Forme de terorism totalitar sau regimuri
dictatoriale
Conducatorii statelor care se tem cel mai mult
de cererile legitime ale opozitiei interne pot recurge la forme severe de
represiune, devenind teroristi totalitari.
Dintr-o perspectiva istorica se poate
aprecia ca in secolul XX, terorismul de stat, sprijinit oficial, a
determinat in mai mare masura comiterea de crime colective impotriva
umanitatii decat au cauzat diferitele acte de terorism antistatal,
generate de indivizi sau grupuri partizane, anti-statale.
Incendierea Reichstagului, care a reprezentat mai
mult un act de sabotaj decat de terorism, a fost manipulata de Adolf Hitler ca pretext pentru
radicalizarea miscarii politice national-socialiste si
angajarea in alte acte de terorism de stat. Terorismul de stat folosit de Hitler urmarea instaurarea unei noi
ordini mondiale si lichidarea slabiciunilor permisive ale
democratiilor liberale, care, in viziunea dictatorului, subminau puterea
statului totalitar.
Nu reprezinta exceptii nici cazurile in
care miscarile revolutionare, sau de partizani au cautat
sa se razbune dupa cucerirea puterii prin instituirea terorii,
iar in multe situatii au exagerat sau reprimat excesiv crimele comise de
vechile regimuri, dupa cum a fost cazul revolutiei franceze,
sovietelor in Rusia, nazismului in Germania, revolutiei chineze sau
miscarii khmerilor rosii.
Trebuie subliniat ca scopul urmarit, atat
de Gulagul sovietic cat si de lagarele de exterminare naziste era
intr-un fel preventiv, in sensul ca asteptandu-se sa intampine
rezistenta din parte oponentilor, atat Stalin cat si Hitler
au urmarit eliminarea fizica simultana a inamicilor politici
actuali si potentiali.
Perfectionarea si raspandirea
metodelor totalitare de control a populatiei (in general in perioadele de
violente interne sau internationale) poate fi exemplificata prin
urmatoarele situatii: rezervatiile in care erau constranse
sa traiasca triburile indienilor nord-americani; lagarele
britanice din Africa de Sud, pentru familiile burilor; Gulagul sovietic si stramutarile masive de
populatii sau grupuri etnice din fostele republici sovietice;
lagarele de concentrare si exterminare naziste; lagarele de
munca fortata japoneze; centrele de internare SUA pentru
japonezii americani; lagarele de prizonieri chineze Laogai care detineau atat condamnati politici cat si
criminali de drept comun; lagarele de munca nord coreene si ale
khmerilor rosii, precum si lagarele din Serbia, Croatia,
Bosnia si Slovenia, din timpul razboiului dintre 1990-1995. Pot fi de asemenea mentionate infamele
centre de tortura ale lui Saddam Husein.
