Economic sau ecologic in dezvoltarea comunitara

ECONOMIC SAU ECOLOGIC IN DEZVOLTAREA COMUNITARA

Intrebarea principala a studiului a fost in ce masura un proiect de activitati generatoare de venit FRDS poate dezvolta o puternica componenta ecologica sustenabila economic.

Raspunsul a fost analizat in cazul unui atelier de brichetare a rumegusului care isi propunea totodata sa implementeze o tehnologie inovativa de reciclare economica a unui deseu foarte poluant in comunitate si in satele vecine. Daca succesul ecologic al proiectului era evident din punct de vedere al indicatorilor de mediu, viabilitatea economica a fost in anumite momente ale perioadei post-implementare pusa sub semnul intrebarii.

Principalul aspect problematic al unor astfel de proiecte cu beneficii ecologice este masura in care o inovatie ecologica poate fi adoptata in timp util economic de catre o comunitate traditionala, si de aici necesitatea ca astfel de proiecte sa fie insotite de campanii de sensibilizare si informare ecologica si apoi de o sustinere speciala pe o durata limitata, prin finantari nerambursabile.

I. INTRODUCERE

In indeplinirea misiunilor sale Fondul urmareste stimularea si sustinerea prin proceduri operationale (referitoare la asocierea membrilor comunitatii, fundamentarea actiunilor pe procese de autoevaluare a nevoilor comunitare, stimularea incluziunii sociale si larga participare sociala, contributia obligatorie a comunitatii, promovarea parteneriatelor locale, responsabilizarea directa financiara a comunitatii ), proceduri financiare (de derulare achizitii, licitatii,etc.), mecanisme de suport (facilitare, evaluare, instruire, supervizare si dezvoltare de retele) si activitati de informare si comunicare constante (prin mass-media sau direct prin anunturi, afise, pliante, caravane intinerante, etc.) a dezvoltarii comunitare durabile, adica a participarii directe a membrilor comunitatilor atat la identificarea prioritatilor, cat si la sustinerea nemijlocita a-la long a proiectelor finantate.

II. Metodologia

In acceptiunea curenta a FRDS, dezvoltarea comunitara durabila presupune ca proiectele sustinute de Fond sa dezvolte rational resursele comunitare in asa fel incat sa se realizeze continuitatea si durabilitatea programelor finantate, fie ca ele au obiective socio-economice (proiectele MIR), predominant economice (proiectele AGV) sau exclusiv sociale (proiectele SSC).

Latura ecologica a dezvoltarii comunitare desi ne-asumata explicit de catre Fond are o puternica capacitare prin chiar natura proiectelor finantate: investitii de mica amploare, care nu afecteaza ecosistemul comunitatilor, controlul comunitatii locale asupra evolutiei programului, raporturi parteneriale cu autoritatile locale, evitarea monopolizarii resurselor si sustinerea inovatiilor ecologice in proiectele de mica infrastructura sau activitati generatoare de venit.  

Studiul de caz realizat cu o metodologie calitativa a examinat modul in care un proiect de Activitati Generatoare de Venit are impactul scontat de Fond satisfacand pe termen mediu si lung nevoile beneficiarilor. Un alt obiectiv al studiului a fost de a urmari modul in care unele din intreprinderile finantate de catre Fond pot sa sustina dezvoltarea durabila a ecosistemului comunitatilor sarace.

Proiectul analizat, a carui finantare s-a incheiat in decembrie 2003, are o puternica componenta ecologica, chiar daca obiectivele declarate sunt economice. Am urmarit sa valorificam interventia FRDS in domeniul dezvoltarii durabile ecosistemice a comunitatii, alegand un proiect in care nevoia majora satisfacuta avea un caracter ecologic. Desi in foarte putine cazuri comunitatile au accesat fonduri FRDS pentru rezolvarea unor probleme economico-sociale printr-o intreprindere "ecologica" (doar 3 proiecte intre 2000-2004), activitatile generatoare de venit au un caracter indirect ecosistemic prin participarea comunitatii la circuitul economic al producerii bunurilor ceea ce asigura rationalitatea exploatarii resurselor (oamenii au tot interesul sa nu se depriveze singuri de resurse si sa lase ceva urmasilor lor).

III. Impactul comunitar al unui proiect "ecologic"

Evolutia generala a proiectelor "ecologice" finantate de FRDS

Din primul imprumut SDF1 au fost finantate in cadrul componentei Activitati Generatoare de Venit 3 proiecte care au avut un caracter inovator in comunitatile rurale respective si valorificau intr-un grad inalt subproduse rezultate din exploatarea lemnului (deseuri din lemn si rumegus). Cele trei proiecte au urmarit obiective economice in primul rand si in al doilea rand obiective sociale si ecologice.

Datele furnizate de catre supervizori prin MIS ne vor permite de asemenea sa comparam calitativ modul in care s-au derulat procesele de dezvoltare comunitara in cadrul comunitatilor rurale respective.

Primul proiect in ordinea deschiderii implementarii (iulie 2000), din localitatea Prundul Bargaului, judetul Bistrita Nasaud, "Brichete rumegus si faina proteica" si-a fixat obiective socio-profesionale (calificare personal din localitate, cursuri de marketing pentru Grupul Productiv) si economice (achizitionarea unui uscator pentru uscarea rumegusului si a cetinii de brad in scopuri economice si ecologice). In implementarea proiectului au aparut mai multe blocaje legate de participarea comunitara (dezbinarea echipei C.C.P. refacuta spre finalul implementarii, dezinteres si neacordarea de timp suficient pentru activitatile din proiect, o capacitate redusa a C.C.P. de a face fata atributiilor sale, lipsa de sprijin din partea autoritatilor locale, neimplicarea comunitatii in proiect, preluarea controlului de catre autoritatea locala) si de respectarea procedurilor financiare si de achizitii (lipsuri minore financiar-contabile, lipsa de interes pentru cheltuirea eficace a fondurilor, repetarea procedurilor de achizitii) care insa au fost remediate adecvat prin interventia FRDS (supervizori si monitori) ajungandu-se la finele proiectului la valori superioare (fata de deschidere) ale capitalului social.

Al doilea proiect "ecologic" (in comuna Rebrisoara, tot in judetul Bistrita-Nasaud) a demarat in noiembrie 2000 si s-a finalizat in aprilie 2002, avand o evolutie a parametrilor financiari si ai dezvoltarii comunitare mai buna decat a primului proiect de acest tip, in asa fel incat practic ele s-au inchis in acelasi timp. Problemele semnalate si remediate prin interventia FRDS au fost cele legate de neimplicarea si neinformarea comunitatii, neacordarea de timp suficient de catre initiatori operatiunilor de implementare, un raport oscilant cu autoritatile locale (cand mai bun, cand cu sincope) si mici probleme in cunoasterea procedurilor de achizitii.

Ultimul proiect, cel care constituie si obiectului studiului de caz, a avut cele mai putine (cantitativ) dificultati de implementare. In primele 6 luni indicatorii dezvoltarii comunitare inregistrau evolutii pozitive, iar cei tehnico-financiari aratau o responsabilitate ridicata a membrilor C.C.P. Punctele de vedere opuse in legatura cu organizarea ulterioara a activitatilor a condus la divergente temporare intre membrii C.C.P. Este momentul in care comunitatea se indeparteaza putin de interesele membrilor grupului productiv, ultimii fiind constienti tot mai mult de nevoia unei piete extra-locale pentru produsele "ecologice": brichetele din rumegus. Discutiile din cadrul grupului productiv, nereglementarea clara a statutului viitor al asociatiei au avut efecte asupra graficului de implementare al proiectului, dar dupa clarificarea profilului intreprinderii si re-sudarea C.C.P-ului proiectul a fost incheiat cu succes.

O examinare rapida a celor trei proiecte ecologice, ne semnaleaza mai multe evolutii sinuoase ale dezvoltarii comunitare, in parte determinate si de caracterul mai putin obisnuit, "inalt inovativ" al activitatilor, care au pus de multe ori membrii grupurilor productive (in speta C.C.P.-ul) pe pozitii diferite fata de membrii comunitatilor rurale sarace, de regula persoane simple cu un stoc educational scazut si care cu greu pot fi sensibilizati la "argumente sofisticate sau abstracte". In plus primii beneficiari din comunitate urmau sa fie cei care taiau materialul lemnos si care "scapau" de riscul unor amenzi pentru poluarea mediului.

Eseu: Subiecte examen de licenta Referat: PROIECT DIDACTIC Limba romana - propozitia subordonata completiva indirecta

In momentul in care intreprinderile se apropie de finalul implementarii coeziunea membrilor grupului productiv se reface, iar buna lui functionare se repercuteaza pozitiv si asupra raporturilor cu autoritatile locale si cu ceilalti membrii ai comunitatii. Urmeaza insa un drum lung al acceptarii "inovatiilor ecologice", care ca orice inovatii sunt acceptate dupa un proces dificil, in etape, pe care il putem intelege pe baza modelului lui Everett Rogers (1962) la difuzarii inovatiei.

Modelul difuzarii inovatiei schiteaza patru etape pe care trebuie sa le parcurga oamenii in drumul catre adoptarea schimbarii: informarea/cunoasterea, persuadarea, decizia/adoptarea/incercarea si confirmarea/evaluarea. Modelul poate avea aplicabilitate in marketingul produselor ecologice, mai sus mentionate.

In prima etapa - informarea/ cunoasterea - adoptatorii potentiali obtin sau cauta in mod activ informatii in legatura cu inovatia (Cum functioneaza? Care sunt caracteristicile si beneficiile acesteia? Cat de mult va costa? Cum au evaluat-o alte persoane care au adoptat-o? s.a.m.d.). Cand oamenii vor lua prima data cunostinta de practica consumului de produse ecologice, vor vedea doar costurile mai mari pe kilogramul de combustibil decat cel al lemnului procurat sau «furat» din padurile apropiate si putini se vor grabi sa le cumpere. Pare si prea multa bataie de cap. Totusi, o data ce vor afla de aceste produse, atentia lor va fi atrasa de diferite alte informatii la care nu erau sensibili pana atunci (efectele despaduririlor asupra ecosistemului local si asupra climei in general, poluarea malurilor raurilor de catre gatere, etc.) care vor spori nivelul de intelegere a importantei utilizarii unor asemenea produse.

In etapa a doua - persuadarea -, adoptatorii potentiali analizeaza argumentele in favoarea noilor practici de consum. Daca presupune schimbari majore ale practicii curente, aceasta etapa dureaza mai mult decat atunci cand schimbarea este minora.

In etapa a treia - decizia, adoptarea si incercarea -, adoptatatorii potentiali decid sa incerce noua practica. Ei achizitioneaza produsele ecologice, dupa care utilizeaza efectiv in gospodaria lor noul produs. Un element-cheie asupra carora ar trebui sa fie sensibilizati cei care conduc o astfel de intreprindere ecologica este sa se obtina "hotararea de a incerca", in acest sens putandu-se recurge la esantioane gratuite, perioade de incercare gratuite, preturi scazute sau la vreo alta tehnica pentru a-i determina pe potentialii consumatori sa incerce ei insisi produsul. Aceste tehnici transfera adoptatorul potential in urmatoarea etapa a modelului.

In etapa confirmarii si evaluarii, proaspatul adoptator reanalizeaza inovatia si ii masoara performantele prin raportare la asteptarile sale. "Mi-a oferit ceea ce promitea?", "Este mai eficienta din punct de veder caloric?", "A meritat pretul platit?", si alte intrebari similare se ridica in mintea celui ce a adoptat produsele si, in cazul in care isi gasesc confirmarea, vor consolida cu atat mai mult decizia de adoptare. Daca cineva hotaraste sa continue utilizarea produsului sau practicii ecologice, atunci el va cauta informatii care sa-i confirme sau sa-i aprobe alegerea.

Ce nevoi a satisfacut proiectul

Justificarea proiectului de catre initiatori a fost ca acesta ar rezolva problema rumegusului din zona Hangu, cat si pentru o parte din comunele invecinate, in conditiile in care in comuna Hangu functionau la data anchetei de teren, in noiembrie 2004, 42 de gatere! Proiectul este prioritar si in 2004, asa cum reiese din relatarile membrilor comunitatii, neimplicati in proiect si deci cu atat mai credibili.

Atelierul de brichetare a rumegusului nu a fost primul proiect finantat din fonduri nerambursabile in comuna Hangu, a fost insa primul proiect incheiat cu succes. El a fost urmat de alte doua proiecte FRDS, unul de aductiune cu apa din satul Chiriteni, finalizat si altul pentru un drum pietruit in satul Ruginesti, aprobat pentru finantare tot la FRDS.

Cine sunt initiatorii

Initiatorii actiunilor comune sunt antreprenori din comuna, patroni de pensiuni sau ateliere si alte persoane "cu initiativa din sat", interesate in dezvoltarea infrastructurii din localitate. In ceea ce-i priveste pe ceilalti membri ai comunitati "ei se implica dar mai intai vor sa vada ca se face ceva" (patron, 36 de ani). Dintre categoriile sociale marginale "cred ca mai mult participa persoanele in varsta decat tinerii. Asta este adevarul. Majoriatea tinerilor sunt plecati la munca in strainatate, in special Italia" (primar Hangu). Persoanele plecate la munca in strainatate, evaluate de catre autoritatile locale la aproximativ, 15% din totalul locuitorilor (!) au dus lacresterea nevoii de implicare a categoriilor marginale: varstncii, copiii si femeile.

Alte categorii sociale sau etnice supuse proceselor de excluziune nu exista sau sunt nesemnificative.

Beneficii ale proiectului

In linii mari, conceptul de dezvoltare durabila este actualmente acceptat si sprijinit pe plan mondial, mesajul sau fiind preluat de Conferinta de la Rio din anul 1992. Obiectivul general al dezvoltarii durabile este de a gasi un echilibru al interactiunii dintre patru sisteme: economic, uman, ambiental si tehnologic, intr-un proces functional dinamic si flexibil. Nivelul optim corespunde acelei dezvoltari de lunga durata care poate fi sustinuta de catre cele patru sisteme.

Dupa implementare, intreprinderea "ecologica" de la Hangu s-a transformat in societate agricola pe actiuni, iar o parte din actiuni au fost cedate partenerului care a sustinut proiectarea utilajelor de uscare a rumegusului. Partenerul, o firma de consultanta din Piatra Neamt a avut si el o contributie importanta la dezvoltarea durabila a ecosistemului din Hangu, contribuind la atragerea unor finantari externe. Mica afacere trebuia sa devina in 2005 o adevarata masina de reciclare la scara comunei. Mai jos putem urmari cronologia acestei "afaceri":

in 2004, Societatea Agricola Sera (fostul AGV) a beneficiat de un grant, acordat pentru constructia unui spatiu de depozitare acoperit pentru rumegus;

in 2005, din aceeasi linie de finantare nerambursabila, vor fi finantate depozitele de rumegus la "producator" astfel incat procesul tehnologic va castiga in randament, iar efectele negative ale imprastierii rumegusului vor fi mult diminuate;

tot in 2005 vor fi achizitionate utilaje pentru manevrarea si transportul rumegusului in depozite;

Figura. Schema tehnologica a producerii brichetelor de rumegus

In urma analizei SWOT s-au identificat principalele beneficii ale Centrului de brichetat rumegus:

afacerea functiona la data anchetei de teren, avea profit, 10 dintre membrii fostului grup productiv fiind implicati direct ca muncitori in afacere, restul detinand actiuni (beneficii economice si sociale).

s-a dezvoltat capitalul social linking, intre autoritati si cetateni, ceea ce a contribuit la castigarea a inca doua granturi FRDS si a unui proiect Sapard pentru alimentare cu apa in comuna (beneficii sociale si economice).

a crescut capitalul social bridging oamenii din comunitate fiind nevoiti sa comunice cu cei diferiti din comunitate -patronii cu angajatii Atelierului de brichete, oamenii simpli din comunitate au intrat in relatii cu clientii de la la firme din orase si din alte parti ale tarii, s-au primit oaspeti de la Bucuresti, etc.- (beneficii sociale).

fostul lider al C.C.P-ului doreste sa initieze si un serviciu social in comuna, pornind de la nevoia de a face ceva pentru copiii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate sau in alte locuri din tara incercand astfel sa reduca procentul celor emigrati definitiv din comuna, oferind acestei categorii sociale sansa unei traseu educational normal (beneficii umane si sociale).

capitalul de incredere la fostului lider al C.C.P. a fost convertit in capital politic fiind ales viceprimar al comunei la alegerile din iunie 2004 (beneficii umane si sociale).

rumegusul nu mai este aruncat pe strazi, acestea nu se mai infunda la tot pasul, malul lacului de acumulare este mai curat (beneficii ambientale).

padurea a inceput sa fie privita ca o avutie comuna a comunitatii (beneficii ambientale)

Cea mai importanta dificultate/amenintare la adresa proiectului este insuficienta dezvoltare a pietei de desfacere, care in vara anului 2004 a produs o inchidere temporara a activitatilor. Un fost angajat al atelierului exprima si consecinte ale acestei situatii: "Asta iarna o mers, dar de cand o inceput sa nu mai dea bani la oameni n-a mai mers, acuma iarasi lucreaza, o platit din urma la o parte din oameni. S-au dus altii inapoi, dar io nu m-am mai dus, mi-am luat banii

O oportunitate de valorificat este nevoia locala de materiale de constructii iefitine. In acest fel ar urma ca in timpul verii cand cererea de brichete este mica ("Brichetele rezultate se comercializeaza in special in zonele de la campie, dar exista o mare greutate pentru ca in perioada de vara nu exista desfacere suficienta. Ceea ce de multe ori blocheaza si procesul de productie", primar Hangu) productia sa fie orientata spre producerea unor materiale de constructii pe baza de rumegus presat.

IV. Implicatii strategice si practice

Impactul comunitar al proiectelor «ecologice» finantate nu se poate inscrie pe linia intreprinderilor economico-sociale finantate de regula de FRDS. Practica si teoria adoptarii inovatiilor ne arata ca in orice comunitate, cu atat mai mult in cele traditionale, rurale si sarace, procesul de adoptare a produselor ecologice, rezultate din reciclari ale unor produse industriale (cum este cazul rumegusului si al deseurilor din lemn) este destul de lung, dar odata declansat el aduce cu sine pentru comunitate o paleta ridicata de beneficii, ce-i drept unele neevaluate intotdeauna la justa lor importanta (cum ar fi si igienizarea localitatilor, evitarea poluarii apelor, reducerea defrisarilor, etc).

In lipsa unor mecanisme financiare speciale de sustinere destinate special rezolvarii unor necesitati ecologice, a unei instruiri de marketing adecvate procesului inovativ de acest gen si a unor campanii masive de sensibilizare la protectia ecosistemelor locale si in general la protectia mediului astfel de intreprinderi nu pot trece peste etapa prelungita de "tatonare", de "adoptare" a inovatiei si sunt sortite esecului.

Prin valorificarea unor initiative locale, destul de singulare in comunitatile rurale sarace din Romania si finantarea unor proiecte "ecologice" generatoare de venituri Fondul contribuie la protectia activa a mediului in comunitatile rurale, genereaza schimbari pozitive si sustine ridicarea durabila a nivelului de trai din aceste comunitati. Succesul unor asmenea intreprinderi care contribuie la dezvoltarea durabila a ecosistemelor locale ar putea fi sustinut de catre Fond prin politici de "recompensare" , prin granturi de continuare care sa ajute la depasirea, in etapa imediat urmatoare implementarii, a reticentei initiale in adoptarea produselor ecologice inovative manifestate de comunitatile rurale sarace sau de catre alti beneficiari.