Influenta venitului si a educatiei asupra increderii in democratie

Influenta venitului si a educatiei asupra increderii in democratie

Abstract

Vastele si diversele studii ale literaturii de specialitate pe aceasta tema au aratat adesea existenta unei legaturi stranse intre increderea acordata democratiei si venitul sau educatia cetateanului. Aceste studii ne-au trezit interesul de a cerceta daca venitul respectiv educatia influenteaza increderea in democratie, in randul populatiei taiwaneze.Prima ipoteza nu s-a confirmat, in sensul ca am observat inexistenta unei legaturi intre venitul taiwanezilor si increderea in democratie, in schimb existenta o relatie intre educatie si increderea in democratie.

Cuvinte cheie: incredere in democratie, venit, educatie

Introducere

Taiwanul este o minune a transformarii si tranzitiei care a trecut prin razboie si piedici puse de catre China. Este important sa observam care sunt factorii care au ajutat transformarea si dezvoltarea acestui stat asiatic. Este curios de analizat daca democratia din Taiwan este sustinuta de progresul economic al statului, deci de bunastarea cetatenilor si sau de nivelul de educatie al populatiei. Interesul nostru pentru aceasta tema fost trezit oarecum de trecutul Taiwanului si de catre situatia actuala. Asadar ne propunem in acest studiu sa analizam pe baza datelor facute publice de catre Institutul de Sociologie, Academia Sinica numit « Taiwan Social Change Survey, legatura dintre venit si increderea in democratie si dintre educatie si nivelul increderii in democratie.

Baza teoretica

Literatura stiintelor politice in domeniul democratiei este foarte vasta. Democratia a corelata cu o serie de variabile pentru a vedea in ce masura stabilitatea si increderea democratiei depinde de astfel de variabile. Printre aceste variabile se numara si venitul sau nivelul de educatie.

Edward N. Muller in articolul sau 'Economic Determinants of Democracy' afirma ca cercetarea cantitativa transnationala asupra determinantilor economici ai democratiei afla constant ca nivelul de dezvoltare economica al unei tari este puternic si pozitiv asociat cu masura in care sistemul politic manifesta proprietati ale democratiei. Totodata, in abstractul sau, remarca faptul ca relatia intre nivelul de dezvoltare economica si nivelul democratiei gasita in majoritatea cercetarilor pe mai multe tari implica ca cele mai mari castiguri in democratii le au acele tari cu un nivel intermediar de dezvoltare. In perioada 1960-1970, pentru tarile cu un nivel mediu de venit era mai probabil sa inregistreze declinuri in democratie decat cresteri. Autorul explica aceasta anomalie prin ipoteza ca inegalitatea veniturilor afecteaza democratia si ca acest lucru contraataca, de multe ori, influenta pozitiva a dezvoltarii economice. Deoarece nivelele intermediare de dezvoltare economica sunt asociate cu cele mai inalte nivele de inegalitate a veniturilor, efectul negativ independent al inegalitatii veniturilor asupra schimbarii produse in nivele de democratie explica declinurile democratiilor in tarile cu venit mijlociu. Studiul sau se bazaza pe 58 de tari.

Un model care explica efectele economice ale extinderii democratiei si care are o puternica sustinere empirica este cel care se bazeaza pe ipoteza inaintata de Lipset, ce preia o ideea a lui Aristotel. Conform acestei ipoteze,, "prosperitatea influenteaza democratia"[1], doar intr-o societate in care saracia este scazuta, participarea la politica va fi inteligenta. Cresterea economica si un nivel de trai ridicat vor duce la o stabilitate a democratiei, insa in tarile in care acest lucru nu se intampla, stabilitatea si durabilitatea democratiei este pusa sub semnul intrebarii.

Edward N. Muller reia teoria lui Lipset si isi fundamenteaza studiul cu ajutorul ei. Explcatia pentru efectul pozitiv al dezvoltarii economice asupra probabilitatii ca o tara sa-si stabilizeze si sa-si mentina democratia accentueaza doua variabile interrelationate ce intervin ׃ cultura politica si structura sociala. Dezvoltarea economica este strans asociata cu cresterile in educatie, care, la randul ei, promoveaza atitudini politice care conduc la democratie.

Printre cei care au mai abordat tema impactului dezvoltarii economice asupra democratiei se numara si Arthur K. Smith cu articolul 'Socio-Economic Development and Political Democracy ׃ A Causal Analysis'. Acest studiu combina o examinare a relatiei intre nivelele socio-economice de dezvoltare si variatia in democratie politica in state-natiuni, cu o evaluare a anumitor tehnici de modelare care sunt utilizate in prezent in cercetarile politice cantitative.

Samuel P.S. Ho, in cadrul articolului 'The Economic Development of Colonial Taiwan ׃ Evidence and Interpretation', afirma ca economia Taiwanului in cel de-al XIX-lea secol depindea in principal de agricultura, iar majoritatea obiceiurilor sociale semanau cu cele ale Chinei de Sud de unde isi trage radacinele majoritatea populatiei. Eseul analizeaza doua chestiuni ׃ cat de rapid a crescut economia Taiwanului colonial si cat de semnificativ s-a schimbat structura sa economica si respectiv, de ce s-a marit pasul dezvoltarii, mai ales in cel de-aldoilea sfert al secolului XX.

In ultimul deceniu, dezbaterile in ceea ce priveste relatia dintre democratie si educatie au fost foarte raspandite, insa concluziile la care s-a ajuns au fost relativ diferite.

Studiile facute de NES in America, arata ca exista o corelatie pozitiva intre increderea in institutii si nivelul educatiei, cei mai putin educati au incredere in liderii politici, in institutii, dar isi pierd increderea in guvernamant. De asemenea, democratii manifesta incredere scazuta in institutiile politice si sociale, dar increderea in guvernamant nu este mai scazuta.[2] Astfel ca nivelul educatiei poate fi vazut ca o conditie prealabila pentru democratie.[3]

Inca un studiu relevant pentru aceasta cercetare este cel al lui Robert J. Barro, "Determinants of Democracy", in care acesta descopera ca, educatia primara este un predictor important pentru democratie, aceasta nu este corelata si cu al doilea nivel al educatiei(liceul), sau studiile universitare (exemplul Taiwnului unde majoritatea au doar clasele primare).

Michael Ross, in studiul "Is Democracy Good for the Poor?, observa ca in democratii, informatiile sunt mai bine transmise de la saraci spre guvernul central asigurand o mai buna reprezentativitate a acestora, lucru ce nu se intampla in sistemele nondemocratice. De asemenea, faptul ca democratiile au un sprijin mai ridicat de la cetateni, produc mai multe bunuri publice decat private venind astfel in ajutorul celor saraci.

Sprijinul cetatenilor pentru diferitele forme de guvernare este necesar si important pentru ca liderii politici sa isi poata indeplini sarcinile, sa obtina resurse necesare pentru a atinge scopurile dorite de societate si sa asigure un mediu de vietuire fara constrangeri.

Insa, adesea cetatenii isi schimba opiniile si astfel, gradul de incredere in guvernamant scade sau creste, fiind un proces dinamic, in functie de o serie de factori economici, sociali, culturali sau politici[4]. Increderea in guvernamant presupune judecata de a accepta un potential risc, pentru ca le incredintam reprezentantilor politici puterea de a decide pentru noi si de a desfasura actiuni pentu binele societatii.

Studiul lui Joseph Wong, "Deepening Democracy in Taiwan", este important pentru ca ne dezvaluie ca , desi democratia s-a instalat in Taiwan de putina vreme, putem vorbi de un progres continuu in ceea ce priveste respectul pentru drepturile omului, politicile legislative si nu numai.

"Consolidarea democratiei"(deepening democracy), referindu-ne la Taiwan presupune asa cum Joseph Wong remarca, toate schimbarile din cadrul unei societati de-a lungul timpului, fie ca e vorba de schimbari sociale, economice sau politice. Insa in acest caz, ceea ce conteaza este directia schimbarii.

Ipoteze

H1. Venitul influenteaza increderea in democratie.

H2. Educatia influentaza increderea in democratie.

Definirea conceptelor

Potrivit Dictionarului Economic si juridic, venitul este suma realizata de o persoana fizica sau juridica ca rezultat al activitatii depuse intr-o perioada de timp determinata, sau provenita din dreptul de proprietate asupra unui bun mobil/imobil, sau din oricare alt drept rezultat dintr-un contract sau conferit de lege.

Educatia, conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane reprezinta ansamblul masurilor aplicate in mod sistematic in vederea formarii si dezvoltarii insusirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor si ale tineretului sau ale oamenilor, ale societatii. Educatia este si rezultatul acestei activitati pedagogice.

Increderea in guvernamant presupune judecata de a accepta un potential risc, pentru ca le incredintam reprezentantilor politici puterea de a decide pentu noi si de a desfasura actiuni pentu binele societatii. Dintr-o perspectiva strict functionala, ne putem gandi la incredere si democratie ca fiind "modalitati distincte dar complementare de luare a deciziilor politice si de organizare a actiuniilor colective"[5]

Operationalizarea conceptelor

Pentru operationalizarea conceptelor utilizate in ipotezele noastre am recurs la un chestionar facut de catre Institutul de Sociologie, Academia Sinica numit « Taiwan Social Change Survey » care monitorizeaza pe termen lung modificarile ce au loc pe diferite teme, cum ar fi : cetatenia, participarea politica, religie etc. Studiul se desfasoara pe 5 etape, acest chestionar facand parte din etapa 2000-2004. 1781 de persoane au raspuns la 142 de intrebari.

Venitul a fost operationalizat prin intermediul intrebarii 141:

"Care este venitul tau mediu lunar (salariu, bonus, ore suplimentare, comisione, afaceri personale, pensie etc)?

(01)  Nici un venit

(02)  10,000 sau mai putin

(03) 10,001 - 20,000

(04) 20,001 - 30,000

(05) 30,001 - 40,000

(06) 40,001 - 50,000

(07) 50,001 - 60,000

(08) 60,001 - 70,000

(09) 70,001 - 80,000

(10) 80,001 - 90,000

(11) 90,001 - 100,000

(13) 110,001 - 120,000

(14) 120,001 -130,000

(15) 130,001 - 140,000

(16) 140,001 - 150,000

(17) 150,001 - 160,000

(18) 160,001 - 170,000

(19) 170,001 - 180,000

(20) 180,001 - 190,000

(21) 190,001 - 200,000

(22) 200,001 - 300,000

(23) 300,001 - 400,000

(24) 400,001 - 500,000

(25) 500,001 - 1 million

(26) More than 1 million"

In ceea ce priveste educatia am utilizat urmatoarea intrebare din chestionar:

9a. What is your education level?

(01) None

(02) Self-study

(03) Elementary school

(04) Junior high school

(05) Vocational junior high school

(06) High school (general subjects)

(07) High school (vocational subjects)

(08) Vocational high school

(09) Cadet school

(10) Five-year junior college (after junior high)

(11) Two-year junior college (after vocational high school)

(12) Three-year junior college (after high school of general subjects)

(13) Military/police junior college(one year)

(14) Military/police college(two year)

(15) Open junior college

(16) Military/police college

(17) Technological college, science and technological college

(18) College

(19) Master's degree

(20) Doctorate degree

(21) Other (Please specify) ____________________

Referitor la cea de-a treia variabila, increderea in democratie, am utilizat intrebarea:

71. "How well does democracy work in Taiwan today?"

Respondentii se pot pozitiona pe valori de la 0 (foarte rau) la 10 (foarte bine), avand la dispozitie si varianta "nu pot alege".

Analiza datelor

Prin analizarea celor doua variabile din ipoteza, venitul (variabila independenta) si increderea in democratie (variabila dependenta) am aflat modul in care se distribuie aceste variabile, relatia dintre ele si gradul de semnificatie al relatiei.

Tabelul numarul 1 prezinta media, mediana si modusul pentru varibila independenta venitul. Dupa cum observam media este de 4.2, adica venitul mediu este intre 20.001 si 30000 NT$, venitul mediu fiind unul destul de ridicat. Mediana care are valoarea de 3, adica individul de mijloc se afla in categoria de venit 10.001- 20.000. Modusul, adica adica, categoria in care se afla cele mai multe persoane este 1, adica nici un fel de venit..

Referat: Dimensiunile creativitatii la matematica Referat: Metoda - tehnica prin care continutul este comunicat cu scopul de a atinge obiectivele formarii

Tabel nr. 1

Dupa cum am spus, categoria in care se incadreaza cei mai multi taiwanezi este categoria 1, 35 % dintre ei au declarat ca nu obtin nici un fel de venit. Este o diferenta mare intre aceasta categorie si urmatoarea, categoria celor cu venit intre 20001-30000 NT$. Persoanele cu venituri ridicate sunt foarte putine.

Tabelul numarul 3 prezinta informatii despre variabila dependenta, increderea in democratie. Cei intervievati trebuiau sa se pozitioneze pe o scara de la 0 la 10 unde 0 reprezenta foarta slab, iar 10 foarte bine, si se referea la cat de bine functioneaza democratia in Taiwan astazi. Mai exista si varianta de raspuns ; ,,Nu pot alege,,. Mediana este valoarea 6, deci individual de mijloc inclina spre a oferi incredere democratiei. Valoarea modusului este 5, valoarea cel mai des luata, dar putem prezenta o obiectie, deoarece in cazul intrebarilor de acest gen, indivizii care nu au nici o parere sau nu stiu ce sa raspunda se pozitioneaza pe valoarea de mijloc.

Tabel nr. 2

Tabelul numarul 3 (se regaseste in anexe) si figura 1 prezinta pe larg modul de distributie a respondentilor pe aceasta scara, valorile 5,6,7 insumeaza aproximativ 60% dintre respondenti, astfel putem deduce o atitudine pozitiva fata de democratia din Taiwan, putini fiind cei care sustin ca democratia nu functioneaza bine in Taiwan.

Fig 1

Tabelul numarul 4 prezinta relatia dintre cele doua variabile, in speta coeficientul Pearson care este relevant in acest caz. Valoare de -0.057 indica o relatie negativa intre cele doua variabile. Avand in vedere ca valoarea se apropie de 0 observam ca increderea in democratie este dispersata aleator pe categoriile de venit.

Tabel nr. 4

Tabelul numarul 5 prezinta valorile lui r si R square. Din valoarea lui R square observam ca 0.003% din variatia variabilei incredere in democratie este explicata de variatia variabilei venit. Valoare lui r se aproprie de 0, iar avand in vedere ca r poate lua valori intre -1 si 1, dintre care -1 indica o relatie stransa, dar negativa ( invers proportional), valoare 1 o relatie stransa pozitiva ( direct proportional), iar 0 inexistenta unei relatii. Deci relatia dintre cele doua variabile este aproape inexistenta, deoarece valoare lui r este de 0.057.

Tabel nr. 5

a Predictors: (Constant), 141.What is your average monthly income?

Tabelul numarul 6 prezinta valorile coeficientilor b, beta. Valoare lui b de -0.133 explica intr-o foarte mica masura variatia increderii in democratie. Coeficientul standardizat beta indica faptul ca daca venitul se modifica cu o unitate atunci increderea in democratie se modifica cu -0.057.

Tabel nr. 6

a Dependent Variable: 71.How well does democracy work in Taiwan today?

Tabelele 7 (anexa) si 8, precum si figura 2 prezinta informatii despre studiile taiwanezilor. Cei mai multi dintre ei se incadreaza in categoria a 3a, dupa cum ne indica modusul. In aceasta categorie se regasesc cei care au terminat scoala elementara. Individul de mijloc, indicat de catre mediana, se incadreaza in categoria a 7a, adica la liceu. Dupa cum observam nivelul educatiei este unul mediu spre scazut, foarte putini sunt cei cu studii superioare. 20,9% dintre respondenti au terminat scoala primara, 13,7% scoala generala si doar 12.5 % au terminat un colegiu. Rezultate aceaste se pot pune si pe seama fragmentarii studiilor in multiple subcategorii. Desi sunt putini cei cu diploma de doctorat ( 0.4 %) numarul celor cu studii superioare poate fi dedus prin insumarea mai multor categorii. Asadar numarul celor care au studii postliceale, prin cumularea categoriilor de la cadet school pana la doctorat insumam aproximativ 30 din respondenti.

Tabel nr. 8

9a.What is your education level?

Fig. 2

Tabelul urmator prezinta coeficientul de corelatie Pearson dintre cele doua varibile. Valoare acestuia este de -0.190, valoare care indica prezenta unei relatii negative, chiar daca aceasta relatie nu este una puternica.

Tabelul nr 9

Valoare lui r de 0.19 din tabelul 10 indica existenta unei relatii intre cele doua variabile chiar daca nu este puternica. Iar in cea cel priveste pe R square, conform datelor, 0.036% din variatia variabilei incredere in democratie este explicata de variatia variabilei educatie.

Tabel nr. 10

a Predictors: (Constant), 9a.What is your education level?

Valorile coeficientilor b si beta din tabelul 11 indica urmatoarul lucru: valoarea lui b, de -0.663 ne semnaleaza o relatie negativa. Iar valuare lui beta ne indica ca daca nivelul educatiei creste cu o unitate atunci scade increderea in democratie cu -0.19

Tabel nr. 11

a Dependent Variable: 71.How well does democracy work in Taiwan today?

Concluzii

Ipoteza H1

Venitul influenteaza increderea in democratie nu este confirmata. Cu toate ca in literatura de specialitate se gasesc numoase argumente ca bunastarea finaciara duce la sustinerea democratiei, in cazul Taiwanului nu se intampla acest lucru. Chiar daca venitul mediu este undeva la valoarea de 25000 de NT$, pozitionarea tuturor fata de increderea in democratie este undeva la valoarea de mijloc. Chiar daca gasim numeroase argumente teoretice care sa sustina aceasta ipoteza, Taiwanul se pare ca se abate de la tipologia democratiilor fapt care este fascinant din punctul de vedere al cercetarilor sociale.

In conformitate cu analiza SPSS a variabilelor venit si incredere in democratie rezulta ca ipoteza se infirma.

Ipoteza H2

Educatia influenteaza increderea in democratie este confirmata. Exista o relatie intre cele doua variabile, nu foarte puternica, aceasta relatie fiind una negativa: adica, cu cat nivelul studiilor creste cu atat increderea in democratie scade. Acest lucru este contrazis din punct de vedere teoretic. Literatura de specialitate sugereaza ca cu cat nivelul de educatie creste cu atat creste si increderea in democratie fapt care in cazul Taiwanului nu este valabil. Se pare ca cu cat oameni sunt mai educati cu atat increderea in democratia scade.

In urma analizarii datelor, am observat ca relatia dintre variabile este slaba in cazul primei ipoteze, pe cand in cazul ipotezei a doua relatia este mai stransa intre variabila educatie si increderea in democratie.

Bibliografia

Arthur K. Smith, Jr., Socio-Economic Development and Political Democracy: A Causal Analysis, Midwest Journal of Political Science, Vol. 13, No. 1 (Feb., 1969), pp. 95-125

Daron Acemoglu, Simon Jonson, Pierre Yared, James A. Robinson, "From Education to Democracy?", December 2004, pag. 1-63.

Dictionar economic si juridic

Dictionarul explicativ al limbii romane

Edward N. Muller, "Economic Determinants of Democracy", American Sociological

Review, Vol. 60, No. 6 (Dec., 1995), pp. 966-982

Joseph Wong ,,Deepening Democracy in Taiwan ,Pacific Affairs, Vol. 76, No. 2 (Summer, 2003), pp. 235-256,Pacific Affairs, University of British Columbia , http://www.jstor.org/stable/40024392

Lipset, Seymour Martin. 1959. 'Some Social Requisites of Democracy: Economic Develop ment and Political Legitimacy.' American Po-litical Science Review 53:69-105.

Mark E. Warren, ,,Democracy and Trust,, , Cambridge University Press, 1999

Robert J. Barro ,,Determinants of Democracy,, The Journal of Political Economy, Vol. 107, No. 6, Part 2: Symposium on the Economic Analysis of Social Behavior in Honor of Gary S. Becker (Dec., 1999), pp. S158-S183The University of Chicago Presshttp://www.jstor.org/stable/2990750

Ross, Michel, "Is Democracy Good for the Poor?", American Journal of Political Science, vol. 50, nr.4, (Octombrie 2006), pp. 860-874, Published by: Midwest Political Science Association, stable url: http://www.jstore.org/stable/4122920

Samuel P. S. Ho, "The Economic Development of Colonial Taiwan: Evidence and Interpretation", The Journal of Asian Studies, Vol. 34, No. 2 (Feb., 1975), pp. 417-439

Timothy E. Cook and Paul Gronke, ,,The Skeptical American: Revisiting the Meanings of Trust in Government and Confidence in Institutions The Journal of Politics,, Vol. 67, No. 3 (Aug., 2005), pp. 784-803 Cambridge University Press on behalf of the Southern Political Science Association URL: http://www.jstor.org/stable/3449572

Virginia A. Chanley, Thomas J. Rudolph, Wendy M. Rahn, ,,The Origins and Consequences of Public Trust in Government: A Time Series Analysis The Public Opinion Quarterly,, Vol. 64, No. 3 (Autumn, 2000), pp. 239-256 ,Oxford University Press on behalf of the American Association for PublicOpinion http://www.jstor.org/stable/3078718

Apendix

Anexa nr 1. Chestionarul tscs041.pdf

Tabel nr 3

Cat de bine functioneaza democratia

Figura 3. Relatia dintre venit si increderea in democratie

Fig 4 Relatia dintre educatie si increderea in democratie

Tabel 7

Nivelul educatie