Teoria economica neoclasica

Teoria economica neoclasica

"Utilizata pentru inceput in explicarea deplasarilor interne ale populatiei, economia neoclasica a devenituna dintre constructiile teoretice majoredin domeniul migratiei, perioada anilor '60 - '70 parand a fi in mare dominata de incercarile de rafinare a teoriei din perspectiva migratiei internationale.31 Teoria privilegiaza rolul factorilor economici in explicarea aparitiei fluxurilor de migratie (invarianta macro) si a deciziei de migratie (varianta micro). "De ce", indiferent de nivelul de analiza, este intrebarea cheie in jurul careia graviteaza economia neo-clasica. In varianta sa la nivel macro, migratia internationala se declanseaza caurmare a diferentelor dintre raportul intre cererea si oferta de forta de munca in diversele arii geografice (tari, in cazulcelei internationale), reflectate dediferentele intre nivelul salariilor/veniturilor. In spatiile caracterizate de o relativa saracie acapitalului (implicit a cererii de forta demunca) prin comparatie cu oferta,salariul, ca rezultat al mecanismelor pietei, va fi scazut in raport cu tarile incare situatia este inversa (relativa abundenta a capitalului raportata la oferta de forta de munca).

Surplusul de pe ambele piete (forta de munca in cazul uneia, capital in cazul celei de-a doua) va profita de caracterul sau mobil si se va deplasa catre ariile de maximizare a profitului economic. In aceasta logica,forta de munca se constituie in flux catretara bogata in capital/saraca (cuinsuficienta) forta de munca ponderata deun contraflux al investitiei de capital,transpus in migratie prin miscarea specialistilor inalt calificati urmarind maximizarea recompensei in urma investitiei lor in capital uman intr-un mediu sarac intr-o astfel de resursa (asa numitul flux international de capital."

"Fluxurile de migratie internationala devin, in conceptia sustinatorilor acestei teorii, mecanismele de echilibrare ale deficientelor interne de pe piata fortei de munca la nivel global. In timp, presiunea antagonica exercitata de cele doua miscari (populatie/capital- populatie) (in tara dezvoltata catrestabilirea unui salariu la un nivel mai scazut si in tara saraca spre un nivel mai ridicat), au ca rezultat reducerea diferentelor economice (diferentele intre nivelul salariilor ajung sa reflecte numai costurile deplasarii), urmata inevitabil de stoparea de la sine a migratiei (disparitia cauzei care declanseaza migratia conduce inevitabil la stoparea acesteia). In varianta la nivel individual, decizia de migratie este rezultatul unui proces prin care individul rational evalueaza beneficiile migratiei internationale (castigurile monetare,costand in salariu, mediate de probabilitatea de a obtine o slujba ladestinatie, comparate cu castigurile in conditiile in care ar ramane imobil(salariul la origine mediat de probabilitatea de a obtine o slujba laorigine), luand in calcul costurile deplasarii (costul calatoriei, al supravietuirii in tara de destinatie pana lagasirea unui loc de munca, dificultatea adaptarii la o noua piata a fortei demunca, efortul pentru invatarea unei noi limbi si al adaptarii la o noua cultura, costul psihologic al ruperii vechilor relatiisi stabilirii unora noi).

Se poate vorbi despre o evolutie a formulei atribuita de economia neoclasica drept stand la baza deciziei potentialului migrant (in fapt individului) care a condus, prin imbunatatiri succesive la varianta: salariu asteptat + salariu evaluat la destinatie - costuri ale migratiei. Aceeasi afirmatie este valabila si in cazul costurilor migratiei. Migrantii potentiali (toti indivizii in acest caz) estimeaza beneficiile deplasarii catre diverse destinatii pentru un interval detimp limitat. Evenimentul de migratie se va produce atunci cand rezultatul calcului este pozitiv, catre destinatia care vafurniza cea mai mare recompensa inraport cu abilitatile individului, migratia devenind practic o forma de investitie in capital uman."

"Obiectiile aduse teoriei neoclasice incepand in special cu anii '70 sunt numeroase si vizeaza pe de o parte aspecte legate strict de constructia teoretica, dar mai ales de adecvarea ei la situatia migratiei internationale actuale. Sunt criticate insasi premisele teoriei caresustin aparitia si dezvoltarea fluxurilor de migratie (nivel macro) in situatia unei diferente (reale sau asteptate) intre taridin punct de vedere al nivelului salariilor,ca o conditie necesara si suficienta."

"Daca migratia internationala ar fi declansata numai si numai de diferentele economice, date fiind discrepantele de dezvoltare actuale la nivel mondial, volumul miscarii de populatie ar trebui sa fie imens, pentru ca, la limita, conform teoriei neoclasiceorice tara ar trebui sa fie caracterizata de existenta cel putin a unui flux catre un stat situat pe o treapta superioara intr-o ierarhie economica globala.

In realitate, dimensiunea fenomenului este departe deo asemenea amplitudine, in ciuda uneiaccentuate cresteri recente. Privilegierea economicului ca factor unic in declansarea migratiei pare sa fie, "calcaiul lui Ahile" in cazul teoriei economiei neoclasice."

"Totusi, daca luam in considerare fluxurile internationale existente numai in cadrul tara de origine - tara de destinatie, in cele mai multe dintre cazuri (fara a acoperi insa diversitatea crescanda asituatiilor) conditia diferentei economice intre destinatie si origine este indeplinita. Puse impreuna, cele doua observatii (privilegierea reductionista aeconomicului in migratie si capacitatea explicativa a acestui factor) sugereaza ca puterea de predictie a teoriei este redusa, ea functionand mai degraba ca explicatie post factum a unei miscarii migratorii, ridicand o conditie mai degraba necesara, dar cu siguranta nu suficienta (diferenta economica) la rangul de unic factor explicativ al unui fenomen complex.

La nivel individual, ca si in cazul aplicarii ei la nivel macrosocial, teoriaface cu greu fata confruntarii cu diversitatea formelor migratiei actuale si acumularilor in domeniu. Mai mult poate decat in cazul explicatiei la nivel macrosocial, teoria insasi ridica o serie de probleme, iar cea mai importanta dintre ele este probabil postularea rationalitatii individuale ca principiu al actiuni umane,in cazul unor indivizi atomizati, . goliti de biografie si de experienta anterioara si . analizati ca fiind manati de interessi comportandu-se ca niste automate rationale, colectori de informatii privind costurile si beneficiile, actionand sa obtina maximum de rezultate cu minimum de efort , intr-o lume in care numai economicul conteaza."

"Migrantii teoriei economiei neoclasice nu au familie (decat cel mult in termeni de venituri), nu fac parte din retele sociale, nu au legaturi simbolice cu ceilalti, nu fac parte din comunitati etnice. Toate aceste elemente a caror importanta a fost pusa constant in evidenta incepand chiar cu studiile de pionierat in migratia internationala nu exista in calculul complicat prin care un migrant al lumii a treia (situatia tipica ce a stat la baza construiri teoriei) se hotaraste sa-si maximizeze in mod rational veniturile.

Chiar in conditiile in care am accepta ca,singurul element care conteaza in transformarea intentiei de migratie ineveniment este calculul economic, apar oserie de probleme. Una dintre ele pune sub semnul intrebarii posibilitatea individului de a estima comparativ recompensa in raport cu capitalul uman intara de origine si tara de destinatie (baza pe care estimeaza probabilitatile deangajare). Daca in cazul migratiei interne,modelul poate functiona neproblematicdin acest punct de vedere, migratia internationala presupune schimbarea sistemului economic, a culturii, a limbii. Capitalul uman este una dintre resursele achizitionate la origine, asupra careiaexista semne de intrebare in ce masura este perfect transferabila.

Nu numai volumul actual al migratiei internationale este departe de predictiile economiei neoclasice, dar si numarul tarilor de origine a fluxurilor este redus raportat la numarul celor posibile. O caracteristica a fenomenului in etapa sa post industriala, este una fara perspectiva de raspuns in cadrul teoretic al economiei neoclasice, aplicabila poate unui spatiu fara restrictii asupra circulatiei fortei de munca. Factorul politic, pe care teoria nu il include in explicatie, joaca un rol crescand ca importanta in miscarile de populatie la nivel international. Restrictiile asupra intrarii si sederii in spatiul celor mai multe dintre tarile dezvoltate ale emisferei nordice modeleaza fluxurile si intervin in selectivitatea migratiei. Pentru probabilcea mai mare parte dintre migrantii potentiali, in termenii economiei neoclasice, barierele impuse de statele bogate duc calculul rational, care ar sta la baza deciziei de migratie, in pozitia de a fi practic inutil (dezvoltare asupra acestui argument.

Mai mult decat atat, rolul factorilor politici nu se limiteaza la restrictionarea accesului indivizilor in spatiul geografic al diverselor state natiune dar se poate manifesta inclusiv in declansarea unor miscari importante de populatie. Cazurile migratiei nord africane si turcesti initiatede tari dezvoltate ale Europei Occidentale in anii '60 in cadrul unor programe bilaterale de recrutare a fortei de munca sunt contraexemple pentru economia neoclasica."

"Prin prisma acestor observatii devine clar ca extrapolarea unor modele teoretice aplicate migratiei interne (desfasurata in principiu in afara restrictiilor de circulatiea fortei de munca) conduce la simplificari neproductive in domeniul migratiei internationale. Nici chiar in spatii caracterizate de absenta restrictiilor decirculatie, situatie care ar putea fi considerata similara conditiilor migratiei interne, la nivel international, economia neoclasica pare a nu fi cel mai potrivit instrument de predictie si explicatie. In cazul Uniunii Europene, in ciuda dreptului la libera circulatie a fortei de munca si a evidentelor diferente intre nivelele de dezvoltare a tarilor parte ale structurii, deplasarile de populatie sunt neglijabile si inexplicabile din perspectiva teoriei amintite. Migratia slaba intre statele membre ale Uniunii pare sa sugereze mai degraba ca propensiunea pentru migratie nu este numai rezultatul diferentei intre origine si posibila destinatie, ci depinde de un anumit nivelal dezvoltarii economice al tarii de origine."

Obiectiile aduse teoriei economiei neoclasice confruntata cu realitatile contemporane ale migratiei internationale evidentiate de studiile acumulate pana in prezent in domeniu sunt numeroase, iar comentariile ar putea continua. Concluzia care intereseaza direct, este ca in forma in care a fost aplicata, pana acum in migratia internationala, teoria economiei neoclasice se dovedeste a fi un instrument cu putine sanse, luata numai ea insasi, de a conduce la explicatii si predictii viabile. Evident meritele teoriei de a pune in evidenta importanta factorilor de natura economica in migratie, de a sublinia importanta considerarii in legatura a elementelor care actioneaza simultan la origine si destinatie in declansarea migratiei, discutia in termeni de costuriale migratiei sunt elemente care au fost preluate si dezvoltate ulterior. Comentariile asupra limitelor economiei neoclasice nu inseamna minimalizarea rolului pe care l-a jucat in dezvoltarea cercetarii migratiei internationale, dar o situeaza mai degraba in pozitia de a fi utilizata segmentar, preluand cel mult o parte din propozitiile sale, in complementaritate cu abordari ulterioare.