Pretul cu amanuntul in comert

Pretul este o categorie economica, proprie productiei de marfuri ce serveste pentru masurarea muncii sociale cheltuite in cadrul procesului reproductiei sociale.

Pretul reprezinta expresia baneasca a valorii marfii, valoare care este data de cheltuielile sociale de munca vie si materializata, concretizate in marfa, folosit ca instrument in realizarea schimbului. Evident, producatorii de marfuri si servicii trebuie sa-si recupereze prin pret, cheltuielile de munca materializate, incorporate in costul productiei, precum si cheltuielile cu munca prestata de muncitori in procesul de productie si circulatie dat si, de asemenea sa obtina un profit.

Structura pretului in activitatea de comert se prezinta ca in figura 13.5:

Fig.13.5 Structura pretului in activitatea de comert:

Efectul de baza in formarea preturilor il constituie costurile de productie. La aceasta se adauga conform schemei celelalte elemente ce concura la obtinerea pretului cu amanuntul.

Adaosul comercial constituie un element al pretului cu amanuntul care are ca destinatie economica acoperirea cheltuielilor de circulatie si asigurarea unui profit societatilor de comert. Adaosul comercial reprezinta principala sursa de venituri pentru societatile comerciale din sfera circulatiei marfurilor. El se realizeaza efectiv in momentul in care marfurile se vand catre cumparator, odata cu celelalte elemente ale pretului. Adaosul comercial se stabileste sub forma de cota procentuala din pretul de livrare sau pretul de cumparare. Aplicarea cotei procentuale la pretul de livrare duce la stabilirea marimii absolute a adaosului. La stabilirea marimii adaosului comercial se tine seama de cheltuielile necesitate de comercializarea marfurilor si de asigurarea unui profit societatilor comerciale din comert.

Lucrare: Caracteristicile formarii si dezvoltarii pietei de capital a Romaniei Lucrare: Functiunile intreprinderilor: indicatorilor economici, al executarii si controlului indeplinirii

Functiile adaosului comercial sunt: acoperirea cheltuielilor de circulatie si realizarea unui profit societatilor comerciale de en gros si en detail ce participa in procesul circulatiei marfurilor. Pentru indeplinirea primei functii, adaosul comercial pentru comertul cu ridicata este mai mic, indiferent daca marfurile trec fizic sau economic prin aceasta veriga intermediara. In acest caz, pretul la care se vand marfurile de catre societatile comerciale de en gros este format din pretul de livrare plus cota lor de adaos comercial formand pretul de vanzare cu ridicata, pret la care societatile comerciale en detail isi procura marfurile necesare pentru aprovizionarea consumatorilor (cand aprovizionarea se face de la comertul cu ridicata).

Pentru a cunoaste factorii ce influenteaza asupra nivelului preturilor, este necesara cunoasterea mai aprofundata a functiilor pretului a caror actiune se modifica substantial in noile conditii. Aceste functii sunt:

functia de masura a cheltuielilor sociale de productie, pretul constituind expresia baneasca a valorii marfurilor;

functia de cointeresare a producatorilor in realizarea veniturilor in raport cu eforturile depuse;

functia de recuperare a costurilor de productie;

functia de redistribuire a unei parti din venitul net pentru a se asigura dezvoltarea tuturor sectoarelor economiei nationale.

Avandu-se in vedere functiile pe care le indeplineste pretul, factorii sai de influenta sunt:

cresterea productivitatii muncii care contribuie direct la reducerea costurilor si da posibilitatea fixarii pretului la un nivel mai scazut;

nivelul costurilor de productie;

cererea si oferta de bunuri si servicii;

nivelul profitului ce trebuie inclus in pret;

inflatia, factor de crestere al nivelului pretului;

nivelul altor preturi din economie si de pe piata externa (indeosebi al  produselor ce se importa).

In economia romaneasca, in perioada de trecere la economia de piata, in formarea pretului se pot folosi doua variante:

<> formarea pretului pe baza costurilor de productie, care presupune aprofundarea metodologiei de circulatie a costurilor, a factorilor de influenta, a cailor de reducere a acestora, incat sa se poata ajunge la un nivel rational al preturilor care sa nu afecteze in prea mare masura veniturile consumatorilor. In acest sens, o mare importanta pentru realizarea unor costuri reduse are decizia de cost care se refera la optiunile agentului economic pentru constituirea si utilizarea fondurilor de productie si a fortei de munca, asigurandu-se astfel un raport bun intre costuri, pret si profit.

<> formarea pretului pe baza cererii si ofertei, in perspectiva trecerii totale la economia de piata.

Privatizarea si crearea mediului concurential sunt conditionate de acordarea libertatii fiecarui agent economic de a-si stabili propria sa politica de preturi.

Influenta statului asupra nivelului pretului se poate realiza atat direct cat si indirect. Statul poate influenta direct marimea pretului prin: supravegherea sau determinarea nivelului pretului la unele produse de stricta necesitate (paine, carne, lapte etc.); blocarea preturilor in perioada de inflatie pentru a intrerupe cresterea lor si de a le stabiliza, diminuarea ofertei excedentare prin stocarea, blocarea importurilor, extinderea exporturilor distribuirea gratuita a excedentelor, campanii publicitare pentru dezvoltarea consumului surplusului de produse; in caz de penurie rationalizarea consumului, extinderea importurilor, reducerea tarifelor vamale etc.

Actiunile indirecte ale statului asupra nivelului pretului constau in politica sa fiscala, politica de credit, politica ratei dobanzii etc.

Asadar, in conditiile economiei de piata, desi jocul pietei este privit ca hotarator in formarea pretului, interventia statului este prezenta in multiple situatii si in tarile cu vechi traditii in economia de piata.