Retele de sprijin pentru romi

RETELE DE SPRIJIN PENTRU ROMI

I. OBIECTIVUL PRINCIPAL AL STUDIULUI DE CAZ

Scopul studiului a fost "evidentierea bunelor practici in cazul unui proiect inovativ al FRDS implementat pentru beneficiari romi". Se urmarea astfel analiza bunelor practici in urmatoarele domenii: dezvoltarea capitalului social al comunitatii roma (in particular constructia retelelor de intrajutorare), cresterea capitalului socio-profesional prin pregatirea vocationala a tinerilor romi si in obtinerea unor succese la scara mica, dar semnificative in directia imbunatatirii situatiei locative a romilor.

II. METODOLOGIA

Calitativa: interviuri pe teren cu 3 beneficiari, interviuri cu 3 beneficiari indirecti, interviuri cu 4 persoane cheie implicate in proiect (din cadrul initiatorilor, partenerilor si a persoanelor responsabile de activitati) si un focus grup cu 9 participanti (2 membri ai autoritatii locale implicati in proiect si 7 membri ai unor ONG-uri care au derulat sau deruleaza proiecte penru rromi in municipiul Arad);

Cantitativa: analiza documentelor (studii si statistici despre rromi si proiectele pentru rromi din Romania).

III. CONTEXTUL

Problematica populatiei rroma din Romania

Interesul pentru tigani este notabil in Europa si in Romania in conditiile in care situatia lor in ultimele doua secole, nu s-a imbunatatit semnificativ. Ceea ce frapeaza in cazul lor este nomadismul si neatasamentul la normele civilizatiei moderne.[1]

Statisticile, studiile, restituirile de istorie orala, anchetele de teren efectuate in perioada de dupa 1989 confima statutul marginal indelungat al acestei minoritati care a avut ca rezultat pastrarea unei mentalitati specifice, de nomadism si rebeliune, "beneficiind" de o respingere puternica si de o imagine negativa din partea populatiei majoritare. Astfel un sondaj recent[2], dat publicitatii in decembrie 2005 arata care sunt dominantele reprezentarii romanilor si maghiarilor fata de rromi: (i) 91% dintre romanii si maghiarii investigati se declara de acord cu afirmatia ca "rromii sunt implicati mai mult in acte cu caracter penal decat celelalte persoane in general", (ii) 77 % spun ca etnia rroma "abuzeaza de sistemul de ajutor social" si (iii) 57 % sunt de acord si ca "rromii traiesc in locuinte de calitate mai slaba, in mare masura datorita discriminarii".

Marginalizarea romilor devine o problema din ce in ce mai importanta pentru Romania, datorita urmatorilor factori : dimensiunile mari ale populatiei de romi (aproximativ 6,7%, adica 1,5 milioane dupa estimarile Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii), o situatie sociala si economica extrem de precara cu sanse de imbunatatire pe viitor mai reduse decat ale restului populatiei, efecte dezagregante asupra intregii comunitati datorita saraciei si dezorganizarii sociale si o conditionalitate in crestere prin prisma integrarii in UE.

O alta problema a populatiei rroma este segregarea sociala, manifesta sub mai multe forme dintre care amintim: segregarea teritoriala (pe care unii autori o numesc ghetoizare), segregarea ocupationala (romii detin ponderea cea mai mare in ocupatiile putin calificate si prost platite) si segregarea educationala. Daca primele doua sunt adesea rezultatul unei evolutii sa-i spunem naturale a societatii romanesti si a raporturilor ei cu aceasta minoritate etnica, in schimb segregarea educationala a capatat sporadic, mai ales in perioada comunista, forma unor politici educationale. Desi punctele de vedere ale diversilor experti nu sunt tocmai congruente, Jigau M.[4] sustine ca exista mai multe argumente contra existentei scolilor roma, printre care retinem: dificultati in a atrage si de a mentine elevii in sistem, incapacitatea de a atrage si mentine profesorii calificati in sistem si incapacitatea de a forma retele de capital social etnic diverse care sa asigure elevilor succesul social dupa terminarea scolii. Mentinerea scolilor segregate, sustine autorul citat, va produce pe termen scurt si mediu o serie de consecinte negative: cresterea incidentei nescolarizarii pentru generatiile viitoare de romi, incheierea prematura a traseelor scolare si crearea unui segment de romi slab educat, desi scolarizat. Segregarea, in special cea educationala, are drept efect major pentru minoritatea rroma, in conditiile unei joase imagini de sine, o scadere a participarii la viata sociala, culturala, politica, economica si civica.

Rromii sunt de asemenea printre grupurile cele mai vulnerabile din Romania expuse la o locuire inadecvata. Lipsa locuintei sau conditiile inadecvate de locuire reprezinta factori de care depinde viata si sanatatea fiecarui individ, fiind situatii sub incidenta asa numitului "hazard envrironmental" (sau de mediu) (Satterthwaite, 1995). Supraaglomerarea in locuire, neexistenta unor utilitati ale vietii moderne, lipsa reparatiilor, a accesului la facilitati sanitare, degradarea mediului inconjunrator (natural si construit) devine asociata cu lipsa de sanatate, dizabilitati, stres psihologic, constrangeri in dezvoltarea psihosomatica si sociala, speranta de viata scazuta, segregare sociala si rezidentiala, acces scazut la servicii de divertisment si cultura. Aceasta excluziune de la o locuire adecvata face practic greu operabila dezvoltarea potentialului uman, fiind un factor de marginalizare a indivizilor, care devin mai vulnerabili la excluziune sociala extrema.

Despre stadiul actual al proiectelor pentru rromi din Romania

Proiectele pentru rromi pot sa fi clasificate in functie de rezultatul societal urmarit in: (i) antimarginaliste, dar fara a fi si antisegregationiste, (ii) proiecte antisegregationiste , dar fara a fi antimarginaliste si (iii) proiecte antisegregationiste si antimarginaliste. Cele mai multe proiecte sunt doar antimarginaliste, uneori accentuand chiar caracterul segregationist (de exemplu construirea unor cartiere exclusive pentru rromi la marginea unor localitati). Sunt studii realizate in Romania care subliniaza, prin comparatie cu evolutiile in statutul populatiei afroamericane, ca masurile antisegregationiste sunt foarte greu de implementat si pot avea multe consecinte negative in planul relatiilor interetnice. Din acest motiv nici la nivelul comunitatii stiintifice, nici in plan politic sau al societatii civile nu exista destula fermitate si dorinta de a dezvolta proiecte sau politici antisegregationiste.

Dupa gradul de implicare a beneficiarilor rromi in fazele unui proiect social, cultural sau economic putem realiza urmatoarea categorizare (in ordine crescatoare a nivelului de implicare):

proiecte expert fara participare (in care o autoritate defineste problema si modul de rezolvare a ei, realizezaza toate etapele proiectului, iar beneficiarii au eventual un rol decorativ);

proiecte expert cu participare (in care o autoritate identifica problema, stabileste modul de rezolvare a ei si implica beneficiarii in activitatile pe care ea le-a definit);

proiecte participative expertizate (in care un grup de initiativa civica interesat sau co-interesat in problematica comunitatii rroma identifica problema, implica beneficiarii directi in rezolvarea ei, apeland in acelasi timp la o expertizare si la o finantare exterioara sau venind cu propria expertiza si finantare recunoscuta)

proiecte participative neexpertizate (in care o comunitate gestioneaza un proiect cu un anumit grad de finantare externa doar prin resursele organizatorice si economice ale comunitatii respective).

Din diverse motive, ce tin de istoricul comunitatilor rroma din Romania, de resursele economice, culturale si politice si de perceptia negativa dominanta in randul majoritatii cetatenilor de nationalitate romana sau maghiara proiectele cu beneficiari rromi din Romania au trei trasaturi marcante nu foarte incurajatoare pentru capacitatea de absorbtie a unor fonduri masive pentru comunitatea rroma: (i) sunt reduse ca numar in raport cu nevoile unei comunitati marginalizate si adesea expusa discriminarii, (ii) arata o utilizare extrem de redusa a capacitatilor de organizare a actorilor interesati in dezvoltarea comunitatilor rroma (numeroase statistici si articole de presa atesta din pacate si o preocupare minimala de dezvoltare a respectivelor capacitati din partea administratiei locale) si sunt predominant proiecte expert cu participare redusa a beneficiarilor. Evolutiile pe termen mediu si lung rezultate din aplicarea unor strategii antimarginaliste si antisegregationiste la nivel institutional, financiar si educativ-informational (existenta unei Strategii nationale pentru rromi sustinuta de guvernul actual, a unor Strategii antisacie la nivel national si judetean si crearea unor institutii racordate la ele este un prim pas in aceasta privinta, dar raman inca in grade nesatisfacatoare, in raport cu standardele europene, dimensiunile financiare si educativ-informationale) pot insa crea mediul favorabil pentru implementarea cu succes a tuturor categoriilor de proiecte pentru rromi.

In afara caracteristicilor mentionate, proiectele pentru rromi din Romania (al caror inventar demonstreaza in fapt ca nu satisfac decat nevoile primare ale rromilor), se preocupa prea putin de doua aspecte pe care le socotim esentiale in dezvoltarea comunitatilor rroma in plan economic si social: (i) dezvoltarea relatiilor sociale a rromilor ca resursa economica si de accedere la un status superior si (ii) adaptarea programelor educationale formale la nevoile actuale ale comunitatilor rroma si ale grupurilor de varsta din interiorul acestora. Este prea putin utilizata ca resursa de proiect sociabilitatea si socialitatea, care sunt valorizate cultural de majoritatea comunitatilor rroma din Romania si se face foarte putin in directia dezvoltarii unui invatamant adaptat nevoilor rromilor. Nu poate fi deci o surpriza utilizarea sociabilitatii si a socialitatii in directii infractionale, daca nu exista incurajari si sprijin pentru includerea lor in scopuri pro-sociale. Si de asemenea nu ar trebui sa fie asa de usor de atribuit doar saraciei si ignorantei, proportia extrem de mare a abandonurilor scolare a copiilor rromi si a respingerii alternativelor de educatie si formare de catre adulti, in conditiile in care finalitatile economice si sociale ale unui astfel de educatii formale nu sunt apreciate ca pozitive de catre beneficiari (sau costurile sunt insurmontabile).

IV. IMPLEMENTAREA UNUI PROIECT INOVATIV FRDS

Scopul proiectului

Proiectul "Retea de sprijin pentru tineri romi" aflat la data studiului de teren in faza de inchidere, activitatile cu beneficiarii fiind practic finalizate, s-a adresat rromilor saraci din cartierele periferice, in care se grupeaza majoritatea persoanelor de etnie rroma din Arad (1,8% din populatia orasului, dupa datele recensamantului din 2002).

Proiectul a avut, asa cum reiese din cererea de finantare, doua scopuri: atat unul antimarginalist (de imbunatatire a situatiei locative a 25 de familii de tineri rromi), cat si unul antisegregationist (de integrare sociala a tinerilor rromi prin instruirea lor vocationala si pe cat posibil integrarea in munca). Dar caracterul inovativ al proiectului este dat de valorificarea si dezvoltarea resursei de sociabilitate si socialitate a tinerilor rromi, ceea ce are ca efect cresterea capitalului social in comunitatea rroma saraca si totodata are efecte socio-economice.

Situatia initiala a beneficiarilor

Marea majoritate a beneficiarilor este formata de tinerii rromi din cartierul Sega, dar si de rromii din alte cartiere (Tarafului si Dragasani) in care mai existau proiecte implementate de initiator.

In cartierul Sega locuiesc aproximativ 3.000 de persoane de etnie roma, majoritatea caldarari si geambasi, adica conform evaluarilor la nivel national, populatia de rromi cu resursele socio-economice cele mai reduse. Aceasta comunitate poate fi impartita in 3 categorii de statusuri. Prima categorie ii cuprinde pe cei cei care sunt integrati educational si profesional, avand si locuinte la un nivel accepatbil (case) si care locuiesc pe strada principala, unde sunt toate utilitatile urbane. O a doua categorie locuiesc in spatele acestor case, unde cu multi ani in urma erau gradini sau campuri virane. Dintre acestia, o parte lucreaza (un numar nesemnificativ, insa), dar majoritatea sunt saraci, multi beneficiaza de ajutor social si locuiesc in conditii improprii. Majoritatea nu au urmat nici un fel de scolarizare, doar cativa au absolvit 4 clase. In aceasta parte a zonei abia daca exista vreo locuinta acceptabila, cateva cladiri din boltari sau caramida, insa majoritatea cladirilor sunt din pamant batut, cu paie (chirpici) si cu schelet de sustinere din lemn. Unele dintre aceste case sunt racordate legal sau ilegal la reteaua de curent electric, iar asigurarea apei potabile se face de la pompele din strada principala. Majoritatea acestor case arata mai degraba ca niste colibe de lemn, iar intr-unele dintre ele traiesc intre 5-15 persoane. Majoritatea rromilor de aici au construit ilegal neavand autorizatii si nici drepturi de proprietate, situatia care persista de peste 10-20 de ani. O a treia categorie de romi, de asemenea delimitata si teritorial, este cea numita "in gropi". Majoritatea celor de aici sunt someri, traiesc intr-o saracie extrema si nu au frecventat nici o forma de invatamant. Doar 2-3 familii au cai si carute si isi castiga existenta prin intermediul unor asociatii familiale al caror obiect de activitate este transportul cu tractiune hipo. Principala sursa de venit este cea de cautare a fierului vechi si comercializarea acestuia. Locuintele sunt foarte saracacioase, acoperite cu tabla, carton, carton gudronat, iar apa este adusa tot din strada principala. Numai cateva locuinte sunt racordate la energia electrica.

Eseu: Subiecte examen de licenta Referat: PROIECT DIDACTIC Limba romana - propozitia subordonata completiva indirecta

In privinta calitatii vietii din comunitatea rroma in intregul ei ea are urmatoarele caracteristici:

multe familii sunt beneficiare de ajutor social, conform prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

peste 15% dintre romii din aceasta zona nu poseda acte de identitate sau aceste acte sunt expirate, consecinta fiind imposibilitatea de a beneficia de sprijin social din partea statului.

Lipsa calificarii profesionale face ca depasirea statutului de "asistat social" sa fie imposibila doar prin eforturi proprii. De precizat ca "minoritatea" persoanelor care au un loc de munca reprezinta doar 23% din populatia adulta si apta de munca (14% femei si 9% barbati). Ceilalti presteaza, in general, munci ocazionale, cum ar fi: confectionarea de jgheaburi, reconditionarea si vanzarea fierului vechi, transport hipic sau comert cu articole de imbracaminte

Doar aproximativ 12 % din totalul populatiei au peste 8 clase, aceasta in conditiile in care media de varsta este situata in jurul a 30 de ani.

marea majoritate a cuplurilor constituite traiesc in concubinaj

Comunitatea rroma din Sega este astfel supusa unei marginalizari sociale extreme, cu conditii de locuire si igiena precare, fara resurse de venit, dar si profesionale si educationale, avand cu precadere un statut de asistat social.

Prioritizarea nevoilor si obtinerea finantarii

Prioritatile erau astfel de natura complexa, sociala si economica, impunand o solutionare inovativa. Grupul de initiativa format din rindul comunitatii rroma impreuna cu asistentul social de etnie rroma din cadrul DDAC au cautat o solutionare globala si durabila a problematicii din comunitate. Conturarea proiectului si ordonarea activitatilor s-a definitivat apoi in cadrul DDAC si a celorlalti trei parteneri institutionali: Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca, Societatea Nationala de Cruce Rosie si Fundatia Romano-Germana. Era nevoie insa si de un cadru financiar mai larg de sustinere si cum DDAC a avut mai multe proiecte finantate de catre FRDS, s-a convenit cu departamentele operationale si cu managementul FRDS ca se poate depune o solicitare pentru proiecte inovative. Castigarea grantului de 45.000 de $ de la FRDS a fost primita cu interes si de alte comunitati de rromi astfel incat au aparut solicitari de a participa la proiect si din alte cartiere si comunitati rroma din Arad. Cum unii dintre beneficiarii din Sega s-au retras a aparut oportunitatea si pentru 5 rromi din Cartierele Tarafului si Dragasani de a participa la acest proiect inovativ, fapt care in opinia initiatorilor ar fi trebuit sa mareasca aria de impact in comunitatea rroma din Arad.

Cine sunt initiatorii

Sintetic, initiatorii unor proiecte inovative FRDS trebuie sa indeplineasca simultan mai multe conditii de eligibilitate:

sa fii derulat cu succes unul sau mai multe proiecte FRDS de tipul MIR, AGV sau SSC;

comunitatea beneficiarilor sa indeplineasca criteriile de saracie impuse de grila FRDS;

noul proiect sa satisfaca intr-un mod inovativ prioritatile comunitatii dezavantajate sau sarace, dezvoltand in acelasi timp capitalul social al acesteia;

Dincolo de aceste conditii, competitia pentru proiecte inovative finantate de FRDS, solicita abilitatile de scriere de proiecte ale initiatorilor si cauta sa aduca la suprafata practicile de dezvoltare comunitara exemplare.

Dupa aprobarea grantului, probabil si datorita numarului mic de proiecte inovative care pot fi finantate, exista, de regula, o monitorizare atenta a acestor proiecte si un contact strans cu finantatorul care impulsioneaza, motiveaza si permite depasirea rapida a unor obstacole. Comunicarea cu monitorii FRDS si cu managementul este astfel mai densa si mai facila decat in proiectele MIR, AGV sau SSC si completeaza experienta supervizorului sau a initiatorilor ca atare. Modul de colaborare intre FRDS (monitori si management), supervizori (ca o structura intermediara) si initiatori (grup sau structura organizatorica cu experienta de succes in dezvoltarea comunitara) este unul direct, adesea personalizat si bazat pe un capital de incredere considerabil, asa cum declara si initiatorii intervievati in prezentul studiu de caz si a caror experienta in dezvoltarea comunitara o vom discuta in continuare.

Directia de Dezvoltare si Asistenta Comunitara (DDAC), structura de unde s-a initiat proiectul inovativ pentru rromi, este un serviciu public de interes local, cu personalitate juridica, aflata sub controlul Consiliului Local si care a fost infiintata in mai 2001. DDAC are ca principal obiect de activitate realizarea ansamblului de masuri, programe, activitati profesionalizate, servicii specializate destinate protectiei si asistentei sociale a persoanelor, grupurilor si comunitatilor dezavantajate. Beneficiind si de o buna retea informativa, fiind membru asociat la European Social Network, DDAC s-a implicat de la infiintare in foarte multe proiecte de dezvoltare locala si de creare de capital social.

DDAC a dezvoltat o gama larga de servicii sociale prin atragerea de finantari extrabugetare si punand in practica un principiu generos: "promovarea participarii unui numar tot mai mare de membrii ai comunitatii in procesul de dezvoltare comunitara" . Serviciile sau programele de dezvoltare comunitara, destinate exclusiv rromilor au avut ca beneficiari in principal copiii, tinerii si femeile, incercandu-se astfel sa se evite dubla discriminare si dezvantajare a acestor categorii (cea etnica si cea intragrupala). Un alt principiu operabil al DDAC a fost promovarea multiculturalismului si a tolerantei interetnice, regasit de exemplu in derularea in 2006 a proiectului "Curcubeu", unde principalii beneficiari sunt copiii romi din Cartierul Dragasani, un cartier nu atat de sarac, precum Sega.

DDAC are ca directie de actiune civica sustinerea parteneriatelor intre institutii locale, ONG-uri si cetateni, incurajand dezvoltarea mai multor programe autonome in sprijinul persoanelor dezavantajate. Ramane insa, discutabil asa cum reiese si din concluziile participantilor la focus grup-ul organizat, modul in care personalul DDAC este motivat financiar pentru a atrage finantari pe proiecte de dezvoltare comunitara. In prezent, colectivul format are mai mult motivatii sociale si intrinseci: "am asa o satisfactie cand ii vad ce mandri sunt de ceea ce au facut" (coordonator de program despre copii rromi dintr-un proiect de servicii sociale finantat de FRDS) si o atitudine antidiscriminatorie evidenta: "sa stiti ca aceste case ale lor (in care s-au derulat diverse actiuni de reparare sau consolidare, vezi proiectul inovativ) sunt curate, chiar daca ei traiesc in saracie si nu sunt asa murdari cum se spune adesea" (asistenta sociala), structuri psihologice care incurajeaza colectivul tanar, format in special din persoane de sex feminin, sa participe la noi proiecte in sprijinul celor dezavantajati. Deschiderea empatica spre cei cu care lucrezi, castigarea pas cu pas a increderii, folosirea recompensei si nu a coercitiei, "dorinta de a face bine", "respectul fata de om in orice situatie" (manager DDAC) sunt vazute de personalul implicat in proiectele pentru rromi ca abilitati si practici obligatorii pentru atingerea cu succes a obiectivelor unui proiect de dezvoltare comunitara pentru rromi

Implementarea proiectului

Evolutiile indentificate prin metodele utilizate in studiul de caz, le grupam in: psihosociale (avand efecte asupra capitalului social si relatiilor interetnice) si economice (cu efecte asupra calitatii vietii in comunitatea roma marginala).

Din punct de vedere al evolutiilor psihosociale, reconstituite prin documentarea de teren, se pot argumenta si explica unele cresteri de capital social si de incredere interetnica.

Personalul din proiect aplica proceduri de interactiune adecvata cu comunitatea rroma si reuseste sa fie acceptat ca un mediator intre romi si autoritati. Avand mentalitatea unor tutori responsabili, membrii DDC reusesc prin acest proiect sa-i impulsioneze pe tinerii romi spre alte roluri sociale. Ei, romii implicati in proiect, aproape in totalitate beneficiari de ajutor social de la stat, vor accepta sa intre in roluri educationale si sociale noi (de elev, "student", de "meserias", sfatuitor, "sprijinitor" si chiar mediator intre comunitatea roma si "gadje" - ceilalti). Aceste noi roluri sociale produc consecinte pozitive, valorizate de comunitate: o diploma cautata care le deschide porti spre locuri de munca (" obtin diploma asta pana in august ca am nevoie de ea la angajare ?" tanar rom, 19 ani) , obtinerea indirecta a unor certificate de buna purtare, imbunatatirea situatiei locative intr-un mod vizibil, experiente si practici bine receptate de cooperare si intrajutorare etc. ( conform si cu datele din chestionarele de evaluare aplicate beneficiarilor). Copiii si consoartele romilor (majoritatea beneficiarilor fiind in situatii de concubinaj si avand copii) primesc modelele de succes si invata ca pot face ceva pentru ei daca depun eforturi si respecta normele societale. Femeile roma participa la cursurile sanitare si de igiena cu mult interes si fara conditionari de natura administrativa ("nu va puteti inchipui cat de interesate erau femeile de brosuri si de ce li se spunea la curs, se simteau si dintr-o data parca importante", interviu, asistenta medicala). Lunga experienta de deprivare, scepticismul ca pot face ceva este partial surmontat. Castiga teren, in randul familiilor de romi, o incredere durabila in beneficiile pe care li le pot oferi contactele cu ceilalti, achizitie mentalitara pe care nu o aveau inainte. Rezervele fata de perceptiile majoritarilor, nu intru totul depasite ("sa nu credeti ca toti suntem hoti", interviu, rrom, 48 ani) si asteptarile de tip "top-down" (" sa ne faca si noua apa domnu primar", femeie, 24 ani) apar mai des la romii care nu au participat direct la retelele de intrajutorare decat la ceilalti, ceea ce arata ca programul conduce la o crestere notabila a capitalului social.

Personalitatea cheie a schimbarilor provocate de proiectul inovativ este mediatorul, fie el cel propriu-zis (asistentul social si asistentul medical) sau unul tranzitoriu, aparut in mediul comunitar (o femeie foarte motivata in schimbarea situationala, un grup de tineri beneficiari cu un nivel educational peste medie).

Nu toate interactiunile sunt non-conflictuale, apar si situatii critice, datorate unor diferente sociale intre romi, unor identitati etnice mai pronuntate sau a interventiei celor "varstnici". Existenta unor reglementari clare in proiect (toti beneficiarii dau declaratii scrise ca vor participa la toate actiunile de intrajutorare altfel "pierd" dreptul asupra sumei de 1000 dolari pentru reparatiile la propria locuinta), interventia prompta a deja acceptatilor mediatori, precum si a instructorilor vocationali (acestia avand sarcina de a coordona fiecare retea de intrajutorare din punct de vedere al graficului de lucru, al utilizarii materialelor de constructii achizitionate exact in scopurile precizate si al calitatii lucrarilor) sunt solutii care au avut succes si au ajutat la mentinerea unei atmosfere de incredere intre cei care au implementat setul de activitati prevazute.

In privinta evolutiilor socio-economice, documentarea de teren a identificat, in faza imediat urmatoare inchiderii proiectului urmatoarea gama de beneficii:

• repararea unor elemente de structura a caselor romilor (acoperis, plafon, pereti distrusi in proportie considerabila,
• cresterea gradului de izolare termica a locuintei (izolat pereti exterior,
• imbunatatirea confortului interior al locuintei (tencuieli la interior si exterior, sapa, zugravit interior si montat gresie)

Observatie: O parte dintre casele reparate de retelele de intrajutorare au prezentat si unele imbunatatiri superioare (de exemplu montarea de parchet melaminat) care au fost facute de catre unii dintre beneficiari prin eforturi suplimentare. Cert este ca achizitiile din proiect (competente in a construi, zugravi sau prelucra lemnul precum si realizarea reparatiilor primare) le-au permis si i-au incurajat in a-si reduce precaritatea locuirii.

Din punct de vedere socio-ocupational mai multi romi au reusit sa obtina joburi sezoniere in constructii si agricultura, iar unul dintre ei a reusit sa se angajeze ca muncitor permanent la o fabrica de mobila. Tot ca un efect al proiectului, mai multe tinere concubine ale romilor au devenit foarte interesate in a cauta un loc de munca permanent. Putem afirma astfel ca a crescut increderea in cadrul retelei de intrajutorare fata de ceilalti in general si fata de sansele de angajare si de integrare socio-profesionala.

Analiza SWOT a proiectului implementat

Analiza a fost realizata dupa documentarea de teren, elementele ei au fost comunicate unitatii principale de implementare a proiectului (DDAC), in speta personalului acesteia (urmarindu-se colectarea unor informatii suplimentare prin feedback), proces ce a permis evidentierea unor particularitati a muncii de dezvoltare comunitara in cadrul unor grupari teritoriale de rromi (care nu intotdeauna pot fi definite drept comunitati omogene, chiar daca au ca trasatura comuna vecinatatea si saracia accentuata).

Ca puncte tari s-au relevat urmatoarele practici sau rezultate:

(i) stimularea intrajutorarii formalizate pentru inceput, dar si informale mai tarziu intre tinerii romi si intre familiile acestora;

(ii) furnizarea de competente vocationale cautate pe piata muncii, dar si necesare pentru rezolvarea nevoilor prioritare locative (cursuri de zidarie ti tamplarie);

(iii) implicarea in implementarea proiectului a unor parteneri institutionali (AJOFM si Fundatia Romano-Germana din Arad) ceea ce a crescut perspectiva gasirii unui loc de munca;

(iv) incurajarea implicarii femeilor in rezolvarea nevoilor prioritare (motivarea acestora pentru a participa la solutionarea problemelor locative, a problemelor banesti, etc);

(v) obtinerea unor beneficii imediate din proiect, fapt care pare a fi si o caracteristica culturala a comunitatii rroma;

(vi) dezvoltarea educatiei sanitare a tinerilor rromi prin cursurile sanitare organizate de catre Crucea Rosie (cursuri "acceptate" mai usor de femei si desfasurate intr-un cadru amical de catre personalul sanitar mediu);

(vii) existenta unor "mediatori sociali"[12] in persoana asistentului social, a asistentului medical si chiar a coordonatorului de proiect care s-au constituit in relee necesare atat in formarea retelelor si buna functionare a acestora, cat si in facilitarea integrarii sociale a rromilor;

In gama punctelor slabe se incadreaza urmatoarele realitati sociale specifice in general comunitatilor rroma sarace sau dezvoltate in cadrul comunitatii de beneficiari:

(i) interventia in cadrul retelelor de intrajutorare a parintilor, a celor mai in varsta membrii ai comunitatii care pot "dinamita" unele relatii dintre tineri;

(ii) existenta unor diferente sociale si teritoriale in cadrul beneficiarilor implicati cu repercursiuni asupra motivatiilor si intereselor membrilor retelei.

Printre oportunitatile oferite de catre mediul extern beneficiarilor din proiect putem enumera:

(i) legalizarea situatiei locative a rromilor (primaria si Consiliul Local au identificat mai multe solutii pentru legalizarea atat a proprietatilor, cat si a situatiei autorizatiilor de construire)

(ii) locuri de munca numeroase in domeniul constructiilor

(iii) intrarea beneficiarilor proiectului inovativ in baza de date a AJOFM (si implicit largirea ariei de gasire a unui loc de munca pe aria judetului Arad)

In privinta riscurilor ce pot aduce atingere rezultatelor din proiectul inovativ, cele mai puternice par a fi:

(i) lipsa unei medieri sociale adecvate (programe, finantari, cursuri) intre comunitatea rroma si societate;

(ii) nerezolvarea situatiei utilitatilor in zona (lipsa retelelor de apa si a gazului metan, drumuri in stare precara, lipsa drenarii apei in santuri stradale ).

Recomandari

Prima intrebare la care ne permitem sa raspundem prin prezentul studiu de caz si care intereseaza FRDS este care practici din cadrul prezentului proiect pot fi generalizatre sau replicate in alte viitoare proiecte ale FRDS special destinate comunitatilor de rromi.

Pentru a da raspuns la o asemenea problematica este insa nevoie sa facem apel si la alte sustineri, in general studii despre nevoile si calitatea vietii rromilor, precum si despre trasaturile culturale generale asupra carora exista un minim consens, date fiind diversitatea comunitatilor rroma (fapt pe care majoritarii tind in general sa-l eludeze, dar).

Astfel putem spune in acord cu studiul de fata, dar si cu ceea ce ne spune un studiu sintetic de anvergura, ca practicile care pot fi generalizate sunt cele care cladesc pas cu pas increderea in cadrul comunitatilor roma, intre membrii ei si ceilalti membri ai societatii, precum si practicile prin care se ofera suport informational, dar si motivatii pentru rezolvarea problemelor comunitatii.

Statutul marginalist al comunitatii rroma trebuie combatut prin interventii in domeniul conditiilor de viata, prin sustinerea formarii vocationale si aplicata nevoilor curente ale membrilor sai. Practicile care trebuie sustinute de Fond sunt cele care au un caracter antisegregationist si antimarginalist, adica sustin integrarea educationala, culturala, sociala si economica a comunitatii rroma.

Aplicarea unor practici integrationiste se poate lovi insa de unele trasaturi culturale generale ale comunitatilor de rromi. Astfel, principalul mijloc de supravietuire a rromilor de-a lungul istoriei a fost acela "de a pastra distanta" fata de populatia majoritara. Tot in traditia de supravietuire a romilor imediatul este crucial. Combinate cele doua trasaturi au dat o trasatura culturala ce poate fi rezumata astfel: "culege roadele imediat ale gadjiilor si fugi". Astfel ei nu sunt motivati de cele mai multe ori de a participa la societate in senul in care o inteleg majoritatea membrilor. Majoritatea rromilor se plaseaza in cadranele 1 si 3. Ori succesul social asa cum este el definit de majoritate se plaseaza in cadranele 2 si 4 (vezi figura de mai jos).

Fig. 3. Relatia dintre motivatia si abilitatile de a participa la societate

3