Punct de vedere sociologic in medicina - cercetari

Curs

Pana la mijlocul secolului XIX medicina , stiintele medicalerecunostea implicit importanta factorilor sociali,in declansarea bolilor, aspect care a condus la congrese in medicina preventiva.

Dupa mijlocul secolului XIX abordarea stiintifica a starilor patologice precum si progresele inregistrate de stiintele medicale aplicate au eclipsat rolul factorilor sociali in abordarea problemelor sanatatii si bolii. A inceput sa predomine mentalitateade a cauta cauzele specifice pt fiecare boala fapt care a condus la neglijarea explicatiilor sociale care luau in considerare relatiile dintre individual sanatos sau bolnav si mediul sau de viata.

Explicatiile sociologice si psihologice erau ignorate considerandu-se nestiintifice.

Prima tentative de depasire a acestei mentalitati a venit din partea studiilor de psihanaliza froidiana(S Frend) care a aratat ca anumite boli pot fi considerate ca un raspuns al copilului, og. fata de un conflict psihologic interiorizat si inconstientizat, astfel de boli cum ar fi: ulcer, astm, dermatite etc. Sunt de fapt expresii, manifestari ale unor tensiuni psihice pe care bolnavul nu le poate rezolva altfel.

Aceste aspecte au impus pana in randul medicilor dar si al nespecialistilor ca exista o mica categorie de boli provovate de factorii psihologici (boli psihosomatice) in timp ce marea majoritate a bolilor au de fapt cauze organice.

Cercetarile de psihologie au aratat insa ca stresul psihologic produce o vulnerabilitate la o mare categorie de boli (de la gripa la cancer, infarctul miocardic, etc). deoarece organismul raspunde la stress ca un tot unitary , inafara factorului psihologic insa si o mare varietate de factori sociali isi pot aduce contributia la cauzarea bolilor: experiente de viata ale persoanelor, evenimente sociale,caracteristici ale modului de viata , etc pot influenta starea de sanatate a populatiei.

Influenta conditiilor sociale, nocive _______de perioada revolutiei industriale au condus la o noua conceptie la o noua conceptie in abordarea bolilor. Astfel ,_________, marile aglomerari urbane, mizeria de la periferia oraselor, insalubritatea , alcoolismul, drogurile, delicventa, regimul de munca excesiv, subnutritia, starea de deviere cronica , etc. au fost aspecte reale care au atras atentia asupra rolului pe care il au factorii sociali in raspandirea bolilor.

Studiile realizate au aratat ca principalele cause ale bolilor nu sunt doar microbii, ci conditiile care le dadeau posibilitatea sa se inmulteasca si raspandeasca astfel ca nici un medicament nu putea inlatura acest rau care tinea de conditiile sociale.

Aceste studii au atras atentia asupra necesitatii unor masuri de igiena sociala cu scopul protectiei sanatatii publice.

Studiile din anii 70 s-au centrat pe cercetarea contabilitatii sociale a starii de sanatate, scotand in evidenta importante disparitati in ceea ce priveste speranta de viata, mortalitatea, morbiditatea, in functie de o serie de factori sociali cum ar fi: apartenenta de clasa sociala, de grup profesoral, sex, varsta, nivel de educatie, stil de viata , consult medical , etc.

Cercetarea realizata de P. Adam, C. Herzlich in 1994 au analizat variatia starii de sanatate in functie de variabila la sex, constatand ca exista o mare diferenta intre cele 2 sexe, in ceea ce priveste mortalitatea in tarile dezvoltate la momentul actual.

SUA:- aceasta diferenta a crescut semnificativ in ultima jumatate de secol,

in 1920 speranta de viata la nastere era pt femei de 56ani si barbati de 54ani.

In 1970->75 ani femei si 68ani barbati

In 1990 ->79 ani femei si 72ani barbati.

Referat: Fisa de evaluare clasa 1 Proiect: Descoperind Literatura Creativa - cum sa cream povestiri

Romania: 1990->72,6ani femei si 66,5 barbati

Explicatiile:

natura biologica: conditie fizica mai robusta la femei,supra____ fetala si in primul an de viata mai mare la barbati, predispozitii genetice mai mari la barbati pt boli cardio-vasculare si infectioase

factori sociali ,de risc social: expunerea mai mare a barbatilor la accidente de circulatie, expunerea mai mare la accidente de munca, frecventa mai crescuta la barbati a alcolismului si tabagismului, angajarea mai crescuta la barbati in profesii cu potential de risc mai ridicat.

Concluzie:

Interactiunea dintre factorii biologici si cei sociali determina diferente de mortalitate intre sexe.

Tot in 94 cei 2 sociologi : starea de sanatate variaza si in functie de statutul socioprofesional de apartenenta.

Din populetia activa profesional cei mai putin expusi sunt: profesorii, oamenii de litere si stiinta si inginerii la care mortalitatea e cuprinsa intre 35-75ani este de 2x mai mare decat mortalitatea generala.

Alte cercetari demonstreaza ca variabila clasa sociala influenteaza o multitudine de alte caracteristici ale starii de sanatate, nu doar mortalitatea si morbiditatea: inaltimea ,talia ,greutatea, starea dentitiei, fertilitatea, calitatea perceptiei vizuale si auditive , etc.

Influenta factorilor sociali nu se limiteaza insa doar la inegalitatea dintre diferite categorii socio-profesionale, ci se au in vedere toate elementele care definesc pozitia sociala a unui individ intr-o societate: sex, poxitie geografica, loc de rezidenta, educatie, statut familial, toateinfluentand starea de sanatate.

Cercetarea realizata de P. Konrad si R,Kern in 1986: casatoritii au ratele de mortalitate mai reduse decat vaduvii sau divortatii, aceasta diferenta fiind mai putin redusa la femei decat la barbati.

Explicatia barbatii casatoriti au o mai buna stare fiziologica, sunt mai bine ingrijiti si sunt mai putin predispusi spre comportamente autodistructive(alcolismul), comparative cu barbatii necasatoriti , singuri care se descurca mai greu decat femeile sunt mai neingrijiti(starea de sanatate)au o rata mai mare a alcolismului si tabagismului precum si o frecventa mai mare la boli cum ar fi : ciroza, hepatica, tuberculoza, etc.

Concluzia: cei 2 autori accentueaza a asupra "efectului protector"al mariajelor pt barbati.

Un alt factor avut in vedere de cercetatori pt explicarea starii de sanatate diferentiate a grupurilor socio-profesionale este variabila consult medical(frecventa consultatiilor medicale durata spitalizarilor si consumul de medicamente), grup professional consum medical, influenteaza starea de sanatate GP x CM->SS

Concluzia studiilor effectuate : este ca sub aspect cantitativ diferentele privind la________la ingrijiri medicale sunt relative limitate intre apartinatorii diferitelor grupuri proferionale.

Astfel cei mai mari consumatori de ingrijiri medicale sunt "gulerele albe"(functionarii profesionistii intermediary si cadre superioare de conducere) urmariti de membrii familiilor de tarani si a muncitorilor salariati si la final de comercianti si alte categorii de salariati.

Astfel ierarhia sociala nu este respectata , consumul de ingrijiri medicale la clasele superioare fiind cu putin peste medie si inferior au tot categorii socio-profesionale.

Intre diferite categorii socio-profesionale apar in special importante diferente colective in ceeea ce priveste consumul de ingrijiri medicale.

Recursul la ingrijiri medicale al celor din clasele sociale inferioare este in principal de tip curative,motivele ingrijirilor medicale al persoanelor din aceste clase inferioare fiind adesea foarte grave, iar durata si frecventa spitalizarilor comparative cu persoanele din clasa sociala superioara recurg la ingrijiri medicale de tip preventive.

Pacientii din clasa sociala superioara solicita mai des consultatii de specialitate decat cei din clasa inferioara.

Concluzie: clasele sociale avantajate dispun de surse cognitive(de cunoastere) si culturale care le permit adesea sa se orienteze mai usor in sistemul de ingrijire a sanatatii.