Contextul somajului in Romania - particularitati ale pietei fortei de munca in Romania

Continutul esential al notiunii de piata in conditii de concurenta este pus in evidenta de cele doua categorii corelative ale sale: cererea si oferta. Nici piata muncii nu face exceptie. Totusi, piata muncii din Romania este diferita de a celorlalte tari ex-comuniste pentru ca este imbacsita de 'miturile' desprinse din indelungata experienta comunista, generatoare de mentalitati paguboase.

Pentru inceput, mitul muncii: cei mai multi cred ca, daca
muncesc, pur si simplu trebuie sa fie platiti pentru aceasta;
intr-o economie de piata, oamenii sunt platiti pentru
prestarea unei activitati utile, nu doar pentru ca si-au
consumat energia fizica sau intelectuala. Confuzia provine
din faptul ca, pentru prestarea unui serviciu este necesara
si munca.

Urmeaza mitul imbogatirii pe seama altora: din pacate,
majoritatea romanilor cred ca imbogatirea si prosperitatea
sunt posibile doar apeland la mijloace necinstite: frauda,
evaziune fiscala, relatii, abuz de putere, conflict de
interese, concurenta neloiala Recunoastem expresiile 'a

trage o teapa' sau 'a da un tun', care sugereaza calea sigura de a face

bani multi cat mai repede. Aceste convingeri sunt completate de lipsa

de incredere in efortul personal si in spiritul intreprinzator .

Consecinta imediata a acestor credinte este dezarmarea rapida in fata problemelor si apelarea la 'mit' ca la o scuza pentru propriile esecuri.

Primelor doua li se alatura mitul guvernului creator si aparator de slujbe: bani stransi de la contribuabili si cei imprumutati de pe piata financiara interationala au fost folositi de guvernele post - decembriste, in primul rand pentru supravietuirea cu orice pret a mastodontilor industriali, energofagi si nerentabili.

Intr-o economie in care legea cererii si a ofertei functioneaza, sectoarele profitabile creeaza locuri de munca; crearea locurilor de munca depinde deci de cresterea economica, nu de 'ceea ce da guvernul'.

Acestor mituri le adaugam o observatie personala: obiceiul 'de a ne multumi cu putin' este o alta consecinta a economiei de comanda! Toate Barometrele sociale care analizeaza raspunsuri reprezentative pentru populatia Romaniei obtin, la intrebarea: 'Ce preferati, un salariu mic, dar sigur, sau unul mare dar nesigur?', o proportie de 70% pentru prima varianta.

Aceste raspunsuri reflecta si o alta grava consecinta, prin durata si amploare, a sistemului supracentralizat, clarificat si dictatorial din care tocmai am iesit - atrofierea constelatiei de trasaturi care fac dintr-un om aparent obisnuit intreprinzator: atrofierea initiativei, a libertatii de actiune, a riscului si a curajului, lipsa perseverentei si a nevoii de ideal, de concurenta si de afirmare.

Somajul in Romania de astazi

In Romania, eforturile nu se concentreaza spre conceperea si aplicarea unei strategii de modernizare, ci catre simpla limitare a disfunctionalitatilor. Avem la indemana exemple: rezolvarea in extremis a conflictelor sociale sau somajului.

Somajul este un exemplu de penurie - penuria locurilor de munca. Lipsa locurilor de munca este o problema cu consecinte economice si sociale devastatoare pentru indivizi si pentru comunitatile afectate. Acest fenomen este legat de cerere si oferta denumit de unii specialisti 'soc al cererii'. Structura de putere de pe piata fortei de munca poate explica cel putin intr-o anumita masura acest fenomen.

Multi cercetatori au incercat nu doar sa explice cauzele somajului sau sa prognozeze evolutia lui, ci si sa clasifice formele sale. De exemplu, in Franta se disting trei tipuri de somaj:

Un somaj de excludere, reprezentativ pentru muncitorii in varsta;

Un somaj de insertie specific celor sub 25 ani;

Un somaj de reconversie legat de restructurarea industriala.

Somajul in Romania postrevolutionara are trei caracteristici majore: impulsivitatea, structura si limitarea posibilitatilor de reconversie a somerilor.

Sistemul nostru de invatamant 'arunca' anual pe piata muncii un numar foarte mare de absolventi care nu pot fi absorbiti.

Structural se constata existenta a patru categorii socio - profesionale larg reprezentate:

femeile, muncitoarele calificate sau cu 10 clase, cu varste peste 40
de ani;

barbatii muncitori de 45-50 de ani cu un nivel scazut de calificare,
proveniti in special din minerit si din siderurgie;

romi, nescolarizati, marginalizati,

tinerii absolventi ai liceelor teoretice.

Toti acestia intampina serioase greutati in gasirea unui loc de munca in Romania de azi.

A treia caracteristica este foarte importanta - limitarea posibilitatilor in gasirea unui loc de munca mai ales pentru intelegerea de ansamblu al fenomenului psihologic si social al somajului.

Avand in vedere raportul dintre aria de expansiune, respectiv, de recesiune a unor profesii in perioada de dupa decembrie 1989, o cercetare sociologica de teren, finalizata prin aportul Catedrei de Sociologie a Universitatii de Vest din Timisoara, apreciaza ca exista 3 tipuri de somaj:

a.   somajul structural - este generat de neconcordanta dintre
structurile spatiului social si noile optiuni valorice, care au
promovat alte criterii de legitimare;

b.   somajul tehnologic - in varianta romaneasca se defineste prin 3 aspecte:

plasarea in afara pietei muncii a specialistilor profilati pe tipuri de
activitati uzate moral, ca urmare a disponibilizarilor generate de
concurenta specifica economiei de piata; lipsa de competivitate a
structurilor in care au activat face ca situatia sa fie aproape
ireversibila, singura solutie fiind reconversia profesionala;

incapacitatea profesionala romaneasca de a valorifica, in
beneficiul autohton, specialisti care s-au format pentru tipuri de
activitati ce nu mai sunt cerute in Romania; de cele mai multe ori,
aceasta categorie beneficiaza de aranjamente partiale sau
episodice la reprezentantele unor firme straine din tara noastra;
putini dintre acestia au reusit depasirea situatiei prin adjudecarea
unor contracte pe perioada indelungata;

reconversia profesionala pentru sectoare deficitare, in ceea ce
priveste plasamentul profesional; sub acest aspect, o mai corecta
informare calificata, prin Directia Muncii si a Protectiei Sociale,
poate constitui o posibila modalitate de corijare a traseelor de
patologie sociala in care se angajeaza, in necunostinta de cauza o
parte din cei care au deja un statut de somer pe care vor sa-1
surmonteze;

c. somajul de supracalificare - are ca principala cauza asimetria dintre structura ofertei educative si structura cererii reale de pe piata fortei de munca; la acest capitol, mentinerea unei calificari rigide a cifrei de scolarizare, corelata cu nevoile de incadrare ale corpului profesoral, este contraproductiva