Punct de vedere social in medicina - sociologie

Sociologie

Curs

3. Punct de vedere social in medicina

Pana la mijlocul sec. 19 medicina recunostea implicit importanta factorilor sociali in declansarea bolilor, aspect care a condus la progrese in medicina preventiva.

Dupa mijlocul sec.19 abordarea stiintifica a starilor patologice precum si progresele inregistrate de stiintele medicale aplicate au eclipsat rolul factorilor sociali in abordarea problemelor sanatatii si bolilor. A inceput sa predomine mentalitatea de a cauta cauze specifice pt fiecare boala, fapt care a condus la neglijarea explicatiilor care luau in considerare relatia dintre individul sanatos sau bolnav si mediul sau de viata. Explicatiile sociale si psihologice erau ignorate considerandu-se nestiintifice.

Prima tentativa de depasire a acestei mentalitati a venit din partea studiilor de psihanaliza Freudiana care a aratat ca anumite boli pot fi considerate ca un raspuns al corpului fata de un conflict psihologic interiorizat si neconstientizat.

Astfel boli ca ulcerul, astmul bronsic, dermatite, etc sunt expresii, manifestari ale unor tensiuni psihice pe care bolnavul nu le poate rezolva altfel.

Aceste aspecte au impus parerea in randul medicilor dar si al nespecialistilor ca exista o mica categorie de boli provocate de factori psihologici asa numitele boli psihosomatice in timp ce marea majoritate a bolilor au de fapt cauze organice.

Cercetarile psihologice au aratat insa ca stresul psihologic produce o vulnerabilitate la o mare categorie de boli(de la gripa la cancer, de la artrita la infarct miocardic etc) deoarece organismul raspunde la stres ca un tot unitar. In afara factorilor psihologici insa si o mare varietate de factori sociali isi pot aduce contributia la cauzarea bolilor: experienta de viata a persoanei, evenimente sociale, caracteristici ale mediului de viata in care individul traieste etc. Toate acestea pot influenta starea de sanatate a populatiei.

Influenta conditiilor sociale nocive determinate de perioada revolutiei industriale a condus la o noua conceptie in abordarea bolilor astfel dezv. marilor aglomerari urbane, mizeria de la periferia oraselor, insalubrizarea, alcoolismul, droguri, delincventa, regim de munca excesiv, subnutritia, starea de mizerie cronica au fost aspecte reale care au atras atentia asupra rolurilor pe care le au factorii sociali in raspandirea bolilor.

Studiile realizate au aratat ca principalele cauze ale bolilor nu sunt doar microbii ci conditiile care le dadeau posibilitatea sa se inmultesca si raspandeasca astfel ca nici un medic nu putea inlatura acest rau ce tinea de conditiile sociale. Aceste studii au atras atentia asupra necesitatilor unor masuri de igiena sociala cu scopul protectiei sanatatii publice.

Studiile din anii `70 s-au centrat pe cercetarea cauzalitatii sociale a starii de sanatate scotand in evidenta importante disparitati in ceea ce priveste speranta de viata, mortalitate, morbiditate, etc in functie de o serie de factori sociali:

-apartenenta de clasa sociala

-apartenenta la un anumit grup profesional

-sex

-varsta

-nivel de educatie

-stil de viata

-consum medical

Exemplul 1: cercetare realizata de P.Adam si C.Herzlich in 1994:

Ei au analizat variatia starii de sanatate in functie de variabila sex, constatand ca exista o mare diferenta intre sexe in ceea ce priveste mortalitatea in tarile dezvoltate la momentul actual.

In SUA aceasta diferenta a crescut semnificativ in ultima jumatate de secol:

• 1920-speranta de viata la nastere era pt femei la 56 ani, pt barbati 54 ani.
• 1970-pt femei 75 ani, pt barbati 68 ani.
• 1990-pt femei aproximativ 79 ani, pt barbati 72 ani.

In Romania: 1990 pt femei 72,6 ani, pt barbati 66,5 ani

Explicatii:

1. Factori de natura biologica
• constitutie fizica mai robusta la femei
• supramortalitate fetala si in primul an de viata mai mare la baieti
• predispozitii genetice mai mari la barbati pt boli cardio-vasculare
2. Factori sociali(factori de risc social)
• expunerea mai mare a barbatilor la accidenta de circulatie
• expunerea mai mare a barbatilor la accidenta de munca
• frecventa mai crescuta la barbati a alcoolismului si tabagismului
• angajarea mai crescuta la barbati in profesii cu potential de risc crescut

Concluzie

Referat: Fisa de evaluare clasa 1 Proiect: Descoperind Literatura Creativa - cum sa cream povestiri

Interactiunea dintre factorii biologici si cei sociali determina diferenta de mortalitate intre sexe.

Exemplul 2: P. Adam si C.Herzlich

Starea de sanatate variaza si in functie de statutul socio-profesional de apartenenta.

Din populatia activa profesional cel mai putin expusi sunt:

• profesorii
• oamenii de litere si de stiinta
• inginerii

la care mortalitatea cuprinsa intre 35-75 ani este de doua ori mai redusa decat mortalitatea generala.

La polul opus sunt muncitorii(necalificati) unde mortalitatea era de doua ori mai mare decat mortalitatea generala.

Alte cercetari demonstreaza ca variabila clasa sociala influenteaza o multitudine de alte caracteristici ale starii de sanatate nu doar mortalitate si morbiditate:

inaltime

talie

greutate

starea dentitiei

fertilitatea

calitatea perceptiei vizuale si auditive

Concluzie

Influenta factorilor sociali nu se limiteaza doar la inegalitatea dintre diferitele categorii socio-profesionale ci se au in vedere toate elementele care definesc pozitia sociala a unui individ intr-o societate:

sex

pozitie geografica

loc de rezidenta

educatie

statut familial

toate influenteaza starea de sanatate.

Exemplul 3: P.Konrad si R.Kern(1986)

Casatoritii au rate de mortalitate mai scazuta decat celibatarii, vaduvii sau divortatii. Aceasta diferenta fiind totusi mai putin redusa la femei decat la barbati.

Explicatie data de sociologi:

Barbatii casatoriti au o mai buna stare fiziologica, sunt mai bine ingrijiti si mai putin predispusi spre comportamente autodistructive(alcolism,tabagism) comparativ cu barbatii singuri care se descurca mai greu decat femeile, sunt mai neingrijiti au o rata mai mare a alcoolismului si tabagismului precum si o frecventa mai mare la boli(ciroza hepatica, TBC etc).

Concluzie

Cei doi autori accentueaza asupra "efectului protector" al mariajelor pt barbati. Un alt factor avut in vedere de cercetatori pt explicarea starii de sanatate diferentiate a grupurilor socio-profesionale este variabila consum medical (frecventa consultatiilor medicale, durata spitalizarii si consumul de medicamente).

Concluzia studiilor efectuate este ca sub aspect cantitativ diferentele privitoare la recursul ingrijirilor medicale sunt relativ limitate intre apartinatorii diferitelor grupuri profesionale.

Astfel cei mai mari consumatori de ingrijiri medicale sunt "gulerele albe",functionarii, profesionistii intermediari si cadrele superioare de conducere urmati de membrii familiilor de tarani si ale muncitorilor salariati iar la final de comercianti si alte categorii de salariati. Astfel ierarhia sociala nu este respectata, consumul de ingrijiri medicale la clasele superioare fiind cu putin peste medie si net inferior altor categorii socio-profesionale.

Intre diferitele categorii socio-profesionale apar mai degraba importante diferente calitative in ceea ce priveste consumul de ingrijiri medicale:

• recursul la ingrijiri medicale al celor din clasele inferioare este in principal de tip curativ, motivele ingrijirilor medicale din aceaste clase fiind adesea foarte grave iar durata si frecventa spitalizarilor mare.
• persoanele din clasele superioare recurg in principal la ingrijiri medicale de tip preventiv.
• pacientii din clasele superioare solicita mai des consult de specialiate decat cei din clasele inferioare.

Concluzie

Clasele sociale avantajate dispun de resurse cognitive(de cunoastere) si culturale care le permit adesea sa se orienteze mai usor in sistemul de ingrijire a sanatatii.