Profitul societatilor de comert

Rezultatele economice obtinute prin cheltuirea muncii depuse pentru trecerea bunurilor economice din sfera productiei in sfera consumului se exprima, cantitativ si in mod sintetic, prin rentabilitate. Rentabilitatea este o conditie a dezvoltarii comertului intern, o expresie concreta a cerintelor autonomiei economico financiare a societatilor de comert. Ea exprima capacitatea de obtinere a unor venituri globale care sa acopere cheltuielile de circulatie si sa asigure un profit. Intre rentabilitate si eficienta exista un raport ca de la parte la intreg. Daca eficienta exprima si cuantifica atat aspectele economice cat si sociale ale activitatii comerciale,  rentabilitatea se refera doar la laturile economice ale acesteia. Rentabilitatea societatilor de comert se masoara in mod sintetic prin indicatori absoluti si relativi, cum sunt: profitul sau beneficiul si rata profitului sau rata rentabilitatii.

Profitul este un indicator sintetic ce constituie castigul sau avantajul realizat sub forma baneasca din activitatea desfasurata. El se obtine din activitatea de baza (comerciala) si activitatile secundare (servicii, productie) si reprezinta partea din veniturile globale care ramane dupa acoperirea cheltuielilor cauzate de desfasurarea activitatii comerciale.

Comparand veniturile cu cheltuielile se pot inregistra urmatoarele situatii:

veniturile sunt egale cu cheltuielile, caz in care nu exista profit;

- veniturile depasesc cheltuielile, diferenta fiind considerata favorabila societatilor de comert, adica generatoare de profit;

veniturile sunt inferioare cheltuielilor, situatie nefavorabila, ce se reflecta in pierderi. In conditiile economiei de piata, lipsa profitului face dificila continuarea activitatii comerciale, fapt ce determina factorii de decizie sa urmareasca sistematic si permanent cresterea sau descresterea acestuia, profitul constituind motivatia intreprinzatorilor si proprietarilor de capital.

Profitul ca indicator sintetic, indeplineste o serie de functii, si anume:

- orientarea generala a activitatii comerciale, stiut fiind faptul, ca atunci cand se spera la obtinerea unui castig intr-o directie, forta de munca si capitalurile sunt dirijate in acest sens. Prin acest mijloc, activitatea comerciala se orienteaza intr-un sens favorabil consumatorilor, adecvand productia consumului;

- sursa principala de autofinantare, deoarece din profit se constituie fondurile necesare societatilor de comert pentru rezerva, dezvoltare, activitati sociale etc.;

- instrument de stimulare economica, intrucat profitul obtinut se repartizeaza pentru autofinantarea societatilor de comert, stimulente materiale, nevoi social – culturale;

- mijloc de control al eficacitatii societatilor de comert si a muncii membrilor lor, fiecare unitate comerciala devenind mai eficienta daca are o asemenea responsabilitate;

- indicator sintetic al activitatii economice.

Veniturile globale ale societatilor de comert se realizeaza in primul rand din adaosul comercial si de alimentatie publica, el fiind un element al pretului de vanzare cu amanuntul. Adaosul comercial reprezinta acea parte din venitul net cedat de producator ca urmare a continuarii procesului de productie in sfera circulatiei si are ca destinatie economica acoperirea cheltuielilor de circulatie si realizarea, in acelasi timp, a unui profit. Profitul, fiind un indicator absolut se determina ca diferenta intre suma absoluta a adaosului comercial si suma absoluta a cheltuielilor de circulatie. Ca indicatori derivati se pot calcula: profitul realizat de un lucrator comercial si profitul realizat pe un m² suprafata comerciala.

Factorii care influenteaza asupra profitului sunt:

- suma (volumul) absoluta a adaosului comercial, care, la randul sau, este influentata de marimea cotelor de adaos comercial si de volumul si de structura desfacerilor de marfuri.

Cotele de adaos comercial sunt diferentiate, ca marime, pe grupe de marfuri, tinandu-se seama de cheltuielile de comercializare aferente acestora. Orice modificare in structura desfacerilor de marfuri atrage dupa sine marirea sau micsorarea sumei absolute a adaosului comercial si implicit a profitului. Marimea adaosului comercial depinde si de proportia in care acesta se repartizeaza intre societatile comerciale de en gros si cele en detail, tinandu-se cont de forma de miscare a marfurilor. La miscarea marfurilor prin depozit si tranzit societatile comerciale cu ridicata primesc o cota parte din adaosul comercial aferent comertului. Partea ce revine societatilor comerciale de en gros pentru activitatile depuse privind achizitionarea, pastrarea si livrarea marfurilor (miscarea prin depozit) este mai mica decat partea ce revine societatilor comerciale cu amanuntul, iar la miscarea marfurilor prin tranzit este si mai redusa. In cazul in care societatile comerciale cu amanuntul se aprovizioneaza in baza relatiilor directe cu agentii producatori intreaga coto de adaos le apartine.

Cotele de adaos pot creste in conditiile eliminarii, pe cat posibil, a verigilor intermediare.

Lucrare: Caracteristicile formarii si dezvoltarii pietei de capital a Romaniei Lucrare: Functiunile intreprinderilor: indicatorilor economici, al executarii si controlului indeplinirii

Marimea cotei de adaos comercial la fiecare grupa de marfuri depinde si de conditiile franco orice modificare in aceste conditii va influenta suma (volumul) absoluta a adaosului, implicit profitul.

- suma (volumul) absoluta a cheltuielilor de circulatie. Cand suma absoluta a adaosului comercial ramane aceiasi, iar suma cheltuielilor va creste, profitul se va diminua. In aceste conditii, efectuarea cheltuielilor de circulatie in limitele desfasurarii normale a activitatii societatilor comerciale determina cresterea profitului. Datorita existentei cheltuielilor conventional – constante, ritmul de sporire a adaosului este superior celui al cheltuielilor, creandu-se in acest mod posibilitati de marire a profitului.

Rata profitului sau rata rentabilitatii, ca indicator relativ, se calculeaza fie ca raport procentual intre suma absoluta a profitului impozabil si suma absoluta a cheltuielilor de circulatie, fie ca diferenta intre cota medie de adaos si nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie, astfel:

unde:

R_p     – rata profitului;

P      – marimea absoluta a profitului impozabil;

D      – volumul desfacerilor de marfuri.

sau:                                                

unde:

- cota medie de adaos comercial;

N       - nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie.

Factorii care influenteaza marimea ratei profitului sunt:

- marimea absoluta a profitului. Orice schimbare intervenita in marimea profitului si in volumul cheltuielilor de circulatie determina cresterea sau reducerea ratei profitului, si anume: sporirea profitului in timp ce volumul cheltuielilor de circulatie ramane neschimbat, asigura cresterea ratei profitului sau a rentabilitatii.

- volumul desfacerilor de marfurilor influenteaza marimea ratei rentabilitatii si prin intermediul nivelului relativ al cheltuielilor de circulatie. Orice crestere a volumului desfacerilor de marfuri determina o reducere a nivelului relativ al cheltuielilor si, deci, o majorare a ratei profitului.

Deoarece rata profitului sau rata rentabilitatii nu poate exprima sintetic toate laturile fenomenului de rentabilitate, in completare se folosesc si alti indicatori derivati, ca de exemplu:

- rata profitului in raport cu forta de munca (R_p/F_M) sau fondul de salarii (R_p/F_s), care se calculeaza astfel:

unde:

N_rsp  – numarul mediu scriptic de personal;

F_s     – fondul de salarii.

- rata profitului in raport cu capitalul social (R_p/C_s) se determina astfel:

unde:

C_c – capitalul circulant;

C_f – capitalul fix.

- rata profitului in raport cu adaosul comercial (R_p/Q_c) se calculeaza astfel:

unde:

AC – suma adaosului comercial.

- rata profitului in raport cu cheltuielile (R_p/c), care se determina astfel:

unde:

C – marimea absoluta a cheltuielilor de circulatie.

- rata eficientei (R_e) se determina astfel:

unde:

V_n    – venitul net (profit + cheltuieli cu munca vie);

C_c    – capitalul circulant;

C_f    – capitalul fix.

Intre profit si rata profitului nu exista deosebiri de continut, ci doar de forma. Profitul se determina ca diferenta intre doua marimi absolute, iar rata profitului se calculeaza ca raport procentual.