Consideratii generale referitoare la alcool si consumul de alcool

CONSIDERATII GENERALE REFERITOARE LA ALCOOL SI CONSUMUL DE ALCOOL

Incercarea de a defini alcoolismul a fost marcata aproape in permanenta de incertitudini, conflicte si ambiguitati, definitiile folosite reflectind ideile culturale, religioase sau stiintifice ale momentului. Indiferent ce terminologie am adopta, relevanta este evolutia ideilor asupra intoxicatiei alcoolice. Atat pentru serviciile de sanatate cat si pentru publicul larg, alcoolismul are o cariera unica conducamd la judecati morale si sociale in acelasi timp, mai ales pentru ca alegerea voluntara a individului joaca un rol decisiv daca "boala" alcoolismului va merge mai bine sau mai rau,

Originea cuvantului "alcool" (al-kohl) nu are legatura directa cu produsul initial; el a desemnat o pudra fina de antimoniu utilizata pentru pictarea sprancenelor si ochilor femeilor cochete. Paracelsus este primul care a dat acelasi nume spirtului volatil obtinut din distilarea vinului. "Apa care arde" a primit numele de "alcool" abia in anul 1635 (Bornehave) si a fost introdus in familia chimica a alcoolilor in sec.XIX-lea , sub numele de "alcool".

In 1849, un medic suedez, dr. Magnus Huss a "inventat" termenul de "alcoolism". El se referea "numai la acele manifestari de boala care, fara nici o legatura directa cu modificarile organice ale sistemului nervos, iau o forma cronica la persoanele care, o lunga perioada de timp, au consumat mari cantitati de bauturi spirtoase". In 1866, M. Gabriel, un doctorand francez, a folosit primul termenul de alcoolism in sensul modern, ca o boala manifestata prin pierderea controlului asupra consumului de alcool, conducand la un consum excesiv. De asemenea, el a desemnat alcoolismul ca o problema de sanatate publica. De atunci, intelesul cuvantului "alcoolism" a evoluat, termenul fiind mai bine sau mai prost aplicat variatelor circumstante ale consumului de alcool: a fi baut, a consuma excesiv, a consuma deviant, a consuma neobisnuit, etc. si am putea spune ca evolutia definitiilor alcoolismului a urmat evolutia credintelor laice si stiintifice asupra consumului de alcool si, in general, rapunsului comunitatii fata de alcool.

OMS, defineste alcoolismul ca boala abia dupa cel de-al doilea razboi mondial, ca stare prezentata de un subiect care " consuma alcool in detrimentul sanatatii sau al activitatii sociale in timpul unei perioade determinate".

Robin Room spunea ca exista un "cadru cultural" de definire a alcoolismului. Ar fi termenul de alcoolism ca produs "cultural"? Exista o dinamica a intelesului de alcoolism in publicul largin functie de contextul social, economic si religios al momentului si aceasta se poate vedea atat din evolutia definitiilor stiintifice cit, mai ales, din expresivitate aculturala, precum descrierile din literatura, mass-media, proverbe, cantece, etc.

Se crede ca bauturile fermentate (vinul si berea), au fost cunoscute de om din preistorie. Cercetarile arheologice au aratate ca acestea au fost folosite inca din perioada neolotica (din aceasta epoca s-au descoperit oale de bere). Papirusul lui Eber, scris in urma cu aproximativ1500 ani i.e.n., este cel mai vechi document care contine referinte despre bere si vin. Efectul narcotic al vinului era cunoscut in antichitate; de asemenea, se constatase efectul euforozant al sucului de fructe zaharat expus in are liber. In "Odiseea" eset aratat cum Ulysse, folosind acest efect al alcoolului, a reusit sa scape impreuna cu camarazii lui d epestera in care fusesera inchisi, dupa ce l-a imbatat cu vin pe Polofem, paznicul lor. Evanghellile, prin Isus Christos, desemneaza vinul ca mijloc de impartasanie.

Vita de vie s-a cultivat peste tot unde clima si pamantul erau favorabile. Raspandirea europeana a vinului in ariile unde nu crestea vita de vie, spre nord, s-a datorat cuceririlor romane. In tarile din nord, cu o clima nefavorabila cultivarii vitei de vie, bauturile alcoolice se obtin din cereale (orz, grau) sau se prepara mied, o bautura obtinuta din miere. In Mongolia se obtine si astazi cumisul, o bautura rezultata din fermentatia laptelui de iapa.

Istoria alcoolului este marcata de doua evenimente majore: primul il reprezinta interzicerea de catre Mahomed, in sec. al VII-lea d.Hr., a consumului oricarei substante (in special vinul) ce ar fi putut sa dauneze puritatii sufletului. Cel de-al doilea eveniment il constituie descoperirea distilarii vinului de catre medicul arab Rhazes in sec. al X-lea. Distilarea bauturilor a devenit larg uitlizata in Europa abia in sec. la XVI-lea. Initial, bauturile alcoolice distilate au fost folosite drept anesetezic in chirurgie, pentru ca, ulterior, in sec. al XVII-lea sa fie cunoscute ca produs de consum.

Inainte de 1860, cercetatorii credeau ca alcoolul este complet asimilat in corp. Dupa 1870, cercetand energia eliberata de alcool, oamenii de stiinta au emis parerea ca alcoolul poate fi folosit ca aliment (fapt infirmat ulterior).

Dupa primul razboi mondial, o data cu cresterea numarului automobilelor si al accidentelor rutiere, apar noi probleme determinate de starea de ebrietate a soferilor. Datorita acestor situatii, s-au pus la punct metode de determinare a alcoolului in sange si s-au facut studii legate de absorbtia, distributia si eliminarea alcoolului. Astfel incepe "epoca" medico-legala stiintifica de studiere a alcoolismului. Utilizarea metodelor chimice a adus precizie in determinarea medico-legala a betiei. Daca, in trecut, nivelul alcoolului ingerat se determina numai cu ajutorul alcoolemiei, in prezent se folosesc si metode de identificare a acestuia in aerul expirat.

Eseu: Fisa de evaluare - cuvantul potrivit si dictare (c, o, l, E, C, L, O) Eseu: Alternativa educationala ,, montessori''

Studierea istoriei bauturilor alcoolice ne arata ca lunga lor folosire a permis o buna cunoastere a efectelor negative ale acestora in intoxicatiile acute, cat si in cele cronice. Cercetarile intreprinse de oamenii de stiinta stabilesc uneori drept cauze ale inceputului folosirii alcoolului dificultatile personale, insuccesele in profesie sau in viata familaila.

Alte prilejuri de a bea sunt oferite de regulile societatii in mijlocul careia traim, precum: nunti, onomastici, incheierea unor tranzactii.

Astazi, prin denumirea simpla de "alcool" se intelege alcoolul etilic, numit si etanol. In clasa alcoolilor, dar cu o alta structura chimica, intra alcoolul metilic, alcoolul butilic, etc.

Alcoolul etilic este un lichid incolor, inflamabil, cu miros si gust specifice, obtinut prin fermentarea zaharurilor care segasesc in cereale, fructe si cartofi, Azi, alcoolul etilic se poate obtine si pe cale sintetica, din etilena rezultata la cracarea petrolului. Exisa mai multe tipuri de alcool etilic, obtinute prin adaugarea de substante toxice si rau mirositoare, pentru a-l face impropriu consumului de bautura. Din aceasta grupa fac parte: alcoolul denatuart, folosit drept combustibil si in industrie, alcoolul sanitar, dezinfectant folosit in medicina (i se adauga albastru de metilen care il coloreaza in albastru si este denaturat cu salicilat de metil), alcoolul rafinat din care s-au inlaturat toate impuritatile. In doze diferite, alcoolul poate actiona ca analgezic, narcotic sau hipnotic.

Intoxicatia alcoolica cronica se numeste alcoolism sau etilism. Pentru intoxicatia acuta se mai folosesc termenii de "stare de ebrietate " sau "betie".

Prin fermentarea hidratilor de carbon rezulta bauturi fermentate nedistilate (vin, bere), cu un continut redus de alcool. Pin distilarea bauturilor fermentate se obtin bauturile distilate sau spirtoase, cu un continut ridicat in alcool (tuica, rachiu, coniac, etc.). Vinul se obtine prin fermentarea glucidelor care se gasesc in mustul extras din boabele de struguri, cidrul din mere, hidromelul din miere, etc. Consumul de bauturi distilate era considerat un viciu, un apanaj al clasei de jos, pe cand vinul si berea erau privite ca "igienice" si neprimejdioase.

Din mustul bogat in zaharuri, prin fermentatie rezulta un vin cu un continut in alcool de aproximativ 14%. Exisa vinuri "intarite", care se obtin adaugarea de alcool pana la 20%. Cidrul are o concentratie alcoolica de 5-7%.

Berea rezulta in urma unui proces de fermentare a zaharurilor vegetale (maltoza si gluocoza) dintr-o fiertura de cereale (boabe de orz) la care se adauga maltul (boabe de orz incoltit, uscate si macinate) pentru transformarea amidonului in zahar. Asupra zaharului actioneaza drojdia de bere. Procesul este oprit cand concentratia de alcool a ajuns la 36%. Tot in acest stadiu se adauga hamei pentru aroma si gust. Vinul si berea contin mineralele si vitaminele din fructe, respectiv cereale, au o concentratie redusa de alcool si sunt cele mai vechi bauturi folosite de om.

Bauturile distilate (spirtoase) contin 40-50% alcool si sunt obtinute prin distilarea bauturilor fermentate:

- whisky prin distilarea berii;

- gin prin distilarea mustului fermentat de cereale, la care s-au adaugat boabe de ienupar;

- rachiul si coniacul prin distilarea vinului

- vodca obtinuta din alcoolul de cereale

- tuica obtinuta din fermentarea si distilarea prunelor sau a altor fructe (caise, mere);

- romul prin distilarea sucului sau melasei din trestie de zahar sau din alcool rafinat cu adaosuri de esente sintetice.

Distilarea a devenit un procedeu larg utilizat in Europa in sec. al XVII-lea. In urma distilarii, mineralele si vitaminele se pierd.

1. CONTINUTUL IN ALCOOL AL UNEI BAUTURI

Se exprima in grade, adica volumul de alcool continut in 100 ml.de bautura, sau in procente tot la 100 ml; spre exemplu, un vin cu continut de 15 grade sau 15% inseamna ca are 15 grame de alcool la 100 ml. bautura; 100 ml. tuica de 40 grade sau 40% contine 40 grame alcool, etc. Gradele arata "taria" bauturii: berea este cea mai slaba bautura, avand 3-6% alcool, vinul are intre 8-14% alcool, vermutul 15-20% alcool, tuica 25-30% alcool, putand ajunge, dupa o dubla distilare la 40-50% alcool. Romul, lichiorutile, coniacul au 35-50% alcool.

O alta exprimare a cantitatii de alcool pur continuta in diferitele bauturi alcoolice se face in unititi; o unitate de alcool contine un centilitru sau 8 grame de alcool pur.

Iata un exemplu edificator: pe eticheta unei sticle de vin scrie: 2 contine 10% alcool". Aceasta inseamna ca vinul respectiv ocntine 10 grame de alcool pur la 100 ml. bautura. Un pahar din vinul respectiv (200 ml.= 20 cl.) va contine 10% x 20 cl., adica 2 cl. de alcool pur, adica 2 unitati de alcool pur sau 2 (unititi) x 8 grame de alcool pur = 16 grame de alcool pur.

PRODUCTIA SI CONSUMUL DE ALCOOL

In Europa, consumul de alcool pe an si pe persoana este cuprins intre 1,5 si 16 litri. OMS-ul a constatat o crestere ingrijoratoare a consumului de alcool la tineret, mai ales la femei si la imigranti, precum si in tarile in curs de dezvoltare. Moitvele cresterii numarului de bautori - femei sunt: situatia economica precara, singuratatea (vaduve, celibatare). Emanciparea a scos femeile de sub constrangerea sociala si ele pot bea acum in localurile publice, pe care nu le-ar fi putut frecvenat mai inainte. Tineretul ,chiar sub 15 ani, a inceput sa bea in proportie mare in Potugalia, Germania, Austria. N Finlanda, cel mai mare consum de alcool a fost intalnit la tinerii intre 20 si 29 de ani. Franta era cea mai mare consumatoare de bauturi alcoolice, cu un consum pe locuitor si an de 162 litri de vin, 57 litri de bere si 3 litri spirtoase, adica 26,8 litri alcool pur; urma Italia cu 24,5 litri alcool pur, Marea Briatnie cu 7,1 litri, Suedia 8,2 litri, Germania 11,5 litri, Elvetia 12,5 litri. Danemarca si Belgia au un consum sub 10 litri.

Productia mondiala, in decurs de20 de ani (intre 1960-1980), a crescut cu 61% pentru bauturile spirtoase, 40% pentru vin, 124% pentru bere. Cresterea productiei de bere a fost mare in tarile in curs de dezvoltare: 200% in America Latina, 400% in Africa si 500% in Asia. Consumul de bere a crescut cel mai mult din cauza pretului mai redus fata de cel al bauturilor spirtoase si al vinului. Scaderea consumului de alcool duce la scaderea problemelor legate de acest drog. Intre cele doua razboaie mondiale, in franta, consumul de alcool a scazutcu 10-20%, iar mortalitatea prin ciroza a prezentat o scadere corespunzatoare: -20%.