Sociologie
Paradigme ale gandirii sociologice - grila
- Ce este o
paradigma sociologica?
- O teorie
- Un model de cunoastere
- Un algoritm
- O paradigma
sociologica are o valoare explicativa de tip:
- Universal
- Contextual
- Comunitar
- Termenul de
paradigma a fost introdus in stiinta de:
- Auguste Comte
- Emile Durkheim
- Thomas Morus
- Max Weber
- Thomas Kuhn
- Structura
analitica a unei paradigme presupune:
- Un algoritm, o ipoteza si o teza
- O opinie, o idee si o metoda
- Un sistem notional, o schema explicativ-interpretativa
- Principii metodologice, un sistem de notiuni, serii teoretice si o
schema explicativ-interpretativa
R: d
- Notiunile
specifice unei paradigme au un caracter:
- Absurd sau corect
- Endogen sau alogen
- Confuz sau concret
- Caracterul
endogen al unei notiuni se refera la:
- Faptul ca este imprumutata din alta stiinte
- Faptul ca este nespecifica si inexacta
- Specifica stiintei in care a fost dezvoltata
- Ce este contextul
explicativ-interpretativ?
- Reteaua formata de relatiile dintre notiuni
- Explicatia
- Teoria
- Ipoteza
- Care este functia
schemelor explicativ-interpretative?
- De a formula teorii
- De a reduce idealul la concret
- De a interconecta ipotezele teoretice la realitatea concreta
- Principiile
metodologice ale unei paradigme reprezinta:
- Metodologia cercetarii
- Tehnici de cercetare
- Scheme operationale
- Limitele teoretice si practice ale unei metodologii
- Explicatia
sociologica se situeaza intr-o viziune:
- Materialist-stiintifica
- Concret-moralizatoare
- Ideal tipica
- Determinst-empirica
- Sociologia
comprehensiva presupune o viziune:
- Metafizic-comprehensiva
- Nomotetic-descriptiva
- Relativist-subiectiva
- Rational-Simbolica
- In perspectiva
sociologiei explicative natura societatii este:
- Informala
- Obiectiva
- Speculativa
- Subiectiva
- Analiza cognitiva
presupune:
- Reunirea elementelor disparate ale societatii
- Identificarea elementelor care alcatuiesc realitatea sociala si a
relatiilor dintre ele
- Separarea datelor semnificative de cele abstracte
- Societatea are,
conform sociologiei explicative, in raport cu actorul social un caracter:
- Amorf
- Complex
- Determinist
- Incongruent
- In viziunea lui
Auguste Comte pozitivismul
sociologic se refera la:
- Caracterul special al sociologiei in raport cu celelalte stiinte
- Sociologie ca factor al progresului social
- Caracterul stiintific al sociologiei
- In randul
paradigmelor sociologice de tip explicativ sunt:
- Explicatia sociologica, behaviorismul, consensualismul
- Evolutionismul, functionalismul biologic, sistemismul
- Structuralismul, evolutionismul, functionalismul, paradigma
structural-sistemica
- Paradigma structural-sistemica, structuralismul, evolutionismul
- Conform
sociologiei explicative societatea este:
- Dotata cu mecanisme de autoreglare, coeziva si consensuala,
integrativa si generatoare de inegalitati sociale
- Dotata cu mecanisme de autoreglare, coeziva si consecventa,
interesata si generatoare de inegalitati sociale
- Dotata cu mecanisme de autoreglare, completa si coerenta, teleologica
si limitata
- Coezivitatea
exprima:
- Caracterul relativist al societatii
- Omogenitatea sociala
- Complexitatea societatii
- Solidaritatea sociala
- Inegalitatile
sociale sunt expresia:
- Dezordinii sociale
- Anomiei
- Regulilor morale
- Solidaritatii sociale
- Stratificarii sociale
- Care sunt
functiile sociale ale sistemului normativ:
- Asigura schimbarea si progresul social
- Asigura ordinea si integrarea sociala
- Asigura ordinea si schimbarea sociala
- Asigura progresul si anomia sociala
- Imaginea omului
in sociologia explicativa ete cea a lui:
- Hommo faber
- Hommo religiosus
- Hommo economicus
- Hommo sapiens
- Ratiunea este:
- O facultate a fizicului omenesc
- Un epifenomen
- Un idel-tip
- Facultatea de cunoastere a omului
- Scopurile care
fac obiectul actiunii omului rational din sociologia explicativa sunt:
- Propuse social
- Elaborate individual
- Respectabile
- Concrete
- Omul are un statut
ontologic in:
- Sociologia explicativa
- Sociologia comprehensiva
- Natura societatii
in sociologia comprehensiva este de tip:
- Material
- Concret
- Subiectiv
- Ideal
- Imaginea
societatii in sociologia comprehensiva este:
- Un camp de semnificatii impartasite pe fondul antagonismelor sociale
- Un camp de semnificatii generat de inegalitatile sociale
- O actiune logic
rationala presupune:
- Acordul dintre subiect si predicat
- Acordul dintre doi sau mai multi actori sociali
- Acordul dintre scopurile constient propuse si actiunea prin care
acestea sunt urmarite
- Rationalizarea,
in sociologia comprehensiva, presupune
- Economisire
- Acordul dintre scopuri si actiuni
- Restrangerea consumului
- Filtrarea subiectiva a scopurilor si actiunilor
R:a+c
- Paradigmele
sociologiei comprehensive sunt:
- Sociologia actiunii si interactiunii sociale
- Sociologia comprehensiva a lui Max Weber
- Interactionismul simbolic
- Behaviorismul
R:a+b+c
- Paradigma
conflictualista este de tip:
- Explicativ
- Comprehensiv
- La limita dintre sociologia comprehensiva si sociologia explicativa
- Societatea in
sistemul teoretic marxist are un caracter:
- Imoral
- Sistemic
- Formal
- Informal
- Activitatea
sociala fundamentala in sociologia marxista este:
- Loisir-ul
- Sportul
- Activitatea de productie
- Lectura
- Raportul dintre
infrastructura economica si suprastructura este de:
- Reciprocitate
- Inegalitate
- Echilibru
- Determinare
- Conform
paradigmei conflictualiste omul este:
- Rational si perfectibil
- Irational si imprevizibil
- Creator si cooperativ
- Moral si in stare de veghe
R:a+c
- Care sunt cauzele
identificate de Aristotel ca factori in producerea unui fenomen:
- Cauza formala si cauza eficienta
- Cauza informala si cauza eficace
- Cauza materiala si cauza finala
- Cauza subiectiva si cauza partiala
R:a+c
- In ce consta
problema inductiei asa cum o precizeaza D. Hume?
- Infirmarea modelului cauzal
- Dificultatea generalizarii unui model cauzal
- Neproducerea cauzei prin efect
- Neproducerea efectului prin cauza
- Modelul cauzal
este specific:
- Sociologiei explicative
- Sociologiei comprehensive
- Relativismului sociologic
- Functia
principala a enuntului cauzal este:
- Predictiva
- Predicativa
- Coercitiva
- Determinativa
- Functia euristica
a modelului explicativ se refera la:
- Elaborarea de modele explicative
- Strategii algoritmice de rezolvare a unei probleme
- Formularea de ipoteze teoretice
- Observarea realitatii
- Independenta
teoretica se refera la:
- Stabilirea ipotezei teoretice
- Stabilirea variabilei dependente
- Stabilirea contextului
- Stabilirea variabilei independente
- Riscul de a fi
corect din ratiuni false se refera la:
- Enuntul cauzal si modelul explicativ sunt false
- Enuntul cauzal este fals dar modelul explicativ este corect
- Enuntul cauzal este adevarat dar modelul explicativ este fals
- Enuntul cauzal si modelul explicativ sunt adevarate
- Factorii
contextuali actioneaza:
- Direct asupra variabilei efect
- Asupra variabilei endogene
- Asupra variabilei efect prin intermediul factorului determinant
- Asupra contextului
- Care sunt
functiile factorilor contextuali?
- Inhibitor in producerea variabilei efect
- Facilitator in producerea variabilei efect
- Inhibitor in producerea variabilei cauza
- Facilitator in producerea variabilei cauza
R:b+d
- Un lant cauzal
canonic presupune:
- Relatia simpla dintre variabila cauzala si variabila efect
- Relatia mediata dintre variabilele contextuale si variabila efect
- Serii de variabile intermediare de tip cauza-efect intre factorul
determinant si variabila efect finala
- O teorie
abstracta poate fi formulata sub forma de:
- Ipoteza
- Lege
- Opinie
- Argument
- Variabilele
pragmatice sunt:
- Strategii de elaborare a variabilei cauzale
- Strategii de actiune prin care se controleaza producerea variabilei
efect
- Strategii de producere a variabilelor contextuale
- Teoria abstracta
generala are:
- Valabilitate limitata la contextul in raport cu care a fost elaborata
- Valabilitate relativa in raportul cu contextul in care a fost
elaborata
- Valabilitate limitata la contexte asemanatoare
- Valabilitate universala indiferent de context
- Variabila
endogena este:
- Omogena
- Abstracta
- Eterogena
- Concreta
- Nemijlocita
- Principiul care
sta la baza teoriei evolutioniste a lui H. Spencer este de natura:
- Abstracta
- Materiala
- Transcendentala
- Ideala
- Legile evolutiei
in teoria evolutionista a lui H. Spencer sunt:
- Legea persistentei fortei si legea continuitatii miscarii
- Legea conservarii materiei si legea persistentei fortei
- Legea miscarii de revolutie si a schimbarii sociale
- Legea diviziunii sociale a muncii si legea persistentei istorice
- Procesul prin
care se asigura progresul societatii la W.W. Rostow este:
- Consumul de masa
- Investirea capitalului economic
- Economisirea
- Reducerea consumului la strictul necesar
R:b+c
- Cele unitatile
generice ale speciei din teoria sociologica comteiana sunt:
- Starea militara si starea industriala
- Starea de tranzitie, a decolarii economice si a consumului de masa
- Starea teologica si cea metafizica
- Starea traditionala si starea industriala
- Starea metafizica si starea pozitiva
R:c+e
- Care este cadrul
de referinta al analizei functionale?
- Sistemul social
- Contextul teoretic
- Relatia cauzala
- Factorii pragmatici
- In analiza functionala
conceptul de finalitate exprima:
- Scopurile partiale ale sistemului
- Orientarea activa a sistemului in vederea satisfacerii cerintelor
sale functionale
- Orientarea activa a sistemului in vederea satisfacerii cerintelor
functionale a substructurilor
- Schimbarea sociala in conformitate cu scopurile elementelor
functionale ale sistemului
- Functiile unui
element intr-un sistem pot fi:
- Functii pozitive sau negative
- Neutre
- Abstracte sau concrete
- Ideale
- Posibilul
actional consta in:
- Posibilitati uman-individuale de actiune si posibilitati
uman-colective de actiune
- Posibilitati general-abstracte de actiune si posibilitati material
concrete de actiune
- Instrumente materiale si social-institutionale de a actiona si
cunostinte
- Instrumente teoretice si individual-concrete de a actiona si capita
R:a+c
- Delimtarea
functionala presupune:
- Diviziunea functionala a unui sistem
- Identificarea functiilor partiale ale sistemului
- Identificarea sistemului pornind de la functia sa generala
- Repartitia sarcinilor partiale ale elementelor sistemului
- Structura
reprezinta:
- Un ansamblu gregar de elemente
- Totalitatea relatiilor de interdependenta ordonata dintre elementele
unui sistem
- Un ghem de functii necoordonate
- O lege de transformare a unui sistem
- Principiul
conexiunii universale presupune:
- Interdependenta dintre fenomene
- Valabilitatea universala a unui context social
- Interactiunea multipla dintre sistemele teoretice
- Interactiunea multipla dintre fenomene
- Factorii structurali
sunt:
- Abstracti si inoperabili din punct de vedere practic
- Un parametru fundamental al unei societati
- Un principiu activ al organizarii si dinamicii sociale
- Un principiu activ al anomiei sociale
|
|
Sociologie
|
|
|
Analize pe aceeasi tema
|
|
Ramai informat |
Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. |
Contribuie si tu!
Adauga online documentul tau.
|
|
|
|
|