la SNC sunt valabile si pentru aceasta forma de societate.

Societatea pe actiuni

- este o societate de capitaluri, elementul esential nefiind calitatea persoanei asociate ci capitalul aportat de aceasta, el prezentand mai multa relevanta.

- sunt societati mari, fiind necesar un numar de minim 5 actionari la constituire;

- capitalul social minim este de 25.000 Euro in echivelent lei la dat subscrierii, la cursul BNR, si se poate constitui numai in bani si natura;

- se constituie atat prin subscriptie instantanee, ca orice alta societate comerciala, dar prin subscriptie publica;

- capitalul social este impartit in actiuni reprezentate prin titluri negociabile, transmisibile atat pe pietele financiare organizate- bursele de valori cat si pe piete neorganizat, mai ales cele necotate la bursa; se transmit prin acte intre vii si prin acte mortis causa, fara sa fie necesar acordul celorlalti actionari;

- raspunderea actionarilor pentru datoriile societatii este limitata la valoarea actiunilor pe care le detine fiecare, obligatiile sociale fiind garantate numai cu patrimoniul societatii.

- conducerea societatii se realizeaza de catre adunarea generala si se face pe principiul majoritatii voturilor actionarilor si nu al majoritatii;

- administrarea societatii se realizeaza de catre un consiliu de administratie si eventual un comitet de directie; este posibil ca administrarea societatii sa se faca si de un singur administrator;

- controlul activitatii se realizeaza in mod obligatoriu , de o comisie de cenzori

- dizolvarea: pentru cauze generale si speciale ( scaderea numarului de asociati sau a capitalului sub minimul prevazut de lege)

Societatile in comandita pe actiuni

Presupun impartirea actionarilor in 2 categorii:

- comanditatii care au raspundere solidara si nelimitata pentru datoriile sociale,

- comanditarii care au raspundere limitata doar la aportul lor social.

- obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul societatii si patrimoniul asociatilor comanditati, care au o raspundere subsidiara, solidara si nelimitata;

Celelalte aspecte sunt comune cu ale societatii pe actiuni.

Societatea cu raspundere limitata

- este o forma intermediara, mixta intre societatile de persoane si cel de capitaluri, imprumutand trasaturi de la ambele

- se bazeaza pe increderea intre asociati si de aceea partile sociale nu sunt liber transmisibile;

- se poate constitui si sub forma unui societati unipersoanle, cu asociat unic.

- capitalul social este de minim 2.000 Ron se constituie din aporturi care pot consta in bani sau natura;

- se divide in parti sociale, de valoare egala, de minimum 10 Ron; ele nu sunt titluri negociabile, nu sunt liber transmisibile; pentru cesiunea acestora fiind necesare respectarea conditiilor cerute de legea 31/1990;

- raspunderea asociatilor este limitata numai la aportul la capitalul social; obligatiile sociale sunt garantate numai cu patrimoniul social.

- conducerea este asigurata de adunarea generala a asociatilor, iar hotararile acesteia se adopta cu o dubla majoritatea: majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale.

- administrarea societatii se realizeaza prin intermediul unui sau mai multor administratori,

- controlul este asigurat fie direct de catre asociatii care nu au calitatea de administratori sau de catre cenzori cand numarul asociatilor este mai mare de 15

- dizolvarea se realizeaza atat din cauze generale ,cat si din cauze specifice;

§ 4 Clasificarea societatilor

Exista mai multe criterii de clasificare:

Dupa natura societatii sau dupa prevalenta elementului personal sau cel material:

societati de persoane : SNC, SCS;

societati de capitaluri: SA, SCA

societatea mixta: SRL

Diferentele apar cu privire la : aporturi, posibilitatea transmiterii partilor de interes, actiunilor, raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale, cauzele de dizolvare.

Dupa intinderea raspunderii asociatilor:

societati in care asociatii au o raspundere limitata : SRL, SA, asociatii comnditari;

societati in care asociati au raspundere nelimitata: SNC, asociatii comanditati;

Dupa impartirea capitalului si structura acestuia:

societati la care capitalul social divide in parti de interes - SNC, SCS, respectiv parti sociale SRL.

societati al caror capital social se divide in actiuni.

Puncte comune: se cuvin in proportiile stabilita in actul constitutiv, in schimbul aportului la capitalul social; confera dreptul asociatilor de a participa la adunarile generale si de a vota; confera dreptul la dividende; in caz de excludere sau retragere, precum si in cazul dizolvarii si lichidarii societatii dreptul la contravaloarea aportului lor. Diferenta se releva in modul de transmitere: partile de interes nu sunt transmisibile, partile sociale sunt transmisibile in mod exceptional in conditiile prevazute de legea 31/1990, actiunile pot fi transmise in mod liber. Partile de interes se transmit prin mijloace de drept civil spre deosebire de actiuni care daca sunt nominative au un regim restrictiv.

Dupa posibilitatea emiterii titlurilor de valoare:

-societati care pot emite titluri de valoare: SA, SCA- emit actiuni care materializeaza dreptul asupra unei fractiuni din capitalul social , fiind totodata si titluri de valoare negociabile, titluri de credit- si obligatiuni- fractiuni ale unui imprumut contractat de societate.

Subsectiunea a III.2-a Contractul de societate

§ 1 Caractere specifice (elementele esentiale) ale contractului de societate comerciala

Cele 3 elemente care permit calificarea unui contract ca fiind de societate sunt: existenta aportului asociatilor, intentia de a desfasura in comun o activitate comerciala- affectio societatis si participarea tuturor la realizarea si impartirea beneficiilor si pierderilor.

Aporturile asociatilor

Aportul este bunul pe care fiecare asociat se obliga sa-l transmita societatii comerciale, in conditiile legii si ale actului constitutiv, in vederea formarii sau majorarii capitalului social, in schimbul unor actiuni sau parti sociale.

Momentul asumarii obligatiei de aport se numeste subscriere si este momentul semnarii actului constitutiv iar momentul executarii se numeste varsarea capitalului /efectuarea varsamantului. Legea stabileste in mod imperativ raportul dintre aportul subscris si cel varsat in momentul constituirii societatii comerciale in cazul SA si SCA: capitalul social varsat de fiecare actionar nu poate fi mai mic de 30% din capitalul social subscris, restul urmand sa fie varsat in 12 luni de la data inmatricularii.

Lucrare: Caracteristicile formarii si dezvoltarii pietei de capital a Romaniei Lucrare: Functiunile intreprinderilor: indicatorilor economici, al executarii si controlului indeplinirii

Aportul poate fi in numerar, in natura sau in industrie.

.Aportul in numerar : reprezinta o suma de bani pe care asociatul se obliga sa o transmita societatii si este obligatoriu pentru toate formele de societate

Aportul in natura este permis la toate tipurile de societati si poate consta in bunuri imobile si mobile, corporale si incorporale.

Aportul in natura se realizeaza prin transferarea drepturilor corespunzatoare si prin predarea efectiva a bunurilor in stare de utilizare .Se poate transmite fie dreptul de proprietate fie dreptul de folosinta.

Daca aportul are ca obiect un bun imobil sau un bun mobil corporal si se transmite dreptul de proprietate aceasta devin proprietatea societatii din momentul inmatricularii ei in Registrul Comertului, inmatriculare care se face pe baza unei incheieri a judecatorului delegat dupa efectuarea controlului legalitatii constituirii societatii.

Riscul pierii fortuite a bunului este suportat, conform regulii generale in materia obligatiilor, de proprietarul bunului - res perit domini. Aceasta insemna ca daca bunul piere inainte de inmatricularea societatii debitorul nu va fi considerat liberat de obligatia de aport si va trebui sa aduca un alt bun identic sau cand acest lucru nu mai este posibil o suma de bani.

In cazul in care bunul care a constituie obiectul aportului a fost adus in folosinta raporturile dintre societate si asociat sunt guvernate de regulile de la locatiune iar societatea dobandeste asupra bunului doar un drept de creanta astfel incat la dizolvarea si lichidarea societatii el va fi restituit asociatului care l-a adus.

Bunul poate fi adus si cu titlu de uzufruct, societatea dobandind un drept real asupra bunului care ii confera posibilitatea de a folosi si de a culege fructele, asociatul pastrand dreptul de a dispune de bun.

Aportul in creante nu este permis la societatile cu raspundere limitata, societatile pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica si societatile in comandita pe actiuni.

Regulile care guverneaza raporturile dintre societatea cesionara si asociatul cedent sunt cele din materia cesiunii de creanta reglementate de art 1391 si urmatoarele din Codul civil cu unele derogari, in sensul ca asociatul garanteaza solvabilitatea debitorului cedat la data scadentei creantei. In consecinta asociatul-cedent nu va fi liberat, nu se va considera ca si-a executat obligatia de aport decat in momentul in care societatea obtinut plata creantei.

Unele particularitati ale aportului in natura apar in situatiile in care dreptul de proprietate asupra bunului subscris apartine mai multor persoane: bunurile proprietate devalmasa si bunurile proprietate pe cote parti.

Sotii pot participa impreuna ca asociati la aceeasi societate comerciala sau se pot constitui societati de catre unul din soti cu terte persoane cu conditia de a nu fi incalcat regimul comunitatii de bunuri. Opinia majoritara este ca sotii pot contribui la constituirea societatii nu numai cu bunuri proprii ci si comune. In cazul in care bunul este imobil este necesar si acordul expres al celuilalt sot; daca bunul este mobil, in temeiul art 35 al din Codul familiei-prezumtia de mandat tacit reciproc de reprezentare acordul este prezumat.

Asociatii coproprietari ai unui bun proprietatea comuna pe cote parti pot aduce bunul ca aport la capitalul social. In acest caz potrivit art 83 , asociatii sunt tinuti solidar sa-si indeplineasca obligatia de varsare a aportului prin predarea efectiva a bunului catre societate . In cazul SNC si SCS , aportul fiecarui asociat va fi individualizat valoric corespunzator cotei sale de proprietatea iar in cazul SRL fiecarui asociat i se va atribui un numar corespunzator de parti sociale.

Daca bunul subscris ca aport constituie obiect al dreptului de proprietate pe cote- parti, este necesar acordul expres al tuturor coproprietarilor, chiar daca numai unul dintre coproprietari subscrie aportul si dobandeste calitatea de asociat, deoarece este obligatoriu sa fie transferat societatii intreg dreptul de proprietate asupra bunului. Prin exprimarea consimtamantului lor respectivii coproprietari nu dobandesc calitatea de asociati, o atare calitate fiind dobandita dor de cel care a subscris bunul ca aport, dar isi asuma implicit o obligatie solidara cu coproprietarul asociat fata de societate ca si cum ei insisi ar avea caliatea de asociati. Astfel potrivit art.83 „cand aportul apartine mai multor persoane ele sunt obligate solidar fata de societate si sunt obligate sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor, decurgand din acest raport.”. In consecinta coproprietarul care dobandeste calitatea de asociat prin subscrierea ca aport a bunului proprietate comuna va fi si reprezentantul, mandatarul celorlalti coproprietari pentru exercitarea drepturilor societare.

Aportul in munca (industrie) – consta in munca sau activitatea pe care asociatul promite sa o efectueze in societate, avand in vedere competenta si calificarea sa, deci de a desfasura o munca in contul societatii sau de a presta un serviciu, inclusiv diligentele sau demersurile facute de fondatori in timpul constituirii societatii.

Acest tip de aport este permis numai in societatea in nume colectiv si asociatilor comanditati . Aceste prestatii in munca nu pot constitui aport la formarea si majorarea capitalului social; ele reprezinta un aport social pentru care asociatul care il presteaza va participa, conform actului constitutiv la impartirea beneficiilor si a activului social. Daca in actul constitutiv nu exista stipulat acest lucru asociatul care presteaza munca va avea dreptul la o cota la beneficii si pierderi egala cu cea a asociatului care a adus in societate cota cea mai mica de capital

§ 2 Atacarea actului subscrierii aportului

1. Creditorul asociatului care a subscris bunul poate uza de actiunea oblica - art 974 Cod civ. pentru readucerea bunului in patrimoniul asociatului debitor daca asociatul debitor insolvabila ar avea posibilitatea sa invoce nulitatea actului constitutiv si nu actioneaza in acest sens.

2. Actiunea in anularea actului subscrierii exercitata reglementata de Legea 64/1995 privind reorganizarea judiciara si falimentul permite anularea actelor de subscriere frauduloase si sa recupereze aportul debitorului. Pentru a se retine frauda este suficient s ca debitorul sa fi fost constient ca prin aportul adus la capitalul societatii comerciale se aduce un prejudiciu creditorilor sai. Nu este necesara dovada dolului si nici a complicitatii la frauda a celorlalti asociati.

3. Actiunea revocatorie pauliana reglementata de art. 975 Cod.civ. poate fi exercitata de creditorul asociatului care a subscris aportul cu scopul de al sustrage urmaririi creditorului, creandu-si sau agravandu-si starea de insolvabilitate.

4. Actiunea in declararea simulatiei aportului poate fi introdusa atat de societate cat si de alte persoane interesate. Se considera fictiv : aportul cu privire la un bun de catre asociatul care nu este proprietarul bunului, aportul subscris sub conditie suspensiva sau rezolutorie pur potestativa., aportul unui bun grevat de o datorie apropiata de valoarea lui sau superioara, aportul unui bun grevat de interdictia de a instraina.

§ 3 Sanctiunea neexecutarii obligatiei de aport

Potrivit art.65 al.2 din Legea 31/1990 asociatul care intarzie sa depuna aportul social va fi raspunzator de daunele pricinuite, iar daca aportul era in numerar, el va fi obligat si la dobanda legala la suma datorata de la data scadentei. Astfel se observa ca prin derogare de la regula instituita de art 1088 Cod civil potrivit caruia in cazul „neexecutarii obligatiilor banesti daunele interese ce se cuvin nu pot cuprinde decat dobanda legala” in aceasta situatie pe langa dobanda legala se acorda si daune interese-despagubiri menite sa acopere prejudiciul produs. Posibilitatea acestui cumul este prevazut tot de acelasi art 1088 Cod civil care pe langa regula instituie si 3 situatii de exceptie cand daunele interese in cazul neexecutarii obligatiilor banesti pot cuprinde mai mult decat dobanda legala: in materie comerciala, de fidejusiune si de societate. Aceasta prevedere este reluata de Legea 31/90 care in art 65 al 2 prevede acest cumul in mod expres.

Cu privire la data de la care curge aceasta dobanda art 65 al 2 care prevede curgerea de la scadenta reia regula din art 43 Cod comercial potrivit caruia „datoriile comerciale lichide si platibile in bani produc dobanda de drept din ziua in care devin exigibile” nefiind necesara punerea in intarziere pentru curgerea dobanzilor.

Cand obiectul aportului il constituie o creanta , daca societatea nu a putut incasa creanta prin urmarirea debitorului cedat, asociatul va fi obligat atat la despagubiri cat si la dobanda legala din ziua scadentei creantei. Deci asociatul va datora suma si dobanzile legale la aceasta , de la data scadentei si despagubiri pentru prejudiciul cauzat societatii.

O alta sanctiune care se poate aplica este aceea a excluderii asociatului culpabil. Astfel potrivit art 217 , in cazul societatea cu raspundere limitata, societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla poate fi exclus asociatul care pus in intarziere, nu si-a executat obligatia de aport.

In cazul societatii pe actiuni si a societatii in comandita pe actiuni , cand nici in urma somatiei actionarii nu au facut varsamintele, consiliul de administratie va putea decide fie urmarirea actionarilor fie anularea actiunilor.

De asemenea, administratorul societati cu raspundere limitata care incepe operatiuni in numele societatii inainte sa se fi efectuat varsamantul integral al capitalului social savarseste infractiune care se sanctioneaza cu amenda penala sau cu inchisoare de la o luna la 1 an.

§ 4 Capitalul social

Aporturile asociatilor reunite formeaza capitalul social al societatii si constituie un element al patrimoniului societatii.La momentul constituirii societatii activul patrimonial se confunda cu capitalul social.

Din punct de vedere juridic capitalul social reprezinta gajul general al creditorilor societatii, in sensul ca in patrimoniul societatii trebuie sa existe bunuri a caror valoare sa fie cel putin in limita capitalului social,

Capitalul social este fix pe toata durata societatii iar in cazul in care activul social se diminueaza sub o anumita limita, datorita folosirii sale in desfasurarea activitatii legea prevede obligatia reintregirii activului sau reducerii capitalului social, mai inainte de a se face vreo distribuire sau repartizare de beneficiu. Capitalul social trebuie sa fie real adica bunurile care constituie aporturile asociatilor sa intre efectiv in patrimoniul societatii precum si asigurarea permanenta in patrimoniul societatii a unor bunuri care sa aiba cel putin valoarea capitalului social.

Capitalul social se divide in fractiuni egal denumite in functie de tipul de societate: parti de interes, parti sociale, actiuni.

Patrimoniul societatii cuprinde activul social ( fond social) - bunurile aduse ca aport in societate si cele dobandite pe parcursul societatii si pasivul social- obligatiile societatii .

Veritabila garantie a creditorilor societatii o reprezinta patrimoniul societatii., deoarece in cazul nerespectarii obligatiilor sociale creditorii vor urmari bunurile aflate in patrimoniul societatii. Limita urmariri este data de capitalul social, deoarece prin publicitatea contractului de societate , tertii au luat cunostinta de capitalul social.

§ 5 Exercitarea in comun a activitatii comerciale - affectio societatis

Prin affectio societatis s-a inteles:

-esenta societatii, deoarece aceasta se realizeaza in interesul comun al partilor;

-animus de a forma o societate in vederea exercitiului in comun a unei activitati;

Un alt element caracteristic este exercitarea in comun a activitatii comerciale. Absenta vointei de activa in comun poate avea drept consecinta calificarea gruparii de persoane ca fiind o alta operatiune lucrativa- cartel.

In orice forma de societate aceasta intentie a asociatilor de a colabora in desfasurarea activitatii comerciale se concretizeaza in dreptul de a lua parte la deliberari si decizii si la dreptul de control asupra activitatii societatii. Nu se refera la desfasurarea activitatilor ce constituie obiectul de activitate al societatii comerciale ,asa cum este el stabilit in actul constitutiv..

§ 6 Participarea la realizarea si impartirea beneficiilor si pierderilor

Cota parte din profit ce se plateste fiecarui asociat constituie dividend. Profitul nu se confunda cu dividendele.

Pentru a se distribui dividende profitul trebuie sa fie real, adica societatea sa fi inregistrat un excedent, adica o suma mai mare decat capitalul social, deoarece nu se pot distribui dividende din capitalul social. De asemenea trebuie sa fie util, adica sa fie ramas dupa intregirea capitalului social daca a fost cazul ( cand activul patrimonial s-a micsorat in cursul exercitiului financiar) si dupa constituirea fondului de rezerva. Din profitul obtinut destinatiile legale sunt: fondul de rezerva, reintregirea capitalului social, repartizarea catre asociati-dividende.

Daca potrivit situatiei financiare nu exista profit nu se pot distribui dividende asociatilor; ele au un caracter fictiv si distribuirea lor atrage raspunderea penala si civila.

In cazul in care dividendele au fost distribuite cu incalcarea acestor reguli societatea are o actiune in restituire impotriva asociatilor care au cunoscut sau in imprejurarile date ar fi trebuit sa cunoasca neregularitatea distribuirii. Actiunea este prescriptibila in termen de 3 ani de la data distribuirii.

De asemenea fondatori, administratorii , reprezentantul legal sau directorii societatii care au primit sau platit dividende din beneficii fictive sau care nu puteau fi distribuite, in lipsa de situatie financiara ori contrarii celor rezultate din aceasta sunt sanctionati cu inchisoarea.

Repartizarea beneficiilor se face proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, asa cum a fost stabilita prin actul constitutiv. Partile pot deroga de la aceasta regula si stabili alte proportii.

Legea interzice asa numita clauza leonina prevazuta de art 1513 Cod civ care prevede ca este nul contractul de societate prin care un asociat isi stipuleaza totalitatea castigurilor sau unul ori mai multi asociati sunt scutiti sa participe la suportarea pierderilor.

In cazul prestatilor in munca cu titlu de aport social, unii asociati au dreptul la un dividend suplimentar ci vor avea dreptul la o cota din profit sau pierderi egala cu a asociatului care a adus in societate cota de capital ea mai mica, daca in actul constitutiv nu s-a prevazut altceva.

Actiunile preferentiale cu dividend prioritar , fara drept de vot, nu sunt aducatoare de un dividend superior celui atribuit actiunilor ordinare; ele acorda actionarului numai prioritatea incasarii dividendului, care este prelevat inaintea beneficiului distribuibil al exercitiului financiar „ inaintea oricarei alte prelevari”

Daca din situatia financiara anuala rezulta ca societatea a realizat profit , acesta va fi repartizat de catre adunarea asociatiilor pe destinatii legale: reintregirea capitalului social, formarea fondului de rezerva, reinvestirea prin majorarea capitalului social, distribuirea de dividende, etc.

Ele se platesc la data stabilita de adunarea generala a asociatilor sau de legi speciale, dar nu mai tarziu de 8 luni de la data aprobarii situatie financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat. Adunarea generala a asociatilor nu poate avea loc mai tarziu de 4 luni de la data incheierii anului calendaristic.. Daca societatea nu iti executa obligatia de plata a dividendelor la scadenta ea „ va plati o penalitate egala cu dobanda legala”.

In cazul transmiterii actiunilor si partilor sociale, „dividendele ce se cuvin dupa data transmiterii lor apartin cesionarului, afara de cazul in care partile au convenit altfel.”

§ 7 Conditiile de valabilitate ale contractului de societate comerciala

Ca orice contract pentru a produce efecte trebuie incheiat in mod valabil, cu respectarea conditiilor de fond si de forma prevazute de lege.

Consimtamantul

Este necesar consimtamantul a cel putin doua persoane, cu exceptia societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni- minimum 5 si a SRL cu unic asociat.

Consimtamantul nu trebuie sa fie afectat de vicii,:

Cei care isi exprima consimtamantul pentru incheierea contractului de societate se numesc fondatori; acestia sunt persoane care semneaza contractul de societate sau cele care au un rol determinant in constituirea societatii. Fondatorii pot fi persoane fizice sau juridice, comercianti sau necomercianti, de cetatenie sau nationalitate romana.

Nu pot fi fondatori persoanele care potrivit legii sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiunea frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare, luare de mita sau infractiuni prevazute in legea 31/1990

Capacitatea partilor

Persoana fizica trebuie sa aiba capacitatea ceruta de lege pentru incheierea actelor juridice, adica sa aiba capacitate deplina de exercitiu, asa cum se prevede expres in art 6 din legea 31/1990.

Obiectul contractului

Obiectul contractului de societate nu se confunda cu obiectul societatii

Obiectul contractului il constituie prestatiile la care s-au obligat partile: aporturile asociatilor. El trebuie sa fie determinat sau determinabil, sa constea intr-o prestatie a celui care se obliga, real, posibil, moral si sa nu contravina regulilor de convietuire sociala.

Obiectul societatii consta in activitatile pe care urmeaza sa le realizeze societatea respectiva, faptele de comert pe carele va desfasura societatea respectiva: productie, comert, import-export, prestarea de serviciu, executarea de lucrari.

Obiectul societatii trebuie sa fie comercial, in caz contrar societatea va fi civila. Obiectul de activitate al societatii trebuie aratat in actul constitutiv al societatii prin indicarea activitatilor respective asa cum apar ele in Clasificarea activitatilor din economia nationala - CAEN -Ordinul 601/2002, clasa 4 cifre.

Exista activitati pentru care in prealabil avizul organului de stat competent- de exemplu in cazul comercializarii de produse farmaceutice este necesar avizul Ministerului sanatatii, pentru desfasurarea operatiunilor bancare avizul prealabil al BNR.

Exista si operatiuni care sunt interzise initiativei private si implicit nu pot constitui obiect de activitate nici al societatii comerciale(- activitatile care, potrivit legii penale, constituie infractiuni sau sint contrare unor alte dispozitii legale cu caracter imperativ; activitatile care constituie, in conditiile stabilite de lege, monopol de stat; fabricarea sau comercializarea de droguri sau narcotice in alt scop decit ca medicament; remedii secrete (vrajitorie, ghicitorie); imprimarea hartilor cu caracter militar; fabricarea sau comercializarea de aparatura utilizata in activitatea de interceptare de convorbiri telefonice ori de codificare, fara avizul Ministerului de Interne sau cu incalcarea acestui aviz;- fabricarea, utilizarea sau comercializarea de echipamente care folosesc spectrul de frecvente radioelectrice, fara avizul Ministerului Comunicatiilor sau cu incalcarea acestui aviz.).

Exista activitati care nu pot constitui obiect al unei societati comerciale: avocatura, medicina, educatia si invatamantul, activitatile fara scop lucrativ, asociatiile stiintifice.

Cauza contractului de societate

Motivul incheierii contractului-scopul incheierii acestuia este participarea fiecarui asociat la rezultatele activitatii comerciale desfasurate in comun, adica la impartirea beneficiilor si pierderilor. Cauza consta in intentia asociatilor de a se asocia pentru derularea impreuna a unor fapte de comert . Cauza trebuie sa fie licita , morala si in concordanta cu regulile de convietuire sociala.

Contractul de societate se incheie sub forma inscrisului sub semnatura privata, se semneaza de catre toti asociatii sau de catre fondatori, dupa caz, si se depune la ORC. Forma autentica a actului constitutiv este necesara doar in urmatoarele situatii.

- printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se afla un teren;

-se constituie o societate in nume colectiv sau in comandita simpla

-societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica;

In cazul nerespectarii conditiilor de fond prevazute de art. 948 Cod civil sanctiunea care intervine, potrivit dreptului comun este nulitatea contractului de societate

In cazul in care unul din asociati este incapabil sau consimtamantul sau este afecta de vicii , acest aspect va afecta numai raportul juridic care il priveste pe acest asociat, raporturile cu ceilalti asociati ramanand valabile. Sanctiunea nulitatii priveste numai raportul viciat, iar nu contractul de societate in intregul sau.

Nerespectarea dispozitiilor referitoare la obiectul si cauza contractului de societate atrage nulitatea absoluta a contractului, potrivit dreptului comun

§ 8 Cuprinsul contractului de societate

Legiuitorul stabileste in art.7 - pentru societatile in nume colectiv, societatile in comandita simpla si societatile cu raspundere limitata – respectiv in art.8 – pentru societatile pe actiuni si societatea in comandita pe actiuni care sunt clauzele contractului de societate. Sanctiunea nerespectarii acestor dispozitii consta in respingerea cererii de inmatriculare a societatii de catre judecatorul delegat

Actul constitutiv al societatii in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata va cuprinde:

a) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor persoane juridice; numarul de inregistrare in registrul comertului sau codul unic de inregistrare, potrivit legii nationale; la societatea in comandita simpla se vor arata asociatii comanditari, asociatii comanditati, precum si reprezentantul fiscal, daca este cazul;

b) forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;

c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;

d) capitalul social subscris si cel varsat, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii, precum si data la care se va varsa integral capitalul social subscris. La societatile cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau;

e) asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;

f) partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi;

g) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;

h) durata societatii;

i) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Actul constitutiv al societatii pe actiuni si al societatii in comandita pe actiuni trebuie sa cuprinda urmatoarele prevederi

a) numele si prenumele, codul numeric personal, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor persoane juridice, numarul de inregistrare in registrul comertului sau codul unic de inregistrare, potrivit legii nationale; la societatea in comandita pe actiuni se vor arata asociatii comanditari si asociatii comanditati, precum si reprezentantul fiscal, daca este cazul;

b) forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii;

c) obiectul de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;

d) capitalul social subscris si cel varsat. La constituire, capitalul social subscris, varsat de fiecare actionar, nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, daca prin lege nu se prevede altfel. Restul de capital social va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare;

e) valoarea bunurilor constituite ca aport in natura in societate, modul de evaluare si numarul actiunilor acordate pentru acestea;

f) numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. Daca sunt mai multe categorii de actiuni, se vor arata numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni;

g) numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia administratorilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea administratorilor, persoane juridice; garantia pe care administratorii sunt obligati sa o depuna, puterile ce li se confera si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat; drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate unora dintre ei. Pentru societatile in comandita pe actiuni se vor indica comanditatii care reprezinta si administreaza societatea;

h) numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia cenzorilor, persoane fizice; denumirea, sediul si nationalitatea cenzorilor, persoane juridice;

i) clauze privind conducerea, administrarea, functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare, controlul acesteia de catre actionari, precum si documentele la care acestia vor putea sa aiba acces pentru a se informa si a-si exercita controlul;

j) durata societatii;

k) modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor;

l) sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare;

m) avantajele rezervate fondatorilor;

n) actiunile comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni;

o) operatiunile incheiate de asociati in contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le preia, precum si sumele ce trebuie platite pentru acele operatiuni;

p) modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Anumite tipuri de societati - societatea pe actiuni, societatea in comandita pe actiuni si societatea cu raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut. Aceste doua acte constitutive distincte pot fi redactate fie ca doua inscrisuri distincte, fie sub forma unuia singur. Pentru incheierea statutului este necesara respectarea acelorasi conditii de fond si forma ca si pentru contractul de societate.

Subsectiunea III.3 Procedura a constituirii societatilor comerciale

Exista doua etape in constituirea societatilor comerciale:

- redactarea actelor constitutive si dupa caz, autentificarea acestuia in conditiile impuse de lege;

- indeplinirea unor formalitati prevazute de lege. inmatricularea societatii in registrul comertului urmata de efectuarea publicitatii prevazute de lege. Cu aceasta ocazie se realizeaza si inregistrarea fiscala a societatii, iar pentru a putea desfasura activitatea este necesara si autorizarea functionarii societatii.

§ 1 Redactarea actelor constitutive ale societatii comerciale

Societatea in nume colectiv si societatea in comandita simpla se constituie numai prin contract, societatea pe actiuni, societatea in comandita pe actiuni si societatea cu raspundere limitata se constituie prin contract si statut. Acestea pot fi intocmite fie sub forma a doua inscrisuri distincte fie sub forma unui singur inscris numit act constitutiv. In cazul societatii cu raspundere limitata constituita prin manifestarea de vointa a unei singure persoane se intocmeste numai statutul si acesta purtand denumirea tot de act constitutiv.

§ 2 Formalitatile necesare constituirii societatilor comerciale

Autorizarea constituirii

Odata intocmit actul constitutiv al societatii - contractul de societate si/sau statutul, in forma ceruta de lege - a inscrisului sub semnatura privata sau in forma autentica atunci cand este cazul societatea comerciala nu este constituita; ea este in curs de constituire si odata cu semnarea actului constitutiv ea dobandeste o capacitatea de folosinta anticipata si implicit o capacitate de exercitiu anticipata.

Procedura inmatricularea societatii in Registrul Comertului, inregistrarea fiscala a acestora si autorizarea functionarii acestora sunt reglementate de Legea 31/90 privind societatile comerciale, de Legea 26/1990 privind Registrul Comertului si de Legea 359/2004 privind simplificarea formalitatilor de inregistrare in Registrul Comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala a acestora precum si autorizarea functionarii acestor persoane juridice, modificata de Ordonanta de urgenta 75/2004 aprobata prin Legea 569/2004.

Dupa aceeasi procedura are loc orice inregistrare in Registrul Comertului: inmatricularea, inscrierea de mentiuni precum si inregistrarea oricaror alte operatiuni care potrivit legii se mentioneaza in registrul comertului..

Solicitarea efectuarii inregistrarii in registrul comertului se face la biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal de catre fondatori, administratori sau de reprezentantii acestora, precum si de orice persoana interesata, in conditiile legii, prin intocmirea cererii de inregistrare.

Potrivit acestor dispozitii legale, in termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutiv, fondatorii sau administratorii societatii ori un imputernicit al acestora precum si orice persoana interesata , in conditiile legii vor cere inmatricularea societatii in Registrul Comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea. Cererea se va face prin intermediul biroului unic din cadrul Oficiului Registrului Comertului de pe langa tribunal.

Cererea va fi insotita de:

- actul constitutiv al societatii

- dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv;

- dovada sediului declarat si a disponibilitatii firmei si emblemei daca este cazul;

- actele doveditoare asupra aporturilor in natura, iar in cazul in care sunt printre ele si imobile certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate.

- actele constatatoarele ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati;

- declaratia pe proprie raspundere a fondatorilor, a administratorilor si a cenzorilor ca indeplinesc conditiile prevazute de lege.

Controlul legalitatii actelor si faptelor care potrivit legii se inscriu in Registrul Comertului este efectuat de un judecator delegat, din cadrul Tribunalului.

In cazul in care constata ca sunt indeplinite cerintele legii, judecatorul delegat prin incheiere va dispune autorizarea constituirii societatii si inmatricularea acesteia in Registrul Comertului in conditiile prevazute de Legea 26/1990.

In cazul in care actul constitutiv nu cuprinde mentiunile prevazute de lege ori cuprinde clauze prin care se incalca o dispozitie imperativa a legii sau cand nu s-a indeplinit o cerinta legala pentru constituirea societatii, judecatorul delegat, din oficiu sau la cererea oricaror persoane care formuleaza o cerere de interventie, va respinge cererea prin incheiere, motivat, in afara de cazul in care asociatii inlatura asemenea neregularitati. Judecatorul delegat va lua act in incheiere de regularizarile facute.

Societatea comerciala dobandeste personalitate juridica la data inregistrarii in Registrul Comertului a incheierii judecatorului delegat prin care s-a dispus autorizarea constituirii si inmatricularea, daca legea nu dispune altfel. Inmatricularea se efectueaza in 24 de ore de la data pronuntarii incheierii de catre judecatorul delegat. Incheierea judecatorului delegat privitoare la inmatriculare sau la orice alte inregistrari in registrul comertului este executorie de drept si este supusa numai recursului.

La inmatriculare solicitantilor li se elibereaza certificatul de inregistrare continand numarul de ordine din registrul comertului si codul unic de inregistrare atribuit de Ministerul Finantelor Publice, insotit de incheierea judecatorului-delegat, precum si de alte acte prevazute de prezenta lege.

Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntari pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial pentru orice persoana interesata.

Recursul se depune si se mentioneaza in Registrul Comertului unde s-a facut inregistrarea. In termen de 3 zile de la data depunerii Oficiul Registrului Comertului inainteaza recursul Curtii de Apel in a carei raza teritoriala se afla sediul societatii iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet acolo unde se afla sediul sucursalei.

Motivele recursului se pot depune la instanta cu cel putin 2 zile inaintea termenului de judecata. In cazul admiterii recursului, decizia instantei de recurs va fi mentionata in Registrul Comertului.

In temeiul incheierii judecatorului delegat prin care s-a autorizat constituirea societatii si s-a dispus inmatricularea, oficiul registrului comertului elibereaza certificatul de inregistrare. El va cuprinde: firma, sediul social, activitatea principala, numarul de ordine in Registrul comertului si codul unic de inregistrare atribuit de Ministerul Finantelor.

Publicitatea constituirii

Constituirea societatii este adusa la cunostinta tertilor prin indeplinirea unor formalitati de publicitate: inmatricularea in registrul comertului( care are si efect constitutiv)si publicarea incheierii judecatorului delegat , in extras in M.O. partea a IV-a, ea putand fi publicata in intregime la solicitarea societatii si pe cheltuiala acesteia. In cazul SNC si SCS se poate publica numai un extras al incheierii.

Actele sau faptele, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevazuta de lege, nu pot fi opuse tertilor, in afara de cazul in care societatea face dovada ca acestia le cunosteau.

In cazul in care nu s-a indeplinit formalitatea publicitatii prin Monitorul Oficial , constituirea societatii nu este opozabila tertilor.

In mod exceptional, constituirea societatii poate fi opusa tertilor, daca societatea face dovada ca tertii cunosteau inmatricularea societatii in registrul comertului si deci constituirea societatii. Cunosterea de catre terti a constituirii societatii acopera lipsa indeplinirii formalitatii de publicitate.

Operatiunile efectuate de societate inainte de a 16-a zi de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, a incheierii judecatorului delegat nu sunt opozabile tertilor, care dovedesc ca au fost in imposibilitate de a lua cunostinta despre ele.

Tertii pot invoca insa actele sau faptele cu privire la care nu s-a indeplinit publicitatea, in afara de cazul in care omisiunea publicitatii le lipseste de efecte.

Societatea este obligata sa verifice identitatea dintre textul depus la oficiul registrului comertului si cel publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a sau in presa. In caz de neconcordanta, tertii pot opune societatii oricare dintre texte, in afara de cazul in care societatea face dovada ca ei cunosteau textul depus la oficiul registrului comertului.

Nici societatea si nici tertii nu pot opune, pentru a se sustrage de la obligatiile asumate, o neregularitate in numirea reprezentantilor, administratorilor sau a altor persoane care fac parte din organele societatii, atunci cand aceasta numire a fost publicata in conformitate cu legea. Societatea nu poate invoca fata de terti numirile in functiile mentionate sau incetarea acestor functii, daca ele nu au fost publicate in conformitate cu legea.

Autorizarea functionarii si inregistrarea fiscala

Procedura de autorizare a functionarii pe baza declaratiei-tip pe propria raspundere se desfasoara prin intermediul biroului unic din cadrul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, la care solicitantul are obligatia inregistrarii sediului social sau secundar.

Cererea de autorizare se depune la oficiul registrului comertului, procedura de autorizare a functionarii , ca si ce de autorizare a constituirii se desfasoara prin intermediul Biroului unic. Acesta va elibera un certificat constatator in care se va preciza ca –as inregistrat declaratia tip din care rezulta ca sunt indeplinite conditiile prevazute de legislatia specifica la locul unde s-a solicitat autorizarea desfasurarii activitatii, in baza declaratiei pe proprie raspundere a solicitantului.

Inregistrarea fiscala se face prin depunerea cereri la biroul unic din cadrul Oficiului Registrului Comertului de pe langa tribunal, iar atribuirea se realizeaza de catre Ministerul Finantelor Publice si este conditionata de admiterea cererii de inregistrare in Registrul Comertului de catre judecatorul delegat. Pe baza datelor transmise Ministerul Finantelor Publice atribuie , in termen de maxim 8 ore codul unic de inregistrare.

§ 3 Regimul actelor juridice incheiate in cursul constituirii societatii comerciale

Este posibil ca fondatorii sa incheie in nume propriu dar in contul societatii anumite acte juridice necesare constituirii viitoarei societati (de exemplu deschiderea unui cont bancar, un contract de locatiune). Intrucat pana la inmatricularea ei in registrul comertului societatea nu are personalitatea juridica, ea nu poate fi titulara de drepturi si de obligatii izvorate din aceste acte juridice. Titular al acestor drepturi si obligatii este fondatorul (persoana) care a incheiat actele juridice respective. Acest lucru este prevazut expres in art. 53 din Legea 31/1990 care arata ca „fondatorii, reprezentantii si alte persoane care au lucrat in numele unei societati in curs de constituire, raspund solidar si nelimitat fata de terti afara de cazul in care societatea, dupa ce a dobandit personalitatea juridica le-a preluat asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societatii inca de la data incheierii lor.”

Dupa dobandirea personalitatii juridice aceste acte sunt preluate de catre societate si ele vor produce efecte fata de societate retroactiv, de la data incheierii lor si nu de la data preluarii lor sau de la data inmatricularii ca si cum ar fi fost incheiate de societate inca de la inceput,

Consecintele incalcarii cerintelor legale la constituirea societatii comerciale

O societate comerciala este legal constituita numai daca la constituirea ei au fost respectate conditiile prevazute de lege cu referire la actele constitutive dar si cu privire la formalitatile prevazut de lege. In caz contrar vorbim de o societate nelegal constituita , o societate neregulat constituita care este supusa unui anumit regim juridic functie de cauza de neregularitate.

Aceste neregularitati pot fi inlaturate , regularizate fie in mod voluntar de persoanele abilitate de lege, in speta organele de conducere ale societatii- fondatori, administratori, cenzori, de la caz la caz sau pe calea unei actiuni la instanta in caz contra- prin actiunea in regularizare.

Neregularitati constate cu ocazia verificarii legalitatii cererii de inregistrare in registrul comertului a societatii judecatorul delegat poate constata ca actul constitutiv nu cuprinde toate mentiunile prevazute de art 7 sau 8 ori cuprinde dispozitii prin care se incalca o dispozitie imperativa a legii sau cand nu s-a indeplinit o cerinta legala pentru constituirea societatii. In aceasta situatie judecatorul delegat va pune in vedere asociatilor sa inlature neregularitatile.

Daca neregularitatile sunt inlaturate societate va fi inregistrata.; in caz contrar judecatorul delegat din oficiu sau la cererea oricarui asociat ori a altor persoane interesate va respinge prin incheiere, motivat, cererea de inregistrare. Impotriva incheierii judecatorului delegat se poate exercita recurs.

Este posibil ca actul constitutiv sa fie intocmit cu respectarea conditiilor cerute de lege dar sa nu se solicite inmatricularea in registrul comertului de cei carora le incumba obligatia inregistrarea societatii.

In aceasta situatie, orice asociat poate cere oficiului registrului comertului efectuarea inmatricularii, dupa ce, prin notificare sau scrisoare recomandata i-a pus in intarziere, iar ei nu s-au conformat in termen de 8 zile de la data primirii.Daca societatea, totusi, nu a fost inmatriculata in termenul de 8 zile si au trecut 3 luni de la data autentificarii actului constitutiv, asociatii sunt eliberati de obligatiile ce decurg din subscriptiile lor, in afara de cazul in care actul constitutiv prevede altfel.. O asemenea eliberare de obligatia care decurge din subscriptie nu opereaza daca un asociat a cerut oficiului comertului indeplinirea formalitatilor de inregistrare a societatii.

Neregularitati constate dupa inregistrarea societatii

Daca dupa inmatricularea societatii se constata anumite neregularitati, legea obliga societatea sa ia masurile necesare pentru inlaturarea lor in termen de 8 zile de la data constatarii lor.

Desi legea se refera la „ societate” consideram ca aceasta obligatie revine in concret administratorilor si cenzorilor societatii.

Legea stabileste un termen de 8 zile in care persoanele mentionate trebuie sa inlature neregularitatile constate. Cum se poate observa, chiar si in cazul constatarii neregularitatilor dupa inmatricularea societatii, regularizarea societatii se poate realiza fara constrangere, prin masurile intreprinse de organele societatii.

Daca societatea nu se conformeaza orice persoana interesata poate cere tribunalului locului unde societatea isi are sediul sa oblige organele societatii, sub sanctiunea platii de daune cominatorii sa le regularizeze

Legea nu stabileste domeniu de aplicare al actiunii in regularizare, ceea ce inseamna ca ea poate fi folosita in cazul oricarei neregularitati privind constituirea societatii. Problema este de a sti daca actiunea in regularizare poate fi folosita si pentru acele neregularitati pentru care legea prevede sanctiunea nulitatii. Intrucat legea nu cuprinde nici o limitare inseamna ca poate fi folosita chiar si in cazurile de anulare a societatii pe motiv ca primeaza salvarea societatii.

Regimul juridic al actiuni in regularizare este reglementat de art 48 din Legea 31/1990.. Ea poate fi introdusa de orice persoana interesata: asociatii, salariatii societatii si creditorii societatii.

Actiunea in regularizare nu este o actiune in raspundere deci pentru exercitarea ei nu trebuie dovedit un prejudiciu. Procedura de solutionare este cea de drept comun. Cel chemat in judecata este administratorul sau cenzorului care are dreptul de a reprezenta societatea.

Daca nu este prevazuta o clauza prevazuta la art 7 sau 8 instanta va dispune obligarea la completarea actului-care se va efectua prin consimtamantul tuturor asociatilor. Daca actul contine o clauza contrara instanta va dispune suprimarea ei iar daca nu a fost indeplinita o cerinta legala instanta va dispune obligarea la realizarea ei.

Instanta va putea dispune aducerea la indeplinire sub sanctiunea platii unor daune cominatorii de catre administrator sau cenzor.

Dreptul la actiunea de regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de 1 an de la data inmatricularii societatii.”

Raspunderea pentru prejudiciile cauzate prin neregularitatile constatate anterior inregistrarii

Potrivit art. 47 din Legea 31/1990 pentru prejudiciile cauzate prin aceste neregularitati vor raspunde solidar si nelimitat fondatorii, reprezentantii societatii precum si primii membri ai organelor de conducere, administrare si control ai societatii.

Aceasta este o raspundere civila si poate fi delictuala sau contractuala dupa cum neregularitatea constata reprezinta nerespectarea unei obligatii contractuale sau legale.

Potrivit legii, raspunderea se angajeaza pentru orice neregularitate , adica pentru absenta unei clauze din actul constitutiv ori incalcarea unei cerinte legale pentru constituirea societatii.Nu intereseaza cand a fost constata neregularitatea, inainte sau dupa inmatricularea societatii.

Legea prevede ca raspunderea incumba tuturor persoanelor care sunt implicate in procesul constituirii societatii: cercul acestora este foarte larg si de aceea se impun anumite circumstantieri.

In primul rand trebuie sa avem in vedere ca raspunderea civila este intemeiata pe culpa, prezumata, in cazul raspunderii contractule si dovedita in cazul raspunderii delictuale. Deci, raspunzatoare pentru prejudiciul cauzat prin neregularitatile constituirii societatii nu pot fi decat persoanele mentionate care aveau o obligatie contractuala sau legala privind indeplinirea ori indeplinirea necorespunzatoare a obligatiei.

In al doilea arand trebuie sa analizam pozitia juridica a persoanelor avute in vedere de lege. In ceea ce priveste pe fondatori raspunderea trebuie sa apartina acelor asociati care au fost desemnati prin actul constitutiv sau prin vointa asociatilor sa indeplineasca formalitatile cerute pentru constituirea societatii (intocmirea actului constitutiv si inmatricularea societatii).

Reprezentantii societatii sunt persoanele anume imputernicite de asociati sa reprezinte societatea sau a caror putere de reprezentare le este conferita in temeiul calitatii de administrator.

In privinta primilor membrii ai organelor de conducere ale societatii , desi formularea este larga trebuie sa avem in vedere numai pe administratori si, dupa caz, pe cenzorii societatii. Acestia prin atributiile lor trebuie sa aia toate masurile pentru inlaturarea oricaror neregularitati privind constituirea societatii.

Dreptul la repararea prejudiciului apartine oricarei persoane care a suferit un prejudiciu (asociati, creditorii societatii)

Raspunderea este nelimitata si solidara. Deci prejudiciul se repara integral, iar daca sunt mai multe persoane in culpa pentru existenta neregularitatilor raspunderea este solidara.

Dreptul la actiune pentru repararea prejudiciului se prescrie in 3 ani, care curge de la dat nasterii dreptului la actiune sau de la dat cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca, atat paguba cat si persoana care raspunde