Sociologie
Work-Family Balance or Greedy Organisation?Work-Family Balance or Greedy Organisation? Articolul aduce in discutie problema existentei unei balante intre munca si viata de familie in organizatiile numite metaforic "organizatii lacome" (organizatii care cer foarte mult de la angajatii lor). Pornind de la teorii despre organizatiile lacome si despre ceea ce inseamna balanta dintre munca si viata de familie, autorii au dezvoltat o cercetare proprie in cadrul unei banci punand accent pe situatia complexa a femeilor (tinand cont ca inca se confrunta cu problema inegalitatii, discriminarea si detine si reponsabilitatea majora a gospodariei). Ca si idei principale am putea enumera: 1. Organizatiile "lacome" au cereri extraordinare pentru angajatii lor incercand sa obtina foarte mult din partea acestora oferindu-le doar un minim necesar. 2. Analiza existentei unei balante intre munca si viata de familie scoate in evident faptul ca de fapt nu exista o astfel de balanta, angajatii trebuind sa isi sacrifice foarte mult viata lor personala pentru a-si indeplini obligatiile legate de serviciu. 3. Volumul de munca a crescut tot mai mult rezultand totdata si mai multe ore de lucru ceea ce a dus la un declin al bunastarii si sanatatii angajatilor datorita stresului la care sunt supusi si a moralului scazut. 4. O problema importanta in analiza existentei unei balante intre viata de familie si munca este si genul; femeile inca au probleme de discriminare si inegalitate. 5. Pentru a face fata rolului multiplu, o femeie are nevoie de un suport substantial si de diferite strategii cum ar fi: managementul timpului personal, ajutor platit, ajutor social si familial, locatie, suport din partea organizatiei, sacrificiu personal si satisfactia muncii. 6 Organizatiile au contributii putine in realizarea unei balante intre munca si viata de familie. Datele pe care se bazeaza argumentele: Autorii isi bazeaza argumentele mai intai pe teoriile si conceptele extrase din lucrari de specialitate, consultand o vasta bibliografie, urmand apoi sa dezvolte o cercetare proprie din care au obtinut o serie de date calitative rezultate din interviuri aplicate unor femei manageri in cadrul unei banci. Cel mai interesant lucru pe care l-am aflat este ca termenul de "institutii lacome" a fost propus de Coser pentru a descrie si a discuta caracteristicile institutiilor precum Biserica, partidele politice, fortele armate si familia, institutii unice care adreseaza indivizilor cereri totale. Azi termenul a fost imprumutat de literatura pentru a descrie organizatiile care cer tot mai multe eforturi,tot mai mult timp dedicat si rezultate din partea angajatilor sai. Nu as putea spune ca de-a lungul articolului am gasit o afirmatie incorecta ci mai degraba o afirmatie cu care nu sunt total deacord "Thus the issue of gender lies at the heart of both work-family balance and work-family conflict". Consider ca nu problema genului (femeie sau barbat) este definitorie pentru existenta unei balante intre munca si familie si in conflictul dintre munca si familie. Am putea spune ca si barbatii se confrunta cu aceste fenomene, doar ca problema genului in cazul femeilor este mai accentuata datorita prejudecatilor si stereotipurilor existente in societate care mentin si hranesc discriminarea femeilor precum si inegalitatile cu care acestea se confrunta . Apetroaie Georgeta Aurelia Master MRU, gr 1,week-end Antropology of work review Articolul are ca subiect principal fenomenul incorporarii vietii sociale in cultura de piata. Angajatii vremurilor moderne nu mai au foarte mult timp liber la dispozitie, timp pe care sa-l dedice familiei sau prietenilor astfel incat sa se creeze o balanta intre munca si viata lor personala. Mai mult, eforturile facute de anumite organizatii prin programe speciale, in incercarea lor de a transforma angajatul intr-o persoana eficienta si acasa si la serviciu, nu fac decat sa-l departeze de cadrul social si familial datorita modului de abordare a problemei (faptul ca de la inceput individul si familia sunt tratati instrumental).
Ca si idei principale am putea enumera: Schimbarile semnificative in ceea ce priveste cultura societatii, ceea ce era o societate mare avand ca insule diverse piete este acum o piata in care insulele sunt ale vietii sociale, cultura pietei reprezinta o provocare pentru cultura familiei. Programul "Family 360" incearca sa evalueze si sa imbunatateasca performanta clientilor in rolul de parinte dar si in rolul de angajator care trebuie sa supervizeze parinti care muncesc, propunand o modalitate de piata prin care sa se experimenteze relatiile personale si organizarea timpului. Piata este o cultura ce contine patru clustere de valori: scientism, standardizarea birocratica, competitia si comercialismul. Exista mai multe tendinte care intaresc prinderea culturii de piata de viata de familie: forta de munca feminina, marirea timpului de lucru, importanta cumparaturilor. Indivizii au incercat sa elaboreze strategii temporale care determina gradul cu care fiecare individ mentine legaturi stranse cu familia, au amanat sau au renuntat efortul de a face asta. In functie de strategiile temporale autorul a diferentiat mai multe tipuri de indivizi: "induratorul, cel care amana, albina ocupata, delegatorul si rezistentul. Datele pe care se bazeaza autorul sunt date calitative obtinute in urma aplicarii unui interviu pe un esantion de 130 de persoane dintr-o companie studiata special pentru aceasta lucrare, dar si diferite lucrari de specialitate, site-uri si publicatii (New York Magazine). Foarte interesant de analizat este proiectul Family 360, un proiect care, desi criticat din mai multe puncte de vedere, incearca sa isi ajute clientii sa isi construiasca si sa isi intareasca relatiile personale precum si sa devina eficienti si acasa nu numai la serviciu. Este un program care propune un mod commercial de ati experimenta relatiile personale si timpul pregatindu-te practic pe tine si pe familia ta sa traiesti intr-o lume dominata de piata. Ce e gresit . .asta n-am mai zis . nu stiu!
|