Tipologii familiale

Daca ne referim la tipologii familiale trebuie sa avem in vedere ca putem gasi aproape o infinitate de criterii, "dar ca multe dintre ele nu au nici o revelatie epistemica (familia activa, familia pasiva de exemplu), dupa cum exista tipuri de familie care au o valoare stiintifica generala pentru sociologia familiei".[1]

Dupa criteriul dimensiunii putem vorbi de familii simple, restranse, sau deopotriva de familii largi, extinse.[2]

Dupa criteriul locuintei familiei, tipurile specifice sunt:[3]

familie de rezidenta (persoane care locuiesc in aceeasi casa, deci au locuinta comuna)

familii de interactiune (persoane care nu locuiesc in aceeasi casa, intre care exista relatii de rudenie dar si relatii de intrajutorare).[4]

Familia nucleara si familia extinsa - ca forme ale familiei monogama

Familia nucleara (simpla) este unitatea compusa dintr-o pereche maritala si copii dependenti de ei, care locuiesc impreuna.

Legenda:

Barbat

Femeie

Casatorie

Familia extinsa (largita, compusa) cuprinde pe langa modelul familial si alte rude si generatii. De regula, intr-o familie extinsa traiesc si gospodaresc impreuna trei generatii: parinti, copiii acestora si parintii parintilor.[5]

In primul rand se cuvine lamurit raportul dintre cele doua forme si familia poligama. In mod obisnuit aceasta din urma este tratata ca familie extinsa, deoarece este o unitate mai larga decat un cuplu conjugal si copiii acestora.

In al doilea rand, sistemul familiilor extinse este tipic pentru societatile nonindustriale, in vreme ce familia nucleara ca unitate independenta caracterizeaza societatea industriala si post industriala.

Familia extinsa "este (dupa Burgess) o structura de tip autoritar sau autocratic, condusa de un sef-pater, incluzand mai multe generatii care convietuiesc laolalta, intr-o precisa diviziune si stratificare a rolurilor".[6] Familia nucleara (redusa numeric la soti si copii lor necasatoriti) este o structura democratica bazata pe egalitate, consens si participare crescanda a copiilor. Alegerea partenerului marital se face in mod diferit in cadrul acestor doua forme ale familiei. In vreme ce in cadrul familiei extinse alegerea partenerului este facuta de parinti, pe baza statutului economic, in cazul familiei nucleare, alegerea se bazeaza pe fericirea mutuala a indivizilor.

Ca forme alternative de organizare familiala amintim: casnicia fara copii, mariajul monoparental, coabitarea consensuala, celibatul, "swingers", cuplul de homosexuali, asociatia familiala de tip comunitar.

Casatoria fara copii - denumita si cuplu fara descendenti,  constituie un model nou ce tinde sa restructureze familia traditionala. La scara sociala se poate vorbi de o "mutatie de la familia axata pe copii, la familia axata pe adulti". Intre cauzele aflate la originea acestei mutatii, autoarea citata urmatoarele: aparitia copiilor - determina restrangerea sferei activitatilor, emanciparea femeii, dificultati economice, planificarea familiala.

Referat: Fisa de evaluare clasa 1 Proiect: Descoperind Literatura Creativa - cum sa cream povestiri

Menajul monoparental. Aceasta forma apare ca urmare a divortului sau abandonului familial, fie datorita decesului dintre soti, fie ca urmare a adoptiunii unui copil de catre o persoana singura, sau a cresterii copiilor de catre mama, care i-a nascut, in afara casatoriei. Cercetarile privitoare la menajul monoparental ofera rezultate contradictorii in multe aspecte:[8] dificultati economice si socializatoare mai mari decat familiile complete, copiii din menajele monoparentale au rata mai ridicata a morbiditatii, rezultatele scolare mai modeste, prezinta o rata mai ridicata a comportamentului deviant, iar familiile pe care le intemeiaza au o stabilitate mai mica decat in cazul copiilor crescuti de ambii parinti.

Coabitarea consensuala. In contrast cu familia, coabitarea consensuala sau concubinajul este "uniune heterosexuala fara casatorie legala".[9]

Conform autorilor in domeniu coabitarea consensuala prezinta atat avantaje, cat si dezavantaje. Printre avantaje sunt de enumerat: o satisfactie sexuala crescuta, o mai mare posibilitate a femeii si a barbatului de a se intelege pe ei insisi, un nivel de trai mai ridicat. Dezavantajul cu consecinte nedorite sunt: dezinteres fata de functia productiva, perpetuarea rolului traditional al femeii in viata de cuplu, investire afectiva inegala, complicatii juridice.

Celibatul - a inceput sa se extinda cu repeziciune. In unele tari din Occident ponderea fenomenului s-a dublat in decurs de 20 de ani. In S.U.A., intre 1970 - 1978 numarul persoanelor in varsta, de 14-34 de ani care traiau singure aproape s-a triplat, de la 1,5mil. la 4,3mil .[10]

Psihologic, celibatarii se confrunta cu o serie de probleme. Daca in societatile traditionale era o rusine sa nu ai familie, treptat, toleranta, fasa de aceasta ipostaza a crescut. In plan social, celibatul este unul din factorii care determina scaderea natalitatii.

Swinger - Cuvant englezesc "swingers" este utilizat pentru a desemna, "un schimb ad-hoc, voluntar si temporar intre perechi, in scop sexual".[11]

Uniunile homosexuale - Statisticile arata, in general ca peste jumatate dintre homosexuali sunt membrii unui cuplu deschis, lesbienele facand parte, din cuplurile inchise, monogame.

Homosexualitatea are implicatii sociale constituind o modificare a unui "modus vivendi", determinand un nou model familiar, "care se repercuteaza asupra normelor sociale si a rol - sexului".[12]

Asociatia familiala de tip comunitar

Adeptii grupurilor comunitare familiale isi confera iluzia unei pretinse libertati individuale si autenticitati, plecand de la ideea ca mariajul monogam induce de la bun inceput o "castrare psihologica si sexuala a sotilor".[13]

La aceste alternative se mai adauga si familia alternativa[14] (familia vitrega).

Familiile vitrege difera de cele din prima casatorie si nu vor functiona ca o familie nucleara. Lipsa de claritate privitoare la membrii familiei poate duce la cresterea stresului in functionarea familiei.

Schimbarile in comportamentul nuptial si sexual, asociate cu factorii economici sociali si culturali au condus la aparitia unor noi tipuri de familie sau la aparitia unor noi tipuri de familie care anterior erau marginale. Astfel intr-o masura mai mica in tarile din Europa de Est si intr-o masura importanta, in tarile din Europa de Vest si Nord, familia prezinta o diversitate de forme si se combina cu alte tipuri de convietuire, care sunt foarte diferite de familia nucleara sau nu au nimic in comun cu familia. Astfel intalnim:[15]

menaje de o singura persoana, formate dintr-un singur barbat sau o singura femeie, care au optat pentru celibatul definitiv.

menaje de o singura persoana, formate din persoane divortate care nu s-au recasatorit

In concluzie, in timp ce ponderea familiilor nucleare a scazut in toate tarile din Europa de Vest, a crescut ponderea familiilor de coabitare, ponderea menajelor nefamiliale si ponderea familiilor monoparentale.