Profilaxia consumului de substante

Profilaxia consumului de substante poate fi:

Profilaxia primara (sau generala) care implica interventia inaintea aparitiei unei probleme de sanatate, ceea ce inseamna interventie in reteaua de factori care contribuie la dezvoltarea unei probleme de sanatate si incercarea de destramare a ei prin inlaturarea uneia sau a mai multor verigi. Preventia primara se concentreaza in special asupra influentarii comportamentului si atitudinilor grupului vizat, ceea ce implica motivarea indivizilor sau influentarea lor in sensul mentinerii sau schimbarii stilului lor de viata in directia dorita (ex.Mentinerea unui stil de viata sanatos, fara consum de droguri, evitarea abuzului de alcool, limitarea la minimum necesar a consumului de medicamente, evitarea abuzului de cafea, evitarea fumatului)

In acest nivel al profilaxiei joaca un rol esential educarea si informarea. Ea se adreseaza persoanelor din grupul A si B.

Profilaxia secundara presupune intr-o prima etapa detectarea precoce a unei probleme de sanatate deja existente, dar nemanifestata "clinic", in cea de-a doua etapa fiind urmata de interventie precoce. Profilaxia secundara se adreseaza persoanelor din grupul C. In general interventia la acest nivel nu necesita asistenta medicala de specialitate, ea putand sa fie condusa si de alti profesionisti: psihologic, asistenti sociali, asistenti medicali, medici scolari, etc.

Profilaxia tertiara presupune prevenirea recaderilor sau limitarea efectelor nocive  ale consumului de substanta, intr-o faza cat mai precoce a afectarilor cauzate de acesta. Se adreseaza persoanelor din grupul D. Reprezinta o veritabila interventie terapeutica, depasind chiar limitele acesteia. Ex. Etapa de interventie terapeutica la un alcoolic este pentru perioada de sevraj si de stabilizare a acestuia, ulterior practic interventia terapeutica inceteaza. Totusi, pentru mentinerea abstinentei, indivizii au de cele mai multe ori nevoie sa existe si o interventie profilactica, care se poate intinde pe multi ani de zile. Majoritatea indivizilor recad in consum deoarece, dupa depasirea perioadei de sevraj si stabilizare, in cursul carora sunt scosi de obicei din mediu, se reintorc in acelasi mediu. Imaturi psihologic cum sunt, ei nu au capacitatea sa intervina in conditiile de mediu si sa le modifice.

Profilaxia primara si secundara a consumului de substante poate sa-si dovedeasca eficienta atunci cand are prevazute masuri care au ca populatie tinta copii, adolescentii, tinerii.

a. Identificarea persoanelor din grupele de risc

Identificarea persoanelor care fac parte dintr-un grup de risc este o etapa absolut necesara atat pentru cunoasterea specificului local al grupei de risc respective, cat si pentru aplicarea orientata a masurilor de profilaxie. In acest scop este nevoie de persoane de intermediere. Acestea sunt constituite dinpersoane din cadrul comunitatii care prin natura muncii lor vin in mod frecvent cu persoane din grupurile tinta, putand astfel sa joace un rol important in educatia profilactica. De exemplu:

Asistentul social - vine frecvent in contact cu: persoane aflate in somaj, persoane provenite din familii dizarmonice, persoane vagabondand pe strazi consumatori de substante, elevi cu abandon scolar, someri, persoane fara ocupatie, delicventi etc.

Profesorii, dirigintii - pot sesiza absenteismul copilului, semne de repetate abuzuri asupra acestuia - indicator al unei dizarmonii familiale, modificarile comportamentale ale elevului, chiar consumul de substante.

Coordonatorii de activitati culturale, sportive, recreative locale - in astfel de ocazii se observa mai bine de catre un observator exterior care este grupul de egali pe care tanarul il frecventeaza, se remarca interesul pentru o activitate sau pierderea interesului pentru o activitate de care tinarul era pasionat, se pot observa direct comportamentele acestuia.

Angajatii din domeniul sanatatii vin in contact firesc cu: consumatori problematici - membrii familiei acestuia putand fi considerati grup de risc; victime ale consumatorilor problematici - se identifica persoanel din jurul consumatorului;

Psihologii/psihoterapeutii pot constata existenta personalitatii predispuse la toxicomanie.

Voluntari si agentii ale autoritatii locale

Ar fi utila existenta unor tineri 'informatori' care sa frecventeze cluburile pentru tineret, urmarind sa identifice si contacteze adolescentii consumatori problematici.

b. Metode de identificare in ingrijirea primara

Identificarea cazurilor urmareste elucidarea urmatoarelor probleme:

a.     consuma un tanar alcool peste limitele pentru adulti si/sau consuma droguri?

necesita consiliere

b. Exista o influenta sociala, profesionala, educationala sau psihologica a acestui consum?

necesita interventie complexa

Pentru identificarea rapida a cazurilor se poate folosi testul AUDIT, sau alte chestionare elaborate in acest scop.

c.Evaluare nevoilor - pentru aceasta este necesara obtinerea urmatoarelor date:

istorie completa a consumului de alcool si utilizare de drog

Circumstantele consumului, de ex. singur sau in compania altora

Nevoile psihologice satisfacute de consum, ex. anxietate sau depresie.

Consecintele adverse ale utilizarii substantei si gradului de disfunctie cauzat prin acesta

Sanatate fizica generala, incluzand investigatii de laborator a functiei hepatice etc.

Status psihiatric, incluzand orice alt comportament semnificativ si dificultati emotionale.

Structura familiei si functionarea ei, in special calitatea relatiilor cu alti membrii ai familiei

Starea educationala si/sau de angajare

Viata sociala, incluzand prietenii si relatiile intime stabile

Structura de personalitate, interese, hobby etc.

Motivatia pentru schimbare in ceea ce priveste problema prezenta.

Document online: Proiect de lectie clasa a vi-a limba romana - recapitulare verb Eseu: PROIECT DIDACTIC CLASA: a II-a A - efectele unor fenomene ale naturii asupra vietuitoarelor

d. Echipa de interventie

Este necesar sa se creeze echipe multidisciplinare care sa se ocupe de ingrijirea primara a tinerilor identificati drept consumatori de substante. Echipa trebuie sa includa: asistenti si medici scolari, asistenti sociali, psihologi, fiind capabili sa identifice cazurile, si sa acorde asistenta primara.

Factori preventivi si factori de risc in profilaxie

Factorii de risc sunt numiti factorii asociati cu un potential crescut de consum.

Factorii protectori (preventivi) sunt numiti factorii asociati cu un potential scazut de consum.

Practic, in studii retrospective - de tip caz-control - se iau in considerare doua grupe de studiu: grup care consuma, respectiv grup care nu consuma, inregistrandu-se retrospectiv evenimentele care au avut loc in viata lor.

Factori de risc pentru consumul de substante:

Factori familiali:

Mediu familial nociv, mai ales cu un parinte consumator abuziv;

Conflicte in cadrul familiei si lipsa de comunicare parinte-copii;

Educatie inadecvata si conditii precare de viata

Factori individuali:

Tulburari de comportament precoce si persistente;

Esecuri scolare;

Abilitati reduse de functionare sociala;

Factori sociali:

Marginalizarea de catre grupul de egali;

Apartenenta la grupuri de prieteni consumatori;

Disponibilitatea de substanta in mediul social;

Acceptanta de catre comunitate fata de consumul de substanta.

Factori protectori pentru consumul de substante:

Legaturi puternice in cadrul familiei;

Parinti care isi supravegheaza copiii si formuleaza reguli clare de comportament;

Implicarea parintilor in viata copiilor lor;

Rezultate bune la scoala.

Directii de interventie profilactica

Studiul factorilor de risc pentru consumul de substante a identificat ariile majore pe care trebuie sa se orienteze masurile de interventie profilactica:

Relatiile intrafamiliale

Programele de preventie pot creste influenta factorilor protectori asupra copiilor de varsta mica prin educarea parintilor in sensul unei mai bune comunicari intrafamiliale, stabilirii de reguli ferme si precise si formarii altor aptitudini parentale. Cercetarile au mai aratat ca parintii trebuie sa-si asume un rol mai activ in viata copiilor lor, sa discute cu ei despre alcool, tutun si droguri, sa le supravegheze activitatile, sa le cunoasca prietenii si sa incerce sa le inteleaga problemele si grijile personale. Aceasta s-ar putea dovedi pentru multi parinti o misiune delicata, deoarece multi dintre ei consuma cel putin o substanta psihoactiva.

Relatiile din cadrul grupului de egali

Perioadele de vulnerabilitate maxima sunt cele de tranzitie, in care copilul trece de la o etapa de dezvoltare la alta. Prima etapa de tranzitie mai importanta este atunci cand se desprind de mediul protector al familiei si incep viata scolara, unde isi vor face noi prieteni. Trecerea de la scoala generala la liceiu, ulterior la facultate presupune noi confruntari in plan social. Aceasta este perioada in care ei devin mai susceptibili la a experimenta pentru prima data efectele drogurilor.

Programele de profilaxie se axeaza pe relatiile unu individ cu egalii sai prin dezvoltarea unor aptitudini de functionare sociala care presupun o mai buna comunicare, stimularea relatiilor pozitive cu egalii si comportamente sociale si abilitati de a face fata ofertei de droguri.

Programele care vizeaza competente sociale vizeaza dezvoltarea echilibrata a aptidudinilor sociale si personale in ceea ce priveste: invatarea, judecata, afectivitatea, luarea deciziilor sau rezolvarea problemelor si comunicarea.

Mediul scolar

Programele urmaresc cresterea performantelor scolare si intarirea legaturilor elevilor cu scoale prin conferirea unui sentiment de apartenenta si succes, pentru a preveni abandonul scolar.

Programele de preventie dezvoltate in scoli urmaresc: stimularea relatiilor pozitive cu egalii si corectarea perceptiei gresite conform careia majoritatea elevilor ar consuma droguri. Ideal ar fi obtinerea unui sistem educational orientat mai putin spre rezultate cuantificabile.

Relatiile din cadrul comunitatii

Programele profilactice care vizeaza comunitatea implica organizatii civice, culturale, sportive si guvernamentale pentru a incerca sa consolideze mediile care descurajeaza consumul de drog. Crearea unui mediu comunitar pozitiv si sanatos se face prin oferirea de activitati de recreere atractive si ieftine sau gratuite, in scopul prevenirii plictiselii.

Personalitatea vulnerabila

Existand dovezi clare a existentei unor trasaturi de personalitate relativ specifice la persoanele care abuzeaza de substante, este firesc sa existe si masuri care sunt orientate specific spre indivizii cu structura de personalitate vulnerabila. In acest sens, putem sa directionam programe profilactice in cadrul carora sa includem grupuri de psihoterapie, incearcandu-se rezolvarea problemelor pacientului, sau cel putin constientizarea faptului ca problemele cu care se confrunta un subiect nu sunt singulare, ci constituie o problema si pentru alte persoane.

Metode de educatie in domeniul drogurilor

Educatia de grup

Includerea in programele scolare de lectii referitoare la droguri si efectele acestora - de ex.la biologie, la dirigentie.

Programe educationale destinate parintilor in care sa se dezbata problema drogurilor si consumul acestora in randul adolescentilor;

Grupuri de discutii privitoare la atitudinea adecvata fata de un membru din familie, din comunitate care consuma droguri;

Formarea medicilor generalisti in detectarea precoce a problemelor generate de consumul de droguri;

Antrenarea profesorilor in jocuri de rol pentru a-I invata comunicarea cu elevii;

Expozitii, materiale educationale pe tema consumului de droguri: postere, fluturasi publicitari, materiale video;

Simpozioane si conferinte pe tema consumului de droguri, in care sa fie implicati profesionisti cat mai diversi: profesori, asistenti sociali, psihologi, medici etc.

Educatia mass-media

Campanii mass-media, transmiterea de spoturi anti-drog la TV si radio

Programe TV si radio: seriale informative, interviuri cu utilizatori, cu fosti dependenti, cu membrii ai familiilor dependentilor, cu eventuale victime ale consumului sau consumatorilor de droguri, cu experti in domeniul drogurilor;

Reclame in ziare

Reviste pentru tineri care sa contina informatii generale, interviuri, materiale educationale si cu rol preventiv;

Materiale educationale care sa contina informatii privind drogurile distribuite la domiciliu;

Postere, brosuri, autocolante, fluturasi publicitari distribuite publicului pe strazi, in statii de autobuz, magazine, sau afisate in locuri publice frecventate intens de tineri;

Materiale audio sau video;

Servicii informative prin reteaua de telefonie publica;

Servicii internet si site-uri specializate.

Nu exista un model general standard de educatie in domeniul drogurilor sau programe de preventie cu aplicabilitate generala. Acestea trebuie individualizate pentru diverse comunitati sau pentru grupul populational al fiecarei tari, deoarece fiecare grup necesita programe specifice, care sa porneasca de la o buna cunoastere a realitatilor din zona respectiva.

Metodele de educatie mass-media au avantajul uinui public tinta mai numeros, dar relatia dintre sursa si publicul vizat nu exista si educatorul nu poate percepe impactul pe care il au actiunile sale.

Metodele de educatie in grup se adreseaza unui grup mai mic, dar datorita adaptarii mai exacte la specificul grupului si mobilizarii factorilor specifici culturali si socio-psihologici, se asteapta sa existe impact asupra atitudinilor, normelor sociale si comportamentelor, sa apara constientizarea presiunii grupului de egali si sa se formeze aptitudinile de rezistenta. Deasemenea, formatorul care aplica metodele de grup, poate sa obtina un feed-back imediat al impactului acestora, si eventual, daca efectul nu este cel asteptat, sa readapteze programul.

Idealul este ca un program complex sa cuprinda atat metode de educatie mass-media, cat si metode de grup.

Masuri adresate familiei:

Avertizarea asupra pericolelor consumului de alcool in sarcina adresata tuturor viitorilor parinti si tinerelor femei. Este precaut pentru femei sa se abtina, cu 2 luni inaintea conceptiei, sa consume alcool, tutun si droguri.

Avertizarea parintilor asupra impactului asupra copiilor lor a posibilului lor obicei de consum de substante in casa. Avertizarea parintilor privitor la efectele nocive ale consumului de substanta. Deasemenea, atunci cand consumul de catre parinti este confirmat, trebuie sa ne asiguram ca acest consum nu afecteaza ingrijirea copiiilor.

Atunci cand un membru al familiei consuma substante, familia trebuie sa urmareasca:

in cazul consumului de alcool - consumul sa fie in cantitati moderate si sigure;

in cazul consumului de cafea - sa nu apara abuzul;

in cazul tutunului - sa insiste pe mentinerea unei cantitati cat mai reduse cat mai mult timp; sunt utile tabu-urile: nu se fumeaza in casa, nu se fumeaza in camera in care se doarme, nu se fumeaza in preajma nefumatorilor, nu se fumeaza la scoala etc.

in cazul consumului de medicamente prescrise - trebuie urmarita autoadministrarea acestora in conformitate cu prescriptia medicala; atunci cand se remarca depasirea acesteia din initiativa persoanei - trebuie anuntat medicul.

in cazul consumului de medicamente neprescrise - trebuie insistat pentru solicitarea avizului medical.

In cazul consumului de substante ilegale - trebuie cerut ajutor medical.

Avertizarea copiilor de catre parinti privitor la repercursiunile consumului de substante; sa raspunda nelamurilor copilului; sa nu induca copilului sentimentul de fatalitate a inceperii consumului la adultizare (Ex. Copilul isi moralizeaza parintele consumator; parintele ii raspunde: "Las'ca cresti tu si vezi tu atunci!"

In familiile cu mai multi copii, se poate lua in considerare si influenta acestora, fiecare trebuind sa stie ca este periculos sa-si incurajeze semenii sa consume substante.

Organizatorii de sanatate si alte institutii:

Monitorizarea si publicarea nivelelor de consum

Crearea sistemului de servicii adecvate pentru asistenta consumatorilor sau familiilor lor.

Crearea unui sistem cu acces liber.

Popularizarea posibilitatilor existente in sistem.

Mediul scolar:

Exemplu pseudo-parental al dascalului

Nevoia de psiholog si asistent social scolar

Comunicarea elev-personal

Oferirea de informatii

Legatura scoala-familie

Profesionistii din aceste institutii trebuie sa:

Identifice consumatorii

Sa-I consilieze cu scopul reducerii/renuntarii la consum

Sa indrume persoanele catre serviciul medical adecvat

Sa sesizeze serviciile sociale daca suspicioneaza pericol de abuz a unui copil

Sa identifice cazurile cu tulburari emotionale si emotionale si sa le indrepte spre tratament de specialitate;

Cluburi de recreere si sporturi pentru tineri:

In prezent, in astffel de cluburi, tinerii consuma substante nesupravegheati, existand riscul de consum exagerat. In aceste cluburi comerciantii trebuie sa tina cont de:

legile privind varsta minima pentru consumul de alcool si tigari;

oferta larga de bauturi nealcoolice sau slab alcoolizate; vanzarea de bauturi nealcoolice si slab alcoolizate - incurajata prin politica de preturi, ambalaje atragatoare

sa refuze servirea atunci cand exista evidenta intoxicatie cu substante;