Exemple de probe - grila

EXEMPLE DE PROBE - GRILA

1. Forma specifica a raportului omului cu lumea este :

a) reflexul

b) activitatea

c) actiunea

d) emotivitatea

R : c

2. Paradigma este expresia primitiva a dezvoltarii oricarei stiinte

R : nu

3. In epistemologia indiana erau definite trei forme de contact subiect - obiect. Care este cea mai valoroasa?

a) intuitie

b) imaginatie

c) perceperea prin rationament aprofundat

d) anticipatie

R : c

4. Placerea pura este la Platon :

a)revelatia divina

b)cunoasterea adevarului

c)senzatia sunetului, culorii, mirosului etc.

d)morala

R : b

5. Aristotel a definit modular triadic psihicul uman. Care este structura corecta?

a)senzatii, memorie, gandire.

b)intelect, actiune, afect.

c)imaginatie, perceptie, ratiune.

d)cognitie, afect, vointa.

R : d

6. La medicii antichitatii, temperamentul avea o baza :

a)nervoasa

b)morala

c)ambiental - climatica

d)socio - educationala

R : b si c

7. "Alternativa dorintelor necesare este cea a dorintelor desarte".

R : Fals

8. Ca viata are un sfarsit devine o idee placuta daca :

1.suprimi nazuinta catre nemurire;

2.moartea nu are nici o legatura cu noi;

3.orice bine si rau se afla in senzatie;

4.presupunerea existentei zeilor.

R : 1, 2, 3.

9. Augustinus defineste viata ca :

1.substanta necorporala si divina

2.fuziune dintre suflet si corp

3.exercitiu de introspectie si memorie

4.jonctiune dintre expectanta si imaginatie.

R : 2

10. Distinctia "suflet vital" - "suflet rational" este o recunoastere a distinctiei "suflet" - "psihic", operata cu precautie stiintifica de Aristotel. Aceasta teza apartine lui :

1.Thoma d'Aquino

2.Augustinus

3.R.Bacon

4.Fr.Bacon

R : 1

11. Gandurile noastre sunt in intregime in puterea noastra ; acestea se realizeaza prin :

a) reflex                      ?

b) pasiune

c) impuls divin

d) reguli stiintifice

e) morala

12. La Spinoza, cunoasterea vizeaza doua arii problematice :

a) obiectelor si fenomenelor externe si

b) a psihicului. In ambele cazuri, cunostintele au patru grade de adecvare :

Care este primul nivel :

1. asociatia sau imaginatia, fara verificarea rationala

2. cunoasterea prin ratiune

3. intuirea ideilor clare si distincte

4. opiniile simple, rezultate din cunoasterea vaga.

R : 4

"Iluminismul francez prin vasta literatura moralista a amanat constituirea conceptuala a gandirii psihologice.

R : F.

14. In "Elemente de fiziologie", Diderot apreciaza ca simplista viziunea lui La Metrie prezentata in "Omul-masina".

R=A

15. Printre formele conexiunilor, "Coalescenta" este o noutate surprinzator definita de:

a) J. St. Mill (1806-1873)

b) G. Berkeley (1685-1753)

c) D. Hume (1711-1776)

d) James Mill (1773-1836)

R: a

16. "Coalescenta" inseamna:

a) un gen de "chimie mentala"

b) o emergenta analoaga aparitiei luminii albe prin invartirea discului culorilor (Newton)

c)generare sau producTie prin "combustie" ideatica

d) conexiune de tip cauza-efect

1) d 2) b+d 3) a+d 4) a+b+c R: 4

17. Daca Structuralismul reprezinta o contributie stiintifica majora la studiul psihicului, criticile vizeaza:

a) metoda introspectiei

b) limitarea obiectului Psihologiei la palierul constient de functionare, cu neglijarea psihicului animal.

c) Principiul selectiei (axat pe atentie)

d) Elementarismul ca alternativa la configurationismul spontan

1) a 2) c 3) c+d 4) a+b+d R: 4

18. Idei functionaliste majore preluate de Psihologia contemporana

a) adaptarea, - cheia explicarii gandirii productive

b) largirea obiectului Psihologiei, argumentand o continuitate filogenetica a psihismului

c) izofunctionalitatea senzorialitate - motivatie.

1) a 2) a+b 3) c 4) b+c R:4

19. Meritele behaviorismului

a) Obiectivitate metodologica

b) Claritate terminologica

c) Criteriul "cunoasterii publice" acceptat pentru definirea faptului psihic

d) Transparenta atitudinii in problema constiintei

1) a 2) b 3) c+d 4) a+b R: 3

20. Cartea de fundamentare a Creatologiei, "Productive thinking" este scrisa de:

1. W. Köhler

2. K. Duncker

3. M. Wertheimer

4. B.F. Zeigernik

5. K. Lewin

R: 3

21. Experienta trecuta este actualizata in rezolvarea de probleme prin:

1. Insight

2. "Efectul productiv"

3. Similaritate

4. Gestalt

R: 2

22. "Trauma nasterii" (1921) are acelasi autor ca "Dezvoltarea psihanalizei"

R: A

23. Centrul personalitatii si al identitiatii persoanei este

a) inconstientul

b) Eu-l

c) Subconstientul

d) Constiinta ca unitate a experientelor

e) Libido-ul

R: b

24. Care enunt contrariaza excesiv pe behavioristi

a) intarirea

b) exercitiul

c) aspiraTia spre dezvoltare (autorealizare)

d) raporturile interpersonale si empatia

1) a 2) b 3) a+d 4) c+d

R: 4

25. Psihoterapia promovata de C. Rogers este axata pe

a) client

b) persoana

c) dezangajare

d) implicare

R: a+b+d

26. Primul curs de Psihologie Experimentala a fost elaborat si sustinut de

1. M. Ralea

2. N. Vaschide

3. C. Radulescu-Motru

4. Ed. Gruber

5. Fl.St. Goanga

R: 4

27. Institutionalizarea cercetarii psihologice in tara noastra are mai multe inceputuri:

a) 1896

b) 1906

c) 1921

d) 1965

e) 1990

R: 2+3+4+5

INTREBARI -TESTE

1. Care au fost cateva dintre definitiile formulate, de-a lungul evolutiei Psihologiei, cu privire la obiectul de studiu al acesteia?

"stiinTa vieTii mentale, a condiTiilor si manifestarilor ei" (W.James, 1890);

- "stiinTa faptelor de experienTa" (O.Külpe, 1893);

- "experienTa cognitiva, reactiva si volitiva manifesta in introspecTie" (W.Wundt);

Referat: Fisa de evaluare clasa 1 Proiect: Descoperind Literatura Creativa - cum sa cream povestiri

- "stiinTa proceselor mentale" (E.B.Titchener);

- "stiinTa comportamentului manifest sau ascuns" (J.B.Watson);

- "mecanismele de orientare in sarcina" (P.J.Galperin).

2. Care este definitia sufletului formulata de Thales din Milet?

similar forTei magnetice, sufletul este de natura materiala, dar incorporala si inzestrat cu miscare; fiind principiul unei miscari spontane si eterne, are atributul imortalitaTii.

3. Care sunt elementele prin care Socrate marcheaza o reorientare hotaratoare a gandirii psihologice?

Socrate (469 - 399 i.Hr.) a marcat o reorientare hotaratoare a gandirii psihologice, de la explicare in termeni de elemente ale mediului, - aer, foc, miscare a atomilor, - la calitaTi interne ale omului, cum sunt intelectul, conceptul, aspiratia, simtul si reprezentarea fericirii. Noua viziune este sintetic exprimata in imperativul "Cunoaste-te pe tine insuTi!" si larg elaborata in problematica eticii raTionale.

4. Care sunt nivelurile sau 'functiile' sufletului pe care le enumera Aristotel?

Valoarea istorica, indelung validata, a stiinTei aristotelice despre suflet, rezida in afirmarea unitaTii funcTiilor spirituale si vitale: sufletul este acea forma (calitate, insusire, proprietate) a substanTei (corpului) care indeplineste trei funcTii necesare vieTii: nutritiva, senzitiva si raTionala.

Sufletul si corpul, considera Aristotel, sunt intr-o relaTie funcTionala de tipul ochi-vedere. Conceptul "entelehie" a fost o invenTie a lui Aristotel utilizata in definirea concisa a principiului activitaTii, adica al generarii diferenTelor calitative (sau, cum se zice astazi in psihologia umanista, principiul actualizarii, al dezvoltarii in trepte); sintagmele "potenTa in act" si "entitate individuala umana" se inTeleg astazi ca funcTionalitate, calitate de a realiza ceva. Aristotel insusi defineste principala funcTie sau facultate a psihicului: discernamantul prin simTire si gandire.

5. Cum a formulat Hipocrat principiul umoralismului si teoria temperamentelor?

Umorismul - cauza a comportamentului.

Erau cunoscute patru umori: sangele, limfa, bila galbena si bila neagra. Ele pot fi in echilibru (proporTional), ceea ce corespunde starii de sanatate, sau in dezechilibru, ceea ce inseamna boala, indepartare de la legile naturale. De exemplu, amestecul sangelui cu limfa produce frigurile, excesul de bila este cauza febrei. La randul lor, dezechilibrele sunt produse si restabilite de natura, fie ea interna, proprie organismului, fie externa. Nu exista boli divine, sau cauzate de zei. Simptomatologia clinica a devenit o stiinTa si Hipocrat i-a dedicat un tratat, in care promoveaza cunoscutul principiu "nu exista boli, ci bolnavi".

Aceasta formula a avut o mai mare rezonanTa prin trimitere la temperamente care, in mod natural, sunt expresia comportamentala a predominarii uneia dintre cele patru umori: o anumita medicamentaTie poate fi eficienta pentru un temperament si nu pentru altul. ConcepTia temperamentelor cu baza umorala a fost preluata de continuatorii lui Hipocrate, chiar cand centre ale stiinTei si practicii medicale au devenit Alexandria si Roma.

6. Care este conceptia epicureana asupra vietii afective?

Pentru viaTa afectiva in stil epicurean, sobru, este nevoie de stiinTa, respective de "profesor de voluptate". Astfel, omul afla ca dorinTele sunt de o diversitate controlabila:

7. Care este conceptia carteziana despre reflex?

Claritatea afirmaTiilor lui Descartes nu lasa loc la ambiguitaTi. Cadrul conceptual general este dualismul: materia si spiritul sunt cele doua "substanTe", net distincte ca natura si metoda de cunoastere; prima se defineste prin intindere sau cantitate si poate fi cunoscuta prin matematica; a doua are drept nota esenTiala gandirea, ce se preteaza la cunoastere prin introspecTie (observaTia interioara a trairilor si analiza elementelor constiinTei). Daca in ambele cazuri sunt clare obiectele si metodele cunoasterii, cine este Subiectul (care observa, se autoobserva si foloseste o metoda de cunoastere)?

Raspunsul cartezian la aceasta intrebare imprima dualismului un caracter evident idealist: "Subiectul este substanTa spirituala pura

Comportamentul uman ca lucrare a corpului imprumuta schema funcTionarii naturii, reflexul (necondiTionat); arcul funcTional "stimulraspuns" si tuburile de transmisie a presiunilor de la masinile hidraulice este si mecanismul miscarilor corpului, numai ca acesta are stimului atat din afara, cat si dinauntru.

Descoperirea reflexului de catre Descartes este un moment major in istoria psihologiei, deoarece inseamna conturarea concepTiei despre comportament, ca expresie a vieTii de relaTie, a interacTiunii organismului cu mediul; dispozitivele mecanice si hidraulice ale timpului au servit drept modele pentru analogii; principalul argument a fost insa mecanismul circulaTiei sangelui, descoperit de Harvey (1608; o lucrare in latina a fost publicata la Frankfurt, in 1628). Prezentarea fiziologica a reflexului a fost axata chiar pe mecanismul medicului englez: dupa ce umple arterele si venele, sangele ajuns in inima se supune unor schimbari, astfel ca parTile sale cele mai fine se ridica la creier, influenTand gandirea si pasiunile. In lipsa conceptului de influx nervos, Descartes foloseste termenii antici "suflu vital" si "spirit animal".

ConcepTia carteziana despre reflex si pasiuni conduce, in principal, la clarificari hotaratoare pentru evoluTia psihologiei:

- distincTia comportament - cunostinTe; de acum, cunostinTa (informaTia, reprezentarea despre insusirile si raporturile obiectelor) a devenit criteriu al psihismului; actele reflexe nu presupun asemenea cunostinTe sau reprezentari.

- FuncTia cognitiva a constiinTei devine singura esenTa data nemijlocit Subiectului in introspecTie; cunostinTa despre obiect exista numai in masura in care este receptata si traita subiectiv.

8. Cum defineste Spinoza afectele?

Principala tema a psihologiei lui Spinoza este cea a afectelor (carTile III - V din "Etica"). Asa cum ideile fusesera considerate lucruri, si afectele (pasiunile) apar la fel: " . voi privi acTiunile si poftele omenesti ca si cum ar fi vorba de linii, suprafeTe si corpuri" (PrefaTa la cartea a III-a). Le defineste ca stari ale corpului, care amplifica sau diminueaza capacitatea de acTiune a organismului, o favorizeaza sau limiteaza; tot afectele sunt si ideile despre aceste stari.

9. Care au fost replicile aduse la adresa asociationismului?

2.4. Replici la adresa asociaTionismului.

Principalele atacuri critice au vizat:

a) Elementarismul. Disponibilitatea analitica a empiristilor englezi a fost in spiritul progresist al timpului, cu efecte benefice asupra inTelegerii raportului om-mediu si a factorilor de progres ai educaTiei. Teoria transferului pe seama elementelor identice, formulata de Thorndike a fost insa o provocare pentru un veac. Gestaltismul a fost principala faclie a protestului, dar si teoriile personologice, umaniste, creatologice si intuiTioniste au insistat pe analiza molara a comportamentului si, in general, a istoriei personale.

b) Hazardul (incercarea si eroarea), ca mecanism al invaTarii. Acest aspect a fost criticat pentru viciul metodologic de a pune animalul in situaTii problematice stupide (din punctul de vedere al comportamentului sau normal). "Puzzle box" nu-i permite Subiectului altceva.

c) Legea efectului. IniTial acest principiu a fost inTeles ca fiind de ordin mentalist. Thorndike a explicat insa ca nu este vorba de "dorinTa", de "placere" sau "vrere", deci nu de afect, ci de efect, cu sensurile sale generalbiologice, comportamentale.

d) Determinism mecanic. Critica a vizat mai mult marginalizarea valorilor umane. Conexionistii au raspuns ca noTiunea de ambient si intarire surprinde toate aspectele personologice, sociale, culturale, morale; mintea si spiritual omului sunt parTi ale existenTei naturale, efecte si cauze ale progresului.

10. Care a fost conceptia lui W.Wundt asupra obiectului psihologiei, in cadrul paradigmei structuraliste?

Gandirea psihologica a lui Wilhelm Wundt (1832 - 1920), parintele psihologiei experimentale, fondatorul primului laborator in 1879, la Universitatea din Leipzig. Wundt a inTeles ca studiul sufletului inseamna o stiinTa a experienTei si ca instrumentul ei principal este experimentul.

Obiectul psihologiei este experienTa imediata si metoda adecvata este observaTia controlata a conTinuturilor in condiTii experimentale.

Programul de cercetari al lui Wundt avea trei obiective:

- analiza proceselor constiente ca elemente;

- descoperirea modurilor in care aceste elemente se leaga unele cu altele in formaTiuni complexe si

- determinarea mecanismelor fiziologice ale conexiunilor.

11. Puteti enumera cateva dintre contributiile functionalismului la dezvoltarea psihologiei ca stiinta?

Dewey Dupa 1904 aduce contribuTii funcTionalismului prin fundamentare filosofica si aplicaTie psihologica (in 1910 face o analiza a gandirii in termeni funcTionalisti).

ContribuTiile funcTionalismului:

- stimularea psihologiei ca stiinTa experimentala relativa la om si animale;

- promovarea unei metodologii a studiului variabilelor empirice;

- instrumentarea conceptuala a etologiei;

- formularea unei teorii asupra emoTiilor;

- s-a dovedit un sistem deschis la experimentalism, obiectivism, elementarism

si la raportul endogen-exogen.

12. Cum defineste J.B.Watson, in cadrul behaviorismului, psihologia?

In 1913, in "Psychological review ", i-a aparut lucrarea polemica "Psychology as the behaviorist wiews it". Aici defineste psihologia ca o stiinTa naturala pur experimentala, ce urmareste predicTia si controlul comportamentului. Excluzand introspecTia din aria metodologica, nu recunoaste nici demarcaTia dintre om si animal; cat de complexa este manifestarea comportamentala a omului, ea aparTine totusi schemei generale de investigare a comportamentului, astfel incat referirea la constiinta si la alte entitaTi mentaliste devine inutila. In lucrari ulterioare, Watson a promovat un reducTionism provocator (de exemplu, afectele reduse la modificari vasculare) si a facut referiri pozitive la reflexologia lui I.P.Pavlov. In "Behaviorism" (1925) apare preocupat de ambient si de perfecTionarea fiinTei umane.

13. Care sunt principiile configuratiilor enumerate de M. Wertheimer?

d) Principiile configuraTiilor. EnunTate in 1923 de M.Wertheimer ca rezultate experimentale, cu timpul au devenit cunoscute ca "legi de organizare". Autorii gestaltisti si-au dat seama de dificultatea inTelegerii formularilor verbale si au ilustrat fiecare principiu cu figuri.

1) Proximitatea: elementele dispuse impreuna in timp si spaTiu tind sa fie receptate impreuna. Figura alaturata este perceputa ca trei perechi de linii si nu altfel:

2) Similaritate: elementele asemanatoare tind sa fie percepute impreuna intr-o aceeasi structura de lucruri egale. De exemplu, sirul unor cerculeTe dispuse alternativ, mare-mic:

3) DirecTia: tindem sa vedem figurile in modul in care elementele sunt orientate ca o curgere continua. De exemplu:

4) Set-ul obiectiv: daca se percepe un anumit tip de organizare, se formeaza o disponibilitate (set) de a vedea la fel si elementele-stimuli ce nu au intocmai aceeasi dispunere. Vedem alaturat trei seturi de elemente: primul este compus din perechi clar delimitate spaTial; in al doilea, delimitarea este mai estompata, iar in al treilea lipseste; totusi,intregul ansamblu tinde sa fie perceput cu organizarea primei serii:

5) "Soarta comuna": cand elementele unei serii mai mari sunt dispuse altfel, ele tind sa fie percepute grupat. Exemplu:

6) PregnanTa: figurile tind sa fie percepute ca "bune", complete, stabile, in ciuda unor lipsuri. Alaturat vedem "cerc" si "triunghi", desi sunt figuri incomplete:

14. Explicati modelele psihanalitice ale aparatului psihic.

Freud a abordat inconstientul ca un teritoriu neexplorat al psihicului, iar nu ca un construct logic necesar in explicarea fenomenelor. Inconstientul si constientul sunt doua sfere in care se deruleaza, respectiv, procese primare si procese secundare. De exemplu, ilogismul viselor este caracteristic pentru procesele primare, ca intreg.

Orientat spre dinamica vieTii psihice, Freud identifica energia si izvorul acesteia (pentru funcTionarea aparatului mental): libido-ul, respectiv, id-ul. Diferitele instincte (din id) preseaza sa se descarce de energia libidinala. Pentru aceasta ii trebuie un Tel (in cadrul unei activitaTi specifice) si un obiect ce faciliteaza descarcarea. Id-ul acTioneaza conform principiului placerii, eliminand energie, dar pastrand inca un nivel satisfacator.

Un alt modul al sistemului psihic este Ego-ul; el funcTioneaza dupa legile procesului secundar, adica dupa principiul realitaTii (este un service de evaluare ce selecteaza acTiunile in mod raTional pentru a minimaliza teama si a maximize placerea).

Sistemul psihic isi formeaza un al treilea modul, superego, la randul lui compus din:

- constiinTa: o instanTa ce sancTioneaza comportamentul dupa criteriul simTului vinovaTiei;

- ego ideal: o instanTa ce recompenseaza comportamentele, prilejuind trairea mandriei.

Superego funcTioneaza dupa legile procesului primar, deci intr-un plan necontrolat de constiinTa.

Doi vectori pulsionali polarizeaza comportamentul unei persoane:

1) al vietii, integrarii, continuitatii;

2) al mortii sau dezintegrarii.

Daca pentru cel din urma nu i-a rezervat un nume, libido-ul este energia vietii; ea "se fixeaza" pe reprezentari ale obiectelor externe; ca un proces de descarcare, numit cathexis, cu adresa dictata de specificitatea instinctelor, dar si de stadiul dezvoltarii individului.

Relativ la fenomenul fixarii (metafora lui Stendhal, apreciata si de C. Radulescu-Motru, era mai fericita: emoTiile se cristalizeaza in obiect, generand sentimentul iubirii) el dezvolta o teorie a "complexelor", a cathectarii libidoului in obiecte nepermise. Complexul sau conflictul Oedip este cel mai frapant: iubirea timpurie a baiatului faTa de mama.

Cele trei sisteme ale personalitaTii; tablou comparativ*.

ID                     EGO SUPEREGO

Natura                         biologica psihologica sociala

Originea ereditate experienTa cultura

ContribuTii instincte sine constiinTa

Orientare spre trecut prezent trecut

Nivelul             inconstient constient inconstient

si inconstient  

Principiul                     placerii realitaTii moralitaTii

Scopul              placerea adaptarea reprezentarea

binelui si raului

Rationalitatea                         iraTional raTional nelogic

Realitatea                   subiectiva obiectiva subiectiva

15. Care este ideatia lui Carl Rogers asupra persoanei umane?

IdeaŃia lui Rogers a fost intotdeauna enunŃata simplu, cu cuvinte inŃelese cu mintea si inima chiar la prima rostire. Prin atatea carŃi enunŃate mai sus razbate o briza racoritoare ce purifica si improspateaza viaŃa, gandirea, relaŃiile cu alŃii si cu sine, raportul cu trecutul si cu viitorul. Rogers se ocupa, scoate in prim plan, persoana: cu sufletul ei anticipativ, reflexiv, decentrat, empatic.

Intram in viaŃa stiind ce ne place si ce nu, ce este, in general, bun sau rau; procesul evaluativ este operativ, firesc, flexibil, dar mai ales spontan, fara judecaŃi si precepte. Este un ghid intern ce funcŃioneaza in copilarie fara blocaje, intr-o unitate organica cu sinele; la varsta adulta, acest contact natural se pierde, evaluarea devine inflexibila, nesigura, nonconfortabila, bulversata de grija de aparare si, in general, de anxietate. Practic, evaluarea nu mai deserveste pe deplin autorealizarea. Rogers explica acest fenomen prin conceptul urmator:

- ConsideraŃia pozitiva necondiŃionata. Dezvoltarea self-ului presupune acceptare si dragoste; Rogers este convins ca aceasta nevoie de afecŃiune din partea celorlalŃi este innascuta. De aici deriva importanŃa hotaratoare a persoanelor care se ocupa de viaŃa copilului, in special rolul parinŃilor.

Acest "inalt edificiu" al protecŃiei lasa insa o umbra cu efecte profunde: cum adulŃii incep sa determine ce este "corect" si ce este "gresit", ce este "bine" si ce este "rau", potenŃialul evaluativ al copilului devine din ce in ce mai franat, rolul sau de decizie in materie de experienŃa interna este diminuat. Internalizarea valorilor din cadrul familiei, scolii, bisericii, statului imprima o rigiditate si, evident, un gen de alienare a asistarii evaluative a comportamentului. Ele sunt totusi asimilate pentru ca sunt privite pozitiv de catre persoanele importante. Exemple de precepte:

"supunerea necondiŃionata faŃa de autoritate este un lucru bun", "a castiga bani este foarte important", "a invaŃa la scoala este bine", "a invaŃa neorganizat, fara scop, este o pierdere de timp", "erotismul este un lucru rau", "este nepotrivit pentru un barbat sa planga" etc.

Ca urmare a acestor asimilari, se schimba si procesul realizarii imaginii de sine; se folosesc repere de imprumut; disociaŃiile intre ceea ce Subiectul crede despre sine si ceea ce cred alŃii poate duce la tensiune si neliniste.

ConsideraŃia pozitiva necondiŃionata este un remediu al alienarii: persoana vede ca propriile-i ganduri si simŃaminte sunt pozitiv privite de catre ceilalŃi, care-l inconjoara si mai ales de cei care-i sunt deosebit de apropiaŃi. Sinonimele "consideraŃiei pozitive necondiŃionate" sunt "acceptarea" si "lauda".

CongruenŃa si incongruenŃa - termeni folosiŃi de C.Rogers pentru a desemna relaŃiile de concordanŃa, armonie si, respectiv, discrepanŃa sau dizarmonie dintre imaginea de sine si trairile intime (organismic experiencing). Starea-Ńel in procesul de terapie este atingerea "starii de congruenŃa", insemnand integrare, autenticitate, neinstrainare, deci o armonie intre tendinŃa generala de actualizare si autorealizarea sinelui.

Persona cu funcŃionalitate completa - individ ipotetic ce reprezinta actualizarea maxima a unei fiinŃe umane. In viaŃa reala, funcŃionalitatea poate fi descrisa doar in termeni relativi. De acea "funcŃionalitatea totala" trebuie privita ca proces, iar nu ca o condiŃie statica: un organism funcŃioneaza bine, adaptativ, atat de mobil si flexibil incat sa intalneasca situaŃiile noi in modul cel mai eficient si sa aspire spre nivele mai inalte de actualizare; este vorba deci de o miscare constructiva in direcŃia dezvoltarii si implinirii continue. Evident, o asemenea persoana se caracterizeaza prin congruenŃa, armonie intre sine si trairea experienŃiala: de aceasta este constient, o accepta fara s-o nege sau s-o distorsioneze; testeaza efectiv realitatea pentru a-si maximiza satifsacŃiile;

practica relaŃii interpersonale armonioase.

Terapia centrata pe client. ReŃinem de la C.Rogers o definiŃie a psihoterapiei, formulata in 1959, deci la doua decenii de la prima sa carte ("Counseling and psychotherapy", 1942): "psihoterapia este punerea in funcŃiune a unei capacitaŃi deja existente intr-un individ potenŃial competent" (p.221).

EficienŃa terapiei -susŃine el -este determinata de trei "condiŃii atitudinale":

· Terapeutul sa fie in starea de congruenŃa, de armonie intre ceea ce simte si ceea ce-i transmite clientului.

· Terapeutul practica in raport cu clientul o apreciere pozitiva: acesta este "premiat" pentru tot ceea ce este si ceea ce poate deveni.

· InŃelegerea empatica a clientului: terapeutul simte experienŃa interna a clientului, intrand si ramanand in lumea lui subiectiva, fara a se impotmoli in temerile, confuziile si alte emoŃii pe care acesta le traieste. Este o intuire si impartasire a experienŃei clientului, in scopul sprijinirii lui sa si gaseasca perspective clare (diminuarea temerilor de a se exprima, intrarea intr-un contact mai apropiat cu propria experienŃa intima - "organismica

16. Enumerati cateva lucrari (si autorii lor) care au sustinut si au dezvoltat psihologia experimentala in Romania.

Psihologia experimentala in Romania.

Dupa cum s-a relevat, primul laborator de psihologie s-a infiinŃat la Leipzig, in 1879.

In Ńara noastra, primul laborator de psihologie a fost infiinŃat in 1893, la Iasi, de catre Eduard Gruber, doctor al UniversitaŃii din Leipzig (cu o teza asupra luminozitaŃii culorilor, coordonata de W.Wundt). Publica prima lucrare de psihoestetica "Stil si gandire";

Eduard Gruber deschide, pe 21 octombrie 1893, primul curs de Psihologie experimentala din Romania (anunŃat si comentat pozitiv de presa locala), iar in 1895 incepe sa predea si un curs de "Pedagogie moderna".

In ultimul deceniu al sec. al XIX-lea, au aparut carŃi relevante pentru noul spirit experimental din psihologia europeana: "Introducere in psihofizica" (1812), de St.Michailescu;

"Principii de psihologie" (1892), de C.Leonardescu;

"Problemele psihologiei" (1898), de C.Radulescu-Motru;

Revista culturala "Contemporanul" a marcat epoca printr-o larga acŃiune de propagare a miscarii de idei stiinŃifice in domeniu.

Nicolae Vaschide (1873 -SusŃine licenŃa in iunie 1895, cu teza "SenzaŃiile vizuale", aprecita ca excelenta si premiata.

Publica impreuna cu Binet date de cercetare privind efectul muncii intelectuale asupra presiunii sanguine si psihologia scolarului; cu Touluse publica lucrari de metodologie (in 1904, o carte la care colaboreaza si H.Piéron: 'Technique de psychologie experimentale'). (in 1903, in colaborare cu Vurpas, publica "La logique morbide, L'analyse mentale", primul volum dintr-o serie de patru proiectate; prefaŃa, elogioasa, este scrisa de Th.Ribot). Doua carŃi sunt publicate postum: "Essai sur la psychologie de la main", 1909, 504 p. si "Le sommeil et les rêves" (1911).

Constantin Radulescu-Motru (1868 - 1957),

Lucrarea de doctorat la Wundt este terminata in iunie 1893, cu titlul "Despre dezvoltarea teoriei lui Kant asupra cauzalitaŃii in natura"; la susŃinere obŃine calificativul 'Magna cum laude', dupa care este publicata in revista lui Wundt "Philosophische Studien", devenind lucrare de referinŃa.

C.Radulescu-Motru ajunge astfel sa Ńina primul curs de psihologie experimentala la Bucuresti, intitulat "Elemente de psihologie experimentala". In anul urmator editeaza prima sa carte "Problemele psihologiei".

Dimitrie C. Nadejde isi ia o licenŃa stralucita cu teza "Valoarea vieŃii ca problema psihologica" (1898). Teza de doctorat condusa de Th.Lipps a avut titlul "Eseu asupra teoriei biologice a placerii si durerii" si a fost deosebit de apreciata, publicata in germana si franceza. Lucrarea este dezvoltata si publicata la Leipzig in 1908 cu noul titlu "Teoria biologica a placerii si durerii", iar la Bucuresti a fost tiparita doar o parte , cu titlul "Raportul intre sentiment si forŃa vitala".

Publica in 1910 sub titlul "Munca psihica si incercarile determinarii ei cantitative" (Bucuresti, Editura F.Göbl si fiii).