Stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate

Stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate

Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileste de catre comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, la primirea persoanei condamnate in primul penitenciar in care aceasta urmeaza sa execute pedeapsa.

Persoana condamnata poate formula plangere impotriva modului de stabilire a regimului de executare, in termen de 3 zile de la data cand a luat la cunostinta de regimul de executare a pedepsei stabilit. Aceasta plangere se solutioneaza de catre judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate in termen de 15 zile de la data primirii si se pronunta asupra sa, prin admiterea sau respingerea acesteia ca nefondata. Impotriva incheierii de respingere persoana condamnata poate face contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, interment de 3 zile de la data comunicarii. Contestatia se judeca si se da o hotarare definitiva.

Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate poate fi sesizata si de catre comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Comisia are obligatia odata la 6 luni, sa analizeze conduita persoanei condamnate si eforturile depuse de aceasta pentru reintegrare sociala. In cazul in care comisia apreciaza ca se impune schimbarea regimului de executare, sesizeaza judecatorul delegate pentru executarea pedepselor privative de libertate. Atunci cand persoana condamnata a comis o abatere disciplinara grava sau o infractiune se poate impune schimbarea regimului de executate a pedepsei privative de libertate intr-unul mai sever. Comisia intocmeste un raport pe baza imprejurarilor constatate care pot determina schimbarea regimului de executare a pedepselor. Judecatorul delegat dispune prin incheiere motivata cu privire la schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, numai dupa ascultarea persoanei condamnate, la locul de detinere. Urmeaza apoi procedura mentionata si in cazul stabilirii regimului de executare a pedepselor privative de libertate; atunci cand se constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, se fixeaza prin incheierea de respingere termenul dupa expirarea caruia cererea sau sesizarea comisiei poate fi reinnoita.Acesta nu poate depasi 6 luni.

Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate

Se stabileste de catre comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate , in functie de conduita, varsta, starea de sanatate, si posibilitatile de reintegrare sociala a persoanei condamnate. Persoana condamnata este inclusa in programe care urmaresc desfasurarea de activitati educative, terapeutice de asistenta sociala si consiliere psihologica, instruire scolara si formare profesionala. In aceste programe sunt inclusi si minorii si tinerii aflati in executarea unei pedepse privative de libertate. Aceste programe speciale sunt realizate de serviciile de educatie si consiliere psihologica din cadrul penitenciarelor, la care se adauga si alti reprezentanti ai societatii civile, a fundatiilor si asociatiilor.

Munca prestata de persoanele condamnate la pedepsele privative de libertate

Munca va fi astfel reglementata si organizata incat sa contribuie la indreptarea si reeducarea condamnatilor. Din aceasta cauza, persoana condamnata are nu numai obligatii si restrictii izvorate din natura pedepsei, ci se bucura si de anumite drepturi.

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care sunt apte de munca, cu acordul lor, pot presta o munca in raport cu calificarea si aptitudinile lor. Munca prestata de persoanele condamnate la pedepsele privative de libertate este remunerata, exceptie facand activitatile de gospodarire necesare penitenciarului sau in caz de calamitate. Persoanele condamnate care au implinit 60 de ani, incazul barbatilor si 55 de ani ,in cazul femeilor, pot presta o munca numai la cererea acestora; fiecare persoana condamnata trebuie sa primeasca avizul medicului penitenciarului pentru munca pe care urmeaza sa o presteze. Minorii condamnati la pedepse privative de libertate, care au implinit varsta de 16 ani, pot presta o munca, numai la cererea lor, iar cei care au implinit varsta de 15 ani trebuie sa aiba si acordul parintilor sau a reprezentantilor legali, daca nu le este periclitata sanatatea.Persoanele condamnate care au devenit incapabili de munca( in urma unei boli profesionale sau a unui accident), in timpul executarii pedepsei, beneficiaza de pensie de invaliditate, in conditiile legii. Durata muncii prestate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este de 8 ore pe zi sin u mai mult de 40 ore pe saptamana.Pe baza acordului scris al acestora, pot presta munca si in program de 10 ore pe zi ,darn u mai mult de 50 ore pe saptamana, primind drepturi banesti pentru acest program de munca. Persoanel condamnate beneficiaza de cel putin o zi pe saptamana pentru odihna. Veniturile obtinute de detinuti se incaseaza de catre administratia penitenciarului in care persoana condamnata executa pedeapsa privativa de libertate repartizandu-se in modul urmator: 30% din venit revin persoanei condamnate, iar din acestia poate folosi 90% pe durata executarii pedepsei si 10% se consemneaza pe numele sau, iar in momentul punerii in libertate il incaseaza impreuna cu dobanda aferenta; 70% din venit revine Administratiei Nationale a Penitenciarelor , constituind venituri proprii.

Amenda penala

Legislatia noastra penala reglementeaza cea de a treia pedeapsa principala si anume, amenda penala. Amenda penala consta intr-o suma de bani pe care condamnatul este obligat sa o plateasca in contul statului. Este o pedeapsa cu caracter pecuniar si represiv. Amenda penala, ca orice pedeapsa se inscrie in cazierul judiciar al condamnatului.Codul penal, in art. 63 cuprinde cateva reguli privin stabilirea amenzii, si anume:

ori de cate ori legea prevede ca o infractiune se pedepseste numai cu amenda, fara a-i arata limitele, minimul special al acesteia este de 150 lei, iar maximul de 10000 lei;

cand legea prevede pedeapsa amenzii fara a-i arata limitele, alternativ cu pedeapsa inchisorii de cel mult un an , minimul special al amenzii este de 300 lei, iar maximul special este de 15000 lei. 

Cand legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa inchisorii mai mare de un an, minimul special este de 500 lei si maximul special de 30000 lei. Dispozitiile art. 53 al. 1, lit.c prevad limitele generale ale amenzii, care nu pot fi depasite in caz de atenuare sau de agravare a pedepselor. Daca cel condamnat se sustrage cu rea-credinta de la executarea amenzii , instanta poate inlocui aceasta pedeapsa cu pedeapsa inchisorii in limitele prevazute pentru infractiunea savarsita.

Pedepsele complementare aplicabile persoanei fizice

Pedepsele complementare sunt intotdeauna alaturate pedepsei principale, pe care o completeaza.

Interzicerea unor drepturi

Este o pedeapsa restrictiva de drepturi care consta in tr-o interzicere temporara a exercitiului anumitor drepturi ale condamnatului, ca un adaus la pedeapsa inchisorii aplicata acestuia. Pedeapsa interzicerii unor drepturi este prevazuta prin dispozitiile din art. 64c.pen., potrivit carora aceasta pedeapsa complementara consta in interzicerea unuia sau unora din urmatoarele drepturi :

a)     dreptul de a alege si a fi ales in autoritatile publice sau in functiile publice elective;

b)     dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat;

c)      dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii;

d)     drepturile parintesti;

e)     dreptul de a fi tutore sau curator.

Potrivit legii, pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi se aplica, daca pedeapsa principala stabilita este inchisoarea de cel putin 2 ani si instanta constata ca, fata de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana infractorului, aceasta pedeapsa este necesara. Ca modalitate de aplicare, interzicerea unor drepturi poate fi obligatorie sau facultative. Aplicarea ei este obligatorie atunci cand este prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita. In cazul aplicarii facultative , apare ca un mijloc de individualizare a pedepsei de catre instanta de judecata. Instanta de judecata, in toate cazurile, aplicand pedeapsa interzicerii unor drepturi, trebuie sa stabileasca précis care anume din drepturile prevazute in art.64 c.pen. urmeaza a fi interzise si pe ce durata. Pedeapsa interzicerii unor drepturi se aplica dupa executarea pedepsei inchisorii careia ii este alaturata, dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa, ori dupa prescriptia executarii pedepsei inchisorii respective (art.66 c.pen.).

Degradarea militara

Degradarea militara este o pedeapsa complementara privativa de drepturi care se poate aplica numai condamnatilor militari si rezervistilor si care consta in pierderea gradului militar si a dreptului de a purta uniforma. Ea poate fi obligatorie sau facultativa. Este obligatorie cand atunci cand pedeapsa principala aplicata acestora este mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata. Aplicarea ei este facultativa cand militarul sau rezervistul a savarsit o infractiune cu intentie, iar pedeapsa aplicata de catre instanta de judecata este inchisoarea de cel putin 5 ani si de cel mult 10 ani.

Executarea pedepselor accesorii

Pedepsele accesorii sunt pedepse privative de drepturi secundare( alaturate) care insotesc in mod necesar pedeapsa principala a inchisorii, ca un accesoriu al acesteia si se executa din momentul in care hotararea de condamnare la pedeapsa inchisorii a ramas definitiva. Pedeapsa accesorie consta in interzicerea drepturilor prevazute in interzicerea drepturilor prevazute in art.64 c.pen. Pe durata amanarii sau sau a intreruperii executarii pedepsei detentiunii pe viata sau a inchisorii, condamnatul poate sa isi exercite drepturile parintesti si dreptul de a fi tutore sau curator, in afara de cazul in care aceste drepturi au fost anume interzise condamnatului prin hotararea de condamnare. Pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii sau a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei inchisorii, se suspenda si executarea pedepselor accesorii. Potivit dispozitiilor art.71 c.pen. executarea pedepsei accesorii este legata de executarea pedepsei principale.