Valorificarea rezultatului perchezitiei

Toate obiectele si inscrisurile gasite la efectuarea perchezitiei si care pot constitui mijloace de proba vor fi atasate la dosarul cauzei sau pastrate in alt mod de catre organul de urmarire penala sau de catre instanta de judecata pana la solutionarea cauzei.

Obiectele sau inscrisurile se vor prezenta persoanei de la care sunt ridicate si martorilor asistenti, pentru a fi recunoscute si a fi insemnate de catre acestia spre neschimbare, dupa care se eticheteaza si se sigileaza.

Obiectele care nu pot fi insemnate ori pe care nu se pot aplica etichete si sigilii se impacheteaza sau se inchid, pe cat posibil laolalta, dupa care se aplica sigilii.

Obiectele care nu pot fi ridicate se sechestreaza si se lasa in pastrare fie celui la care se afla,fie unui custode.

Obiectele si inscrisurile care nu pot fi atasate la dosar vor fi fotografiate si alaturate la dosar iar acestea se vizeaza spre neschimbare si se ataseaza la dosar.

In cazul in care au existat obiecte supuse confiscarii acestea nu se vor restitui.

Obiectele care servesc ca mijloc de proba si care nu sunt supuse confiscarii pot fi restituite persoanei careia ii apartin, chiar inainte de solutionarea definitiva a cauzei cu conditia ca acestea sa fie pastrate pana la solutionarea definitiva a cauzei.

Bunurile perisabile, obiectele din metale sau pietre pretioase, mijloacele de plata straine, titlurile de valoare interne, obiectele de arta si de muzeu, colectiile de valoare, precum si sumele de bani care servesc ca mijloace de proba vor fi ridicate in mod obligatoriu si vor fi conservate in conditiile speciale prevazute de legiuitor.

Perchezita fara mandat: lipsa reglementarii unor situatii de exceptie.

Datorita faptului ca norma constitutionala nu permite niciun fel de derogari in materie, se constata lipsa exceptiilor de la aceasta procedura, adica lipsa reglementarii speciale a acelor situatii in care perchezitia ar putea fi efectuata si fara existenta unui mandat.

Exista opinia necestatii reglementarii unei astfel de exceptii, cu precadere in cazul constatarii sau investigarii unor infractiuni flagrante. In aceste situatii speciale, rapiditatea comiterii faptelor de natura  penala reclama existenta unei proceduri rapide si eficiente care sa permita valorificarea momentului operativ .

Potrivit art.110, respectiv art.111 C.pr.pen. nu este de natura a facilita eficient atingerea scopului unei astfel de proceduri,  adica acela de a identifica si strangerii probelor necesare aflarii adevarului in cauza.

Explicatia reglementatii unei astfel de exceptii consta in faptul ca, o data cu intocmirea procesului- verbal de constatare a infractiunii flagrante, atat organul de cercetare penala cat si cel de urmarire penala pot constata direct si nemijlocit existenta acelor indicii temeinice din care rezulta ca efectuarea perchezitiei este necesara.Timpul necesar intocmirii procesului-verbal, sesizarii instantei si inaintarii dosarului acesteia duc, in mod clar, la pierderea momentului propice efectuarii perchezitiei.

Unii practicieni au opinat necesitata utilizarii in aceste cazuri a mijloacelor simple si rapide de comunicare a instantei , cum ar fi, faxul, telefonul, corespondenta electronica sunt instrumentele care ar permite derularea in timp util a procedurii si operatiunii de efectuare a perchezitiei.

Problematica martorilor asistenti la derularea perchezitiei.

In art.104 alin.2 respectiv alin. C.pr.pen. 3, exista dispozita obligatorie cu privire la prezenta martorilor asistenti. Daca prezenta acestora nu este posibila, perchezitia domiciliara se poate efectua in perezenta unui reprezentant, a unui membru al familiei sau a unui vecin avand capacitate de exercitiu sau chiar in prezenta persoanei retinute sau arestate, daca acest lucru este posibil.

Document online: Contractul de intretinere Eseu: Conventie civila de prestari servicii

Perchezitia domiciliara poate fi dispusa numai dupa ce a fost inceputa urmarirea penala, aceasta inseamna ca perchezitia corporala poate fi efectuata si inainte de inceperea urmaririi penale, o problema asupra careia legiuitorul nu s-a pronuntat.

Consideram ca legiuitorul ar trebui sa ofere mai multe detalii cu privire la perchezitia corporala deoarece aceasta se refera la inviloabilitatea persoanei care este consacrata in Constitutia Romaniei inaintea inviolabilitatii domiciliului.

Lipsa caii de atac asupra solutiei judecatorului, ce persoana poate exercita aceasta cale de atac si care este procedura de urmat, legea nu lamureste aceste aspecte.

Persoana perchezitionata nu se poate plange impotriva masurii procesuale in sine ci numai asupra modului in care aceasta a fost adusa la indeplinire?

Lipsa dispozitiilor privitoare la comunicarea instantei asupra rezultatului perchezitiei.

In cazuri urgente si temeinic justificate, in cursul urmaririi penale si procurorul poate dispune, efectuarea perchezitiei, fiind obligat sa informeze, de indata, instanta.Legiuitorul nu a mai prevazut insa ce poate face mai departe instanta de judecata si mai ales cum va putea ea actiona in cazul in care constata ca perchezitia domiciliara s-a efectuat cu incalcarea dispozitiilor legale in materie, limitand astfel rolul instantei la unul pur decorativ si creand posibilitatea organelor de urmarire penala sa eludeze controlul instantei de judecata .

Bibliografie

Tratate, cursuri

• Neagu Ion, Damaschin Mircea, Codul de procedura penala- Adnotat cu legislatie si jurisprudenta, editia a II-a revazuta si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010, 818 pp.
• Muraru Ioan, Tanasescu Elena Simina, Drept constitutional si institutii politice, editia a 14-a, Editura CH Beck, Bucuresti, 2011 , 216 pp
• Volonciu Nicolae, Tratat de procedura penala. Partea generala, Editura Paideia, Bucuresti, s.a., 521 pp.
• Damaschin Mircea, Drept procesual penal, Editura Wolters Kluwer, Bucuresti, 2010, 624 pp.

George Antoniu, Constantin Bulai, Practica judiciara romana, vol. III, Ed. Academiei Romane, Bucuresti 1992, p. 84

Raluca Miga Besteliu, Catrinel Brumar, Protectia internationala a drepturilor omului, Note de curs, Universul Juridic, 2010, Bucuresti, p.173.

In practica de specialitate, au aparut probleme cu privire la asigurarea martorilor asistenti, adica, in situatia in care perchezitia urmeaza a se efectua in locatii mai putin populate, organele de specialitate au opinat ca se poate opta si catre posibilitatea inregistra rezultatele perchezitiei prin mijloace audio-video. Cu privire la acest inconvenient au existat pareri ca ar fi necesar sa se infiinteze "martori de profesie" care sa participe in calitate de martori asistenti la efectuarea perchezitiei.

Legea nu distinge cu privire la numarul martorilor asistenti, insa organele judiciare au opinat ca trebuie sa existe un numar de minim doi martori.

Un alt aspect important este ca minorii sub 14 ani nu pot face parte din categoria martorilor asistenti.

Dispozitiile legale lipsite de utilitate sau eficienta

Potrivit art.102 alin.1 C.pr.pen. perchezitia domiciliara poate fi efectuata si in cursul judecatii, instanta putand proceda la efectuarea acesteia cu ocazia unei cercetari locale.

Dat fiind catacterul public al sedintei de judecata, aceasta masura devine ineficienta si permite, datorita publicitatii, posibilitatea distrugerii sau ascunderii bunurilor cautate prin perchezitie.

In raport cu aceste aspecte, practicienii sunt de parere ca dispozitia legala ce reglementeaza perchezitia domiciliara in cursul judecatii este fara utilitate si ineficienta.

In ceea ce priveste intreaga sectiune intitulata aspecte procesuale, nu este de neglijat, faptul de a afirma ca in cazul oricarui tip de perchezitie este interzis a se efectua orice act procedural in afara celor prevazute de legiuitor.