Operatiile de bursa si tehnica lor

In cadrul burselor se practica o diversitate de operatiuni si combinatii ale acestora.

a). Dupa scopul urmarit prin aceste operatiuni, distingem:

operatiuni efective;

operatiuni speculative.

De remarcat, ca nu se poate face delimitare stricta intre cele doua tipuri de operatiuni intrucat toate operatiunile de bursa au drept scop profitul, elementul speculativ fiind prezent intr-o anumita masura si la operatiunile efective.

b). In functie de momentul livrarii marfii care face obiectul tranzactiei, operatiunile de bursa pot fi:

cu livrare imediata sau la “disponibil”;

la termen.

Operatiunile efective au ca obiect tranzactii efective de marfuri, si de regula sunt cu livrare imediata si pe bani cash. Unele operatiuni efective pot fi si la termen.

Operatiunile speculative sunt tranzactiile care nu au ca scop predarea, respectiv preluarea reala a marfii. Dupa trecerea termenului de livrare, livrarea nu are loc efectiv, ci se deconteaza diferenta de pret, care s-a format la bursa intre ziua incheierii tranzactiei si ziua executarii. Aceste operatiuni au luat nastere din tranzactiile efective incheiate pentru livrari la termene ulterioare.

Tranzactiile la termen sunt, de regula, speculative, scopul lor fiind folosirea diferentei de pret.

Tranzactiile speculative la termen se impart in doua mari categorii: “a la hausse” si “a la baisse”.

Operatiunea “a la hausse” consta in faptul ca speculantul cumpara la ziua incheierii contractului marfuri cu o data de livrare ulterioara, avand in vedere posibilitatea cresterii pretului intre data cumpararii si cea a livrarii. Daca aceasta se adevereste si pretul se mareste, atunci el poate revinde marfa la pretul mai mare al zilei, realizand astfel un profit.

Exemplu: Presupunand ca tranzactia a avut loc la 10 aprilie cu scadenta la 30 aprilie, obiectul constituindu-l cumpararea de franci francezi la bursa de la Londra (1 lira = 10,5 franci francezi cursul de cumparare si 9,8 franci francezi cursul de vanzare), la cursul 1 lira = 9,8 franci francezi. Speculatorul spera ca la scadenta (30 aprilie) cursul sa creasca la 10 franci francezi pentru 1 lira, ceea ce ii va aduce o economie de 0,2 franci francezi pentru fiecare lira angajata in tranzactie.

Operatiunea “a la baisse” consta in faptul ca speculantul (vanzatorul) vinde, in prezent, o marfa pe care nu o detine, la o anumita data, cu un termen de livrare ulterioara, mizand pe faptul ca, intre momentul incheierii si cel al executarii contractului pretul marfii vandute va scadea. Daca pretul scade, speculantul a castigat, deoarece el se poate aproviziona cu marfa pe care o livreaza la un pret scazut in ziua indeplinirii, pe care insa incaseaza un pret mai ridicat (cel la care a vandut in momentul incheierii operatiunii).

Exemplu: vanzarea de lire pe piata de la Paris (cursul de cumparare, 1 lira = 9,4 franci francezi, cursul de vanzare, 1 lira = 9,7 franci francezi) la cursul zilei de 9,4 franci francezi pentru o lira si se spera ca la scadenta cursul sa inregistreze un nivel mai scazut, ceea ce ii va aduce vanzatorului un profit egal cu diferenta reala de curs anticipat.

Lucrare: Caracteristicile formarii si dezvoltarii pietei de capital a Romaniei Lucrare: Functiunile intreprinderilor: indicatorilor economici, al executarii si controlului indeplinirii

Operatiunile la termen pot fi: operatiuni la termen ferm; operatiuni cu optiune.

Operatiunile ferme presupun obligatii definitive pentru cele doua parti in momentul incheierii contractului, ceea ce se amana fiind numai momentul indeplinirii acestor obligatii. Indeplinirea obligatiilor propriu-zisa a tranzactiei (livrarea efectiva a marfurilor si achitarea preturilor prin cumparari si vanzari), reglarea diferentelor de curs, efectuarea unor operatii de report etc.

Operatiunile cu optiune dau dreptul unei parti de a conditiona angajamentul luat, in sensul ca la termenul scadent va avea posibilitatea de a alege intre mai multe solutii, pentru a-si diminua riscul. In cadrul operatiunilor cu drept de optiune, distingem:

operatiunea prima, acea operatiune care da dreptul cumparatorului si respectiv vanzatorului, la scadenta, fie sa execute contractul (sa achizitioneze marfa, titlurile de valoare, platind pretul prevazut), fie sa renunte, platind o prima al carui nivel se stabileste cu anticipatie si care se depune la casa de cliring.

Pot surveni urmatoarele situatii pentru cumparator:

la scadenta, cursul creste, iar cumparatorul care incheiase un contract cu pret ferm va beneficia de o diferenta de curs favorabila prin achizitionarea titlurilor, marfurilor etc.;

cursurile scad, si anume: cu un nivel inferior nivelului primei convenite, situatie in care cumparatorul prefera sa cumpere efectiv titlurile, inregistrand astfel o pierdere mai mica decat daca ar recurge la optiunea platii primei;

cursurile scad la un nivel mai mare decat cel reprezentat de prima, in aceasta situatie cumparatorul avand posibilitatea sa recurga la plata primei, urmand sa inregistreze doar o pierdere limita la diferenta dintre prima si cursul de scadenta al titlurilor.

Operatiunile cu prima pot fi:

prima simpla “a la hausse”, in care cumparatorul si-a rezervat dreptul de a alege intre livrare si rezilierea contractului;

prima simpla “a la baisse”, care presupune ca vanzatorul isi rezerva dreptul ca la termen sa se declare pentru executarea contractului sau sa ceara rezilierea acestuia;

prima dubla, care se caracterizeaza prin aceea ca speculantul se poate declara vanzator sau cumparator in ziua lichidarii in functie de evolutia preturilor.

Exemplu: Daca la scadenta cursul titlurilor a crescut, cumparatorul la termen a 300 de titluri are posibilitatea sa achizitioneze suplimentar 600 de titluri la pretul initial, platind vanzatorului o prima.

Operatiunile facultative multiple, in cadrul carora una din parti obtine dreptul de achizitionare, respectiv de a vinde o cantitate dubla, tripla fata de cea contractata. Pentru a obtine acest drept, speculantul “a la hausse” plateste un curs mai mare decat cursul zilei, iar speculantul “a la baisse” vinde cu un pret ceva mai mic decat cursul zilei, aceasta diferenta fiind denumita “ecart”.

Reportul este o operatiune de prelungire efectuata de cumparatorul “a la hausse”, care in ziua lichidarii nu-si vede indeplinita prevederea de urcare a preturilor. El preia marfa la termen si o pune in gaj, in vederea obtinerii de credite pentru plata acesteia sau mobilizeaza propriile fonduri, asteptand ridicarea nivelului preturilor.

Deportul este operatiunea inversa celei de report, fiind practicata de vanzatorul “a la baisse”.

Arbitrajul reprezinta alegerea pietei si a termenului celui mai avantajos de catre vanzator si cumparator in scopuri speculative. In cadrul bursei au loc operatiuni de profituri din diferenta de pret (cotatii, cursuri).

Speculatia se realizeaza prin jocul bursei dintre diferite piete, prin operatiuni de arbitraj la vedere sau la termen.

Operatiunea hedging sau tranzactia de acoperire consta in compensarea eventualelor castiguri sau pierderi (provenite din nerealizarea anticipatiilor speculative) prin efectuarea concomitenta a unei vanzari si cumparari. Astfel, speculantul spera ca pierderea din diferenta de pret sa fie anihilata sau diminuata cat mai mult.