Originea si definirea familiei - familia si evolutia sa istorica

NOTIUNI GENERALE  ASUPRA CONCEPTULUI DE FAMILIE

I.1. Originea si definirea familiei

Cuvantul familia provine din famulus (servitor) si pare ca a desemnat - potrivit Dictionarului etimologic al limbii romane - ansamblul sclavilor si al servitorilor ce traiau sub acelasi acoperis, iar mai apoi casa in intregime, stapanul pe de o parte, sotia, copiii, servitorii, pe de alta parte.[1]

Definitia data de Murrdock (1949) pare destul de completa. El arata ca familia este un grup caracterizat prin "cooperare si intelegere. Ea include adulti de ambele sexe, din care cel putin doi au relatii sexuale recunoscute social". Levi-Strauss (dupa Damian, 1973) defineste familia ca fiind un grup social ce isi are originea in casatorie, constand din sot, sotie si copii sau alte rude, grup unit prin drepturi si obligatii morale, juridice, economice, religioase si sociale.

V. Stanoiu si M. Voinea (1983), trecand in revista mai multe definitii ofera propria definitie; "Familia este un grup social realizat prin casatorie, alcatuit din persoane care traiesc impreuna, au gospodarie casnica comuna, sunt legati prin anumite relatii natural - biologice, psihologice, morale si juridice si care raspund una pentru alta in fata societatii".[2]

Referitor la originea grupului familial putem face trimitere la grupurile restranse. Fara alte caracteristici bio-psihologice, care nu se gasesc la nivelul primatelor, oamenii n-ar fi putut institui forme stabile de  familie. K. Gough (1971) enumera ca esentiale limba si autocontrolul.

Orientarea functionalista in explicarea aparitiei poate fi interogata si dintr-un punct de vedere epistemologic mai larg: ingrijirea copiilor, cooperarea si schimbul, responsabilitatile sociale. Tocmai in acestea consta teoria controlului si a schimbului Levi-Strauss: schimbul de femei si barbati sunt primele relatii sociale.

Din punct de vedere al schimbului, dar pe alt plan-psihosocial, casatoria este vazuta ca o "perspectiva mercantila a iubirii", dupa cum o numeste Scharon S. Brehn.[4]

Ca fundament al familiei, se cere a se aminti de conceptul de casatorie. Modestin spunea despre conditia casatoriei: "Barbatul si femeia se unesc in scop de a trai toata viata impreuna".[5] Alte definitii ale casatoriei le regasim trecute in revista de catre acelasi autor.

Familia este" o forma complexa de relatii biologice, sociale materiale si spirituale intre oameni legati prin casatorie, sange sau adoptie".[6] Fiind un fenomen social, se dezvolta odata cu dezvoltarea societatii si se modifica in raport de aceasta.

Exista multe informatii despre originea si evolutia familiei si a casatoriei, unele sunt evident ciudate (fantastice chiar), unele sunt simbolice, iar altele sunt marturii, izvoare cu valoare stiintifica.

O serie de sociologi burghezi, reducand familia la relatiile dintre sexe, "considera ca baza acesteia ar fi data exclusiv de instinctele naturale".[7]

Familia reprezinta un produs al sistemului social; ea se dezvolta pe masura ce se dezvolta societatea si trebuie sa se modifice in raport cu transformarile din societate.

Mai concret, familia mai reprezinta" o comunitate alcatuita din mai multi indivizi, uniti prin legaturi de casatorie (sot, sotie) si paterne (parinti, copii), ea imbina intr-un complex latura biologica cu cea sociala."[8] Dublul caracter biologic si social al familiei este surprins de Marx in afirmatia . "producerea vietii, atat a celei proprii prin munca, cat si a celei straine prin procreare, apare dintr-o data ca o dubla relatie sociala, in sensul ca presupune colaborarea mai multor indivizi".

Se poate usor vedea deci ca e preferabil a nu vorbi despre definitia familiei, ci despre definirea ei, prin discutarea mai pe larg a caracteristicilor si functiilor pe care le are.

Este adevarat ca definind familia prin functiile sale, este necesar sa avem in vedere ca desi in multe societati celor mai multor grupuri familiale le sunt proprii aceste functii, in nici o societate ele nu sunt prezente complet si exclusiv. De exemplu, intr-o parte                 tatal biologic al copilului este irelevant social, in general alti barbati avand responsabilitatea de tata. In Europa preindustriala, ceea ce noi numim functia economica a familiei era foarte important unitatea de productie si consum nu era atat familia propriu- zisa, cat gospodaria, adica membrii familiei apti de munca plus in numeroase cazuri servitori, angajati, membri, fapt ce confirma definitia lui Levi-Strauss asupra familiei.

Asistam asadar la o diferentiere a definirii familiei in functie de regiuni si in functie de evolutia istorica. Asadar, evolutia familiei a avut loc in conditiile unei comlexe impletiri a factorilor biologici cu cei sociali.

Alta definire a familiei este data de Herseni (1982), vazuta ca "unitatea biologica de baza, nu numai ontogenetica, dar si filogenetica a omenirii, care nu este individul, ci perechea de indivizi de sex opus, capabila sa dea nastere altor fiinte umane, deci mai mult decat perechea ca atare, perechea fertila si progeniturile ei, asadar familia naturala".[11] De aici, rolul primordial, universal si permanent al familiei, ca si numeroase si importante consecinte de alt ordin, in cele mai variate domenii socio-culturale.

Referat: Fisa de evaluare clasa 1 Proiect: Descoperind Literatura Creativa - cum sa cream povestiri

Mendras (1987) considera familia ca "un exemplu tipic de grup primar", in interiorul caruia se realizeaza relatii puternice.[12]

Definirea familiei din perspectiva sistemica este facuta de Bertalan - astfel familia este vazuta ca "un sistem unitar format din parti componente, interdependente si interactive".[13] O schimbare intr-o parte a sistemului produce modificari si in celelalte parti ale acestuia familia ca sistem este mai mult decat suma partilor componente, indivizii care formeaza sistemul familial influentandu-se reciproc si dezvoltand raporturi interumane complexe. Sistemul familial este dual, conceptul desemnand existenta a doua calitati: componenta sistemului din sisteme mai mici (subsisteme) aflate in interrelatie si apartenenta sa la un sistem mai mare (macrosistem). Fiecare membru al familiei face parte simultan din mai multe subsisteme (exemplu: o femeie are rol de mama, sotie si fiica). Fiecare familie dezvolta o structura proprie in functie de limitele sau granitele interne si externe care departajeaza anumite componente unele de altele sau permit schimburile intre interior si exterior.

I.2.Familia si evolutia sa istorica

I.2.1 Formele istorice ale vietii de familie

Aparitia societatii omenesti a transpus omul din istoria naturala in istoria sociala. Existenta grupului depindea de procurarea zilnica a hranei, care la randul ei, era in functie de prezenta indestulatoare a animalelor.

Lucrarile lui Bachofen, Morgan si Engels[14] au prezentat o serie de fapte istorice de natura economica si politica menite sa contribuie la intelegerea stiintifica a aparitiei si evolutiei familiei. Morgan gaseste cateva forme de familie in evolutia sa istorica.

Prima intr-o perspectiva cronologica este familia inrudita prin sange. Ea a aparut ca o necesitate prin interdictia de la raporturile sexuale a unei generatii cu alta generatie. Caracteristicile acestei forme de familie o constituie faptul ca toti bunicii dintr-o generatie si toate bunicile din aceeasi generatie sunt soti intre ei si regula este valabila pentru copiii si nepotii lor. Deci, prima treapta a familiei desparte grupurile conjugale pe generatii, neexcluzand de la relatiile sexuale fratii si surorile sau verii si verisoarele.

In ordinea statica stabilita de Morgan urmeaza familia care isi are baza in excluderea de la casatorie fratii si surorile si anume a acelora pe linie materna. Familia a insemnat un progres si prin faptul ca, excluzand casatoria intre rudele mai apropiate, a contribuit la o mai rapida si mai puternica dezvoltare a triburilor. Dar progresul esential pe care il realizeaza familia in istoria familiei este dat de aparitia gintii.

Dezvoltarea familiei in preistorie consta in continua ingustare a cercului in care se practica relatiile sexuale. Termenii introdusi de Morgan si preluati de Engels "epoca salbaticiei" si "epoca barbariei"[15] corespund fazelor denumite de istorici paleolitic si respectiv neolitic.

Legatura de sange contribuie esential de intretinerea solidaritatii interne a societatii gentilice. Apartenenta la ginta este definita, atat de definitiva, incat nu se renunta la ea.

Rudenia se transmitea prin femeie, data fiind si importanta muncii ei si prestigiul de care se bucura, ceea ce a dus la aparitia matriarhatului. De fapt matriarhatul a cunoscut doua faze de dezvoltare; prima faza - timpurie in care exista o anumita egalitate intre sexe si faza dezvoltata in care femeia domina viata sociala, datorita cresterii in importanta a agriculturii.

Barbatul nu-si cunostea inca rolul in procreatie si ca atare confera femeii in intregime functia de reproducere.

Seria de oprelisti impuse casatoriei continua treptat excluderea rudelor apropiate si mai indepartate a dus la inlocuirea casatoriei pe grupe cu familia pereche, care este slaba si nestatornica si ca atare ea poate fi usor desfacuta de fiecare din parti, copiii apartinand mamei.

Morgan a descoperit de asemenea ca popoarele inapoiate din punctul de vedere al culturii poseda sisteme de familie cu totul diferite de ale noastre. El a constatat astfel ca la irochezi exista o casatorie monogama care putea fi usor desfacuta de ambele parti si pe care o numeste familie pereche.

Consecintele acestor schimbari sunt majore. Engels surprinde consecintele aparitiei proprietatii private si a dreptului succesoral. Rasturnarea matriarhatului a insemnat infrangerea pe plan istoric mondial a sexului feminin.[16]

Barbatul, interesat ca averea sa nu fie lasata decat propriilor copii, isi tine sotia intr-o supunere absoluta. Primul efect al dominatiei barbatului se manifesta in forma intermediara a familiei patriarhale. Tipul patriarhal de familie isi gaseste justificarea in conditiile economice, sociale ale timpului. Familia patriarhala a fost deseori o familie mare in care copiii casatoriti erau inclusi in gospodaria casnica a parintilor si in care tatal exercita o putere nelimitata. Ceea ce o deosebeste de familia pereche este trainicia, stabilitatea legaturilor conjugale. In familia monogama, de regula cel care desface casatoria este barbatul.

Un loc important in istoria societatii il ocupa familia monogama. Familia monogama a reprezentat un mare progres in reglementarea relatiilor dintre sexe, infatisand in acelasi timp conflictul dintre sexe, exprimat prin dominanta absoluta a barbatului. Ceea ce este esential pentru monogamie este faptul ca ea "a fost cea dintai forma de familie intemeiata nu pe conditii naturale, ci pe conditiile economice, si anume pe triumful proprietatii private asupra proprietatii comune primitive formata in mod natural".[17]

Monogamia este relatia dintre un singur barbat si o singura femeie, reprezentand asadar o dovada a progresului moral si social. Aceasta forma de organizare este caracteristica societatilor civilizate. In Biblie unirea dintre barbat si femeie a fost prezentata de la inceput in forma monogama in vederea procreatiei exemplu: Adam si Eva (Facere, 1, 28).

Daca facem referire la rolul educativ al familiei de exemplu - in societatile preindustriale - observam ca acesta este marginal. Constiinta familiei ca unitate de sine statatoare pare a nu fi existat. Familia este "topita intr-o comunitate locala caracterizata printr-o retea foarte densa de sociabilitate. Viata de altadata, pana in secolul al XVII-lea, se petrecea in public, densitatea sociala nu lasa loc familiei . ..nu exista ca sentiment sau ca valoare" .[18]