Institutii de drept - grile

INSTITUTII DE DREPT - GRILE

1. Principiul teritorialitatii normelor de drept procesual penal inseamna:
a. activitatea procesual penala se desfasoara conform normelor de drept procesual roman daca s-a savarsit o fapta penala pe teritoriul Romaniei;
b. activitatea procesual penala se desfasoara pe teritoriul Romaniei conform normelor de drept procesual penal roman;
c. activitatea procesual penala se desfasoara pe teritoriul Romaniei conform normelor de drept procesual roman daca faptuitorul este cetatean roman sau apatrid cu domiciliul in Romania;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B
2. Sunt derogari de la principiul teritorialitatii:
a. imunitatea de jurisdictie si comisia rogatorie;
b. comisia rogatorie si delegarea;
c. imunitatea de jurisdictie si cazul infractiunilor savarsite in marea teritoriala;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
3. In ceea ce priveste aplicarea in timp, normele procesual penale:
a. de regula retroactiveaza daca sunt mai favorabile;
b. de regula sunt ultraactive;
c. de regula se aplica imediat;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
4. Interpretarea normelor juridice procesual penale facuta de organele de urmarire penala:
a. are forta obligatorie;
b. reprezinta intotdeauna o forma de interpretare sistematica;
c. reprezinta o forma de interpretare istorica raportat la cauza;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
5. Sunt trasaturi ale unui proces echitabil:
a. accesul liber la un tribunal impartial si independent in ceea ce priveste judecarea si solutionarea conflictului de drept penal, cat si luarea oricarei masuri de constrangere asupra unor drepturi si libertati fundamentale; dreptul de a recurge la un tribunal superior; interdictia torturii sau a oricarei violente in activitatea de cercetare si judecare a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale;
b. accesul liber la un tribunal pentru solutionarea conflictului de drept; garantarea posibilitatii de a ataca cu apel orice hotarare judecatoreasca; interdictia torturii sau a oricarei violente in activitatea de cercetare si judecare a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale;
c. accesul liber la un tribunal impartial si independent in ceea ce priveste judecarea si solutionarea conflictului de drept penal, cat si luarea oricarei masuri de constrangere asupra unor drepturi si libertati fundamentale; dreptul de a recurge la un tribunal superior; interdictia torturii sau a oricarei violente in activitatea de cercetare a cauzelor penale; existenta unor garantii procesuale;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
6. Principiul egalitatii in fata legii si a autoritatilor publice presupune:
a. urmarirea penala si judecata se efectueaza de aceleasi organe de urmarire penala si de aceleasi instante de judecata, au loc dupa aceleasi reguli procesuale, iar partile dintr-o cauza penala se bucura de aceleasi drepturi procesuale in fata autoritatilor judiciare, fara nicio discriminare
b. partile se bucura de aceleasi drepturi procesuale in fata autoritatilor judiciare, fara nicio discriminare
c. urmarirea si judecata au loc pentru toate persoanele dupa aceleasi reguli procesuale, cu exceptia situatiilor in care exista reguli speciale pentru persoanele care ocupa anumite functii
ANS: A

7. Oficialitatea procesului penal priveste:
a. numai faza urmaririi penale;
b. numai faza urmaririi penale si faza judecatii;
c. numai faza judecatii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
8. Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc:
a. numai din oficiu;
b. din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel;
c. la cererea partilor;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B
9. Conform principiului prezumtiei de nevinovatie, in cursul urmaririi penale, faptuitorul va fi considerat nevinovat pana
a. sesizarea organelor de urmarire penala;
b. inceperea urmaririi penale;
c. punerea in miscare a actiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: D
10. Prezumtia de nevinovatie:
a. este consacrata expres de Codul de procedura penala;
b. nu este consacrata expres de Constitutia Romaniei;
c. este o prezumtie absoluta care nu poate fi rasturnata decat printr-o hotarare penala definitiva;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
11. Dreptul la aparare este garantat invinuitului sau inculpatului:
a. dupa punerea in miscare a actiunii penale;
b. in timpul prezentarii materialului de urmarire penala;
c. pe tot parcursul procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
12. Pentru garantarea dreptului la aparare:
a. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a invinuitului sau inculpatului in toate procesele penale;
b. organele judiciare sunt obligate sa ia masuri pentru asigurarea asistentei juridice a partii vatamate in toate procesele penale;
c. organele judiciare au obligatia sa incunostinteze, de indata si mai inainte de a-l audia, pe invinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, incadrarea juridica a acesteia si sa-i asigure posibilitatea pregatirii si exercitarii apararii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
13. In cursul procesului penal:
a. orice parte are dreptul de a fi asistata de aparator;
b. orice parte trebuie asistata de aparator;
c. invinuitul sau inculpatul trebuie asistat de aparator;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A
14. Desfasurarea procesului penal in limba romana:
a. exclude posibilitatea ca judecata sa aiba loc fara interpret, chiar daca judecatorul, procurorul, aparatorii si partile cunosc aceeasi limba materna;
b. presupune ca partii i se numeste un interpret, din oficiu si in mod obligatoriu, ori de cate ori limba sa materna este alta decat limba romana;
c. presupune ca partii i se desemneaza in mod gratuit un interpret daca nu isi poate apara interesele decat in limba sa materna;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
15. In procesul penal:
a. procedura judiciara se desfasoara in limba romana, cu exceptiile prevazute de lege;
b. procedura judiciara se desfasoara in limba materna pe care partile o inteleg, cu ajutorul interpretilor;
c. partile si alte persoane in proces pot folosi limba materna, dar actele procedurale se intocmesc in limba romana;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C
16. Partilor care nu se pot exprima:
a. li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii in instanta prin interpret, ales sau numit, contra cost, de instanta;
b. li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta de piesele dosarului, dreptul de a vorbi, precum si dreptul de a pune concluzii in instanta prin interpret, ales sau numit, gratuit, de instanta;
c. li se asigura posibilitatea ca interpretul ales sa studieze dosarul;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

17. Sunt trasaturi ale actiunii penale:
a. actiunea penala apartine statului, este obligatorie, este indisponibila, este individuala si indivizibila;
b. actiunea penala este obligatorie, indisponibila si indivizibila;
c. actiunea penala este obligatorie, este indisponibila, individuala si indivizibila numai daca este pornita de autoritatile statului;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

18. Actiunea penala:
a. ste suficienta existenta unor informatii privind savarsirea unei infractiuni pentru punerea in miscare a actiunii penale;
b. nu poate fi pusa in miscare decat in personam;
c. implica dobandirea de catre faptuitor a calitatii de invinuit;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

19. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale in urma judecarii unei cauze:
a. condamnarea sau achitarea;
b. clasarea sau incetarea procesului penal;
c. incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

20. Obiectul actiunii penale il constituie:
a. intocmirea actului de inculpare;
b. intocmirea rechizitoriului;
c. tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

21. Actiunea penala nu mai poate fi exercitata cand:
a. procurorul a dispus inlocuirea raspunderii penale;
b. instanta a dispus inlocuirea raspunderii penale;
c. procurorul a dispus, referitor la aceeasi cauza, intr-un alt dosar penal, scoaterea de sub urmarire penala;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

22. Poate fi necesara autorizarea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru:
a. punerea in miscare a actiunii penale fata de un cetatean roman cu domiciliul in strainatate, care a savarsit o infractiune in afara teritoriului tarii;
b. punerea in miscare a actiunii penale fata de un cetatean strain fara domiciliu in Romania, care a savarsit o infractiune in strainatate;
c. punerea in miscare a actiunii penale fata de un apatrid cu domiciliul in Romania care a savarsit o infractiune in strainatate;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

23. Exprimarea dorintei guvernului strain este:
a. un mod special de sesizare;
b. o conditie imediat prealabila trimiterii in judecata;
c. o conditie care, daca este indeplinita, duce la incetarea procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

24. Se va dispune scoaterea de sub urmarire penala in urmatoarele ipoteze:
a. fapta nu exista, lipseste plangerea prealabila, fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat;
b. fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat, fapta nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii;
c. persoana vatamata si-a retras plangerea prealabila, a intervenit decesul faptuitorului, a intervenit prescriptia raspunderii penale;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

25. Daca nu exista invinuit sau inculpat in cauza si s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale, se va dispune:
a. incetarea urmaririi penale;
b. scoaterea de sub urmarire penala;
c. clasarea;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

26. Daca inculpatul si partea vatamata se impaca in cursul cercetarii judecatoresti:
a. instanta va inceta procesul penal;
b. procurorul va dispune incetarea procesului penal;
c. cauza se claseaza;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

27. Daca instanta constata existenta unei cauze de nepedepsire, va dispune:
a. achitarea;
b. incetarea procesului penal;
c. clasarea;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

28. Actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal:
a. nu este scutita de taxa de timbru;
b. poate fi pornita oricand;
c. se stinge intotdeauna prin pronuntarea unei hotarari de achitare;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: D

29. Actiunea civila se exercita in procesul penal impotriva:
a. inculpatului, mostenitorilor inculpatului si partii responsabile civilmente;
b. partii civile;
c. partii responsabile civilmente, daca inculpatul se sustrage de la judecata;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

30. Repararea pagubei in cazul in care actiunea civila a fost exercitata in procesul penal:
a. se face numai in natura;
b. se face numai prin echivalent, cu exceptia situatiei in care bunul a fost gasit la inculpat;
c. se face in natura sau prin plata unei despagubiri banesti, in masura in care repararea in natura nu este posibila;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

31. Partea civila solicita repararea prejudiciului moral prin actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal:
a. instanta trebuie sa oblige inculpatul la plata daunelor morale;
b. instanta poate obliga inculpatul sa repare prejudiciul moral;
c. actiunea civila este inadmisibila in aceasta situatie;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

32. Instanta rezolva din oficiu actiunea civila numai atunci cand aceasta are ca obiect:
a. restituirea lucrurilor;
b. restabilirea situatiei anterioare;
c. desfiintarea totala sau partiala a unui inscris;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: D

33. Constituirea ca parte civila are ca efect:
a. punerea in miscare a actiunii penale;
b. punerea in miscare a actiunii civile;
c. obligarea inculpatului condamnat la plata despagubirilor solicitate de partea civila;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

34. Persoana vatamata prin infractiune, constituita parte vatamata, poate participa in aceeasi cauza:
a. numai in calitate de parte vatamata;
b. numai in calitate de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin constituirea ca parte civila;
c. in calitate de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin constituirea ca parte civila;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

35. Partea responsabila civilmente:
a. poate fi introdusa in cauza oricand in cursul procesului penal;
b. poate interveni in procesul penal numai pana la citirea actului de sesizare;
c. poate interveni in procesul penal numai pana la terminarea cercetarii judecatoresti;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

36. Introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente:
a. nu se poate face in cursul urmaririi penale;
b. se poate face la cererea partii civile;
c. se poate face la cererea partii vatamate sau a partii civile;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

37. Procurorul:
a. este obligat sa sustina actiunea civila pornita de partea civila inainte de citirea actului de sesizare;
b. poate sa sustina actiunea civila, daca partea civila este lipsita de capacitate de exercitiu;
c. este obligat sa sustina interesele persoanei vatamate prin infractiune, daca aceasta este lipsita de capacitate de exercitiu sau are o capacitate de exercitiu restransa;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

38. Persoana vatamata prin infractiune se poate adresa instantei civile:
a. oricand, chiar daca s-a constituit parte civila in procesul penal;
b. in caz de suspendare a procesului penal, daca s-a constituit parte civila in procesul penal;
c. oricand, chiar daca instanta penala a rezolvat actiunea civila;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

39. Partea vatamata este:
a. persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin savarsirea infractiunii;
b. subiectul pasiv al infractiunii;
c. persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin savarsirea infractiunii si daca participa in procesul penal;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

40. Inculpatul:
a. este numai persoana fizica impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala;
b. trebuie sa fie o persoana, fizica sau juridica, determinata;
c. poate fi o persoana careia legea ii recunoaste imunitatea penala;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

41. Partea vatamata participa in procesul penal:
a. in ceea ce priveste latura penala;
b. in ceea ce priveste latura civila;
c. in ceea ce priveste latura penala si latura civila, concomitent, dar numai daca s-a constituit parte civila;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

42. Persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a savarsirii infractiunii, in raportul de drept substantial se numeste:
a. numit;
b. persoana vatamata;
c. parte vatamata;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

43. Persoana vatamata:
a. dobandeste in mod automat calitatea de parte vatamata daca a sesizat savarsirea infractiunii;
b. dobandeste in mod automat calitatea de parte civila daca a indicat cuantumul prejudiciului pe care l-a suferit;
c. trebuie chemata de organele judiciare pentru a fi intrebata daca se constituie parte vatamata sau parte civila, dupa caz;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

44. Este parte in faza de judecata a procesului penal:
a. partea responsabila civilmente;
b. invinuitul;
c. procurorul;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

45. Are calitatea de inculpat:
a. numai persoana fata de care s-a pus in miscare actiunea penala;
b. numai persoana citata in aceasta calitate de instanta penala;
c. persoana fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

46. Parte vatamata in procesul penal poate fi:
a. numai victima infractiunii;
b. numai o persoana fizica;
c. o persoana fizica sau o persoana juridica;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

47. Competenta dupa materie este determinata de:
a. natura si gravitatea infractiunii supuse judecatii;
b. sfera de cauze date in mod obisnuit in caderea instantelor judecatoresti de drept comun;
c. infractiune sau calitatea faptuitorului;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

48. Sectii maritime si fluviale functioneaza:
a. numai la tribunale si curti de apel;
b. nu numai la judecatorii, tribunale, curti de apel, ci si la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c. la unele judecatorii, tribunale si curti de apel;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

49. Sectii maritime si fluviale functioneaza pe langa instantele din:
a. Galati;
b. Braila;
c. Calarasi;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

50. Judecata in apel se realizeaza de catre un complet format din:
a. trei judecatori la tribunal si la curtea de apel;
b. trei judecatori la curtea de apel si Completul de 9 judecatori la Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c. doi judecatori la tribunal si la curtea de apel;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

51. Sunt considerate forme subsidiare ale competentei in materie penala:
a. competenta dupa calitatea persoanei, competenta materiala, competenta teritoriala;
b. competenta speciala si competenta personala;
c. competenta functionala si competenta materiala;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

52. Infractiunea savarsita de un expert poate fi judecata in prima instanta de:
a. curtea de apel;
b. tribunal;
c. judecatorie, daca expertul nu a savarsit o infractiune data in competenta altei instante;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

53. Corect. Instantele militare judeca:
a. numai infractiunile savarsite de militari;
b. numai infractiunile savarsite de militari, daca au legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu;
c. numai anumite infractiuni prevazute de Codul penal si de legi speciale si numai infractiunile savarsite de militari, daca au legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

54. Recursurile solutionate de curtile de apel pot fi declarate:
a. impotriva deciziilor tribunalului prin care se solutioneaza cererile privind masurile preventive;
b. impotriva deciziilor tribunalului pronuntate in apel;
c. impotriva deciziilor pronuntate de tribunal in prima instanta;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

55. Infractiunea de omor savarsita de un magistrat de la tribunal va fi judecata de:
a. Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. curtea de apel;
c. tribunal;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

56. Daca un militar cu gradul de colonel savarseste o infractiune de luare de mita, cauza va fi judecata de:
a. tribunalul militar;
b. Tribunalul Militar Teritorial;
c. tribunalul competent teritorial, deoarece fapta nu este data in competenta instantelor militare;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

57. Conflictele de competenta intre tribunalele militare:
a. se solutioneaza de Curtea Militara de Apel;
b. pot interveni numai cu privire la cauzele in care se judeca infractiuni contra ordinii si disciplinei militare;
c. sunt date in competenta tribunalului militar teritorial;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

58. Curtea Militara de Apel:
a. judeca numai in prima instanta si in recurs;
b. judeca in fond, in apel si in recurs;
c. judeca in prima instanta infractiunile savarsite de judecatorii militari si de procurorii militari;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

59. In situatia in care curtea de apel, judecand un recurs, suspenda, prin incheiere, judecarea cauzei potrivit art. 303 C. proc. pen.:
a. Inalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza cazul de intrerupere a cursului justitiei;
b. Inalta Curte de Casatie si Justitie judeca recursul impotriva incheierii;
c. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 9 judecatori, judeca apelul impotriva incheierii;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

60. Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca:
a. apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala;
b. recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala;
c. recursurile in interesul legii;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

61. Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie:
a. sesizeaza Curtea Constitutionala pentru a se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora;
b. judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala;
c. judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Completul de 9 judecatori;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

62. Sunt calitati si functii care atrag competenta de judecata a Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca instanta de fond:
a. judecatorii de la tribunale si cei de la curtile de apel;
b. membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
c. controlorii financiari de la Curtea de Conturi;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

63. Inalta Curte de Casatie si Justitie nu judeca:
a. in fond;
b. in apel;
c. in recurs;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

64. Infractiunea savarsita de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judeca in prima instanta de:
a. curtea de apel;
b. Inalta Curte de Casatie si Justitie;
c. instanta corespunzatoare din punct de vedere teritorial dupa calitatea persoanei;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

65. In situatia in care, dupa savarsirea unei infractiuni, o persoana dobandeste calitatea de magistrat la curtea de apel, cauza va fi judecata:
a. de Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. de curtea de apel;
c. de instanta competenta material;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

66. In situatia in care, dupa savarsirea unei infractiuni, o persoana dobandeste calitatea de senator, cauza va fi judecata:
a. de Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. de curtea de apel;
c. de instanta competenta material;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

67. In situatia in care un amiral savarseste o infractiune, iar ulterior nu mai detine aceasta calitate:
a. cauza va fi judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in orice situatie;
b. cauza va fi judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie daca s-a dat o hotarare in prima instanta;
c. cauza va fi judecata de instanta competenta material;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

68. Dobandirea unei anumite calitati de catre inculpat dupa savarsirea faptei:
a. nu determina niciodata schimbarea competentei;
b. determina intotdeauna schimbarea competentei;
c. determina schimbarea competentei numai daca inculpatul a dobandit, de exemplu, calitatea de membru al Inaltului Cler cu rang de arhiereu;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

69. In situatia declinarii de competenta determinate de competenta teritoriala:
a. actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin;
b. actele indeplinite ori masurile dispuse pot fi mentinute;
c. actele indeplinite ori masurile dispuse nu pot fi mentinute;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A

70. Conflictele de competenta sunt solutionate:
a. de Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru toate conflictele de competenta;
b. de curtea de apel pentru conflictele de competenta ivite intre instantele inferioare, indiferent de gradul acestora, situate in circumscriptia sa;
c. de tribunal pentru conflictele de competenta ivite intre judecatorii, chiar daca una dintre acestea se afla in circumscriptia altui tribunal;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

71. Conflictul de competenta intre o instanta militara si o instanta civila este solutionat de:
a. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 9 judecatori;
b. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala;
c. instanta civila ierarhic superioara;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

72. Conflictul de competenta intre doua organe de cercetare penala:
a. trebuie solutionat de procurorul care supravegheaza activitatea de cercetare penala efectuata de aceste organe;
b. va fi solutionat de conducatorul parchetului caruia i-ar reveni competenta sa instrumenteze dosarul;
c. se rezolva de catre seful ierarhic superior din punct de vedere administrativ al celor doua organe de cercetare penala;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

73. Judecatorul nu este incompatibil sa judece o cauza in apel daca:
a. intr-o discutie intre prieteni a afirmat ca apelul declarat de un inculpat in cauza respectiva va fi admis;
b. a schimbat incadrarea juridica prin incheiere, inainte de solutionarea cauzei;
c. a participat la judecarea unui recurs impotriva unei incheieri privind o masura preventiva, pronuntandu-se asupra vinovatiei inculpatului;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

74. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza numai daca:
a. este sot, ruda sau afin pana la gradul 3 inclusiv cu una din parti;
b. este sot, ruda sau afin pana la gradul 3 inclusiv cu unul dintre ceilalti judecatori care face parte din complet;
c. este sot, ruda sau afin pana la gradul 3 inclusiv cu procurorul;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: D

75. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza daca:
a. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a dispus retinerea invinuitului;
b. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul general adjunct al parchetului care a intocmit rechizitoriul;
c. este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu un grefier care a intocmit citatiile in dosarul de urmarire penala;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

76. Se retine existenta unui caz de incompatibilitate in urmatoarea situatie:
a. judecatorul a fost reprezentant sau aparator al interpretului;
b. judecatorul este sot, ruda sau afin cu unul din avocati;
c. judecatorul a primit liberalitati de la mandatarul unei parti;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

77. Cererea de recuzare:
a. trebuie sa indice motivele de incompatibilitate pentru fiecare judecator;
b. poate fi formulata fata de toti judecatorii unei instante, chiar si fata de cei de la alte sectii, daca se arata cazul concret de incompatibilitate pentru fiecare;
c. poate fi formulata imediat ce partea a aflat cazul de recuzare;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

78. Cererea de recuzare:
a. este inadmisibila daca este formulata impotriva judecatorului chemat sa se pronunte asupra cererii de recuzare formulate fata de un coleg al sau;
b. este admisibila daca este formulata in mod repetat fata de acelasi judecator, invocandu-se cauze diferite de incompatibilitate;
c. poate fi respinsa printr-o incheiere care se poate ataca separat cu recurs in termen de 3 zile;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: B

79. Recuzarea aceluiasi judecator, pentru acelasi caz de incompatibilitate si pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formularii unei cereri anterioare de recuzare:
a. este admisibila;
b. este inadmisibila, dar cererea de recuzare va fi judecata de un alt complet, fara participarea judecatorului recuzat;
c. este admisibila, cererea urmand fi judecata de un alt complet din care nu face parte judecatorul recuzat;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: D

80. Cererea de recuzare poate fi formulata:
a. numai de catre parti;
b. de catre parti sau de procuror;
c. de orice persoana interesata si de procuror;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

81. Cand pentru solutionarea cererii de recuzare nu se poate alcatui un complet de judecata la instanta la care a fost inregistrata cererea de recuzare:
a. recuzarea se solutioneaza de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. recuzarea se solutioneaza de instanta ierarhic superioara;
c. cererea de recuzare va fi respinsa ca inadmisibila;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

82. Constituie motiv de recuzare:
a. participarea expertului de mai multe ori in aceeasi cauza;
b. audierea martorului de mai multe ori in aceeasi cauza;
c. judecatorul a fost expert sau martor in cauza;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

83. Stramutarea judecarii unei cauze penale poate fi ceruta:
a. de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii;
b. numai de Ministrul Justitiei;
c. de presedintele instantei superioare in grad celei la care se afla cauza;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: D

84. Poate fi solicitata stramutarea judecarii unei cauze penale daca:
a. impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita din cauza dusmaniilor locale;
b. nu a fost citit actul de sesizare;
c. a fost terminata cercetarea judecatoreasca;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

85. Stramutarea unei cauze se poate cere:
a. numai cand aceasta se afla pe rolul instantei de fond;
b. numai cand aceasta se afla pe rolul unei instante;
c. numai daca aceasta nu se afla in apel;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

86. Cererea de stramutare:
a. se adreseaza instantei care a primit cauza spre judecare;
b. se adreseaza instantei ierarhic superioare celei care a primit cauza spre judecare;
c. se adreseaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

87. Cererea de informatii in cazul stramutarii:
a. este obligatorie in toate cazurile;
b. este facultativa in toate cazurile;
c. este facultativa in situatia in care se formuleaza o noua cerere de stramutare in aceeasi cauza;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

88. Partile sunt anuntate despre formularea cererii de stramutare de catre:
a. Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin citare;
b. instanta in fata careia se afla cauza pe rol, prin comunicarea cererii;
c. instanta superioara celei la care se afla cauza pe rol;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

89. Stramutarea poate fi ceruta din nou:
a. oricand;
b. dupa trecerea unui termen de la respingerea cererii anterioare;
c. numai daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, necunoscute Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data solutionarii cererii anterioare, sau daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, ivite dupa respingerea cererii anterioare;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

90. Probele indirecte:
a. sunt intotdeauna obtinute din alta sursa decat cea originala;
b. dovedesc in mod direct fapta;
c. sunt intotdeauna obtinute din sursa originala;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

91. Sarcina administrarii probelor in procesul penal apartine:
a. organelor judiciare;
b. politiei judiciare si procurorului;
c. partilor, politiei judiciare, procurorului si instantei;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

92. Dreptul la tacere:
a. poate fi folosit de invinuit sau inculpat cu privire la datele sale de identitate;
b. reprezinta posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a refuza sa raspunda la orice intrebare care i se pune de catre organele judiciare;
c. reprezinta posibilitatea invinuitului sau inculpatului de a refuza sa raspunda la orice intrebare care i se pune de catre organele judiciare cu privire la invinuirea care i se aduce;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: C

93. Probele in procesul penal:
a. nu pot fi administrate decat in faza cercetarii judecatoresti;
b. pot fi propuse numai pana la inceperea dezbaterilor;
c. trebuie sa fie admisibile, pertinente, concludente si utile;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

94. Declaratia invinuitului sau inculpatului:
a. are o valoare probatorie absoluta;
b. are o valoare probatorie relativa;
c. este indivizibila;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

95. In cursul procesului penal, instanta de judecata:
a. admite proba, chiar daca aceasta nu este concludenta, dar este utila si a fost solicitata de inculpat;
b. respinge motivat proba, daca nu este utila;
c. nu poate admite si alte probe decat cele existente in dosarul cauzei supus judecarii sau probele deja discutate la termenul de probe;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

96. Reprezinta probe concludente in procedura penala:
a. probele care au legatura cu faptele sau imprejurarile ce fac obiectul probatiunii;
b. probele care contribuie la aflarea adevarului in cauza penala;
c. probele care sunt necesare pentru solutionarea cauzei;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

97. Declaratiile invinuitului sau inculpatului:
a. se consemneaza in scris sau se inregistreaza cu mijloace audio-video;
b. se consemneaza in scris;
c. se consemneaza in scris de catre invinuit sau inculpat ori de catre avocatul acestuia;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

98. Declaratiile partii vatamate pot servi la aflarea adevarului:
a. neconditionat;
b. numai daca se coroboreaza cu alte probe;
c. numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

99. Ascultarea invinuitului sau inculpatului:
a. se face numai la sediul parchetului sau politiei;
b. se face numai la sediul organului judiciar;
c. se poate face oriunde acesta se gaseste, daca se afla in imposibilitate de deplasare;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

100. Partea civila:
a. poate fi reprezentata in procesul penal, dar numai daca este lipsita total de capacitate de exercitiu;
b. este introdusa din oficiu in procesul penal;
c. poate declara ca participa in procesul penal in aceasta calitate numai pana la citirea actului de sesizare;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

101. Persoana obligata sa pastreze secretul profesional:
a. nu este obligata sa declare ca martor;
b. nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care este obligata sa pastreze secretul;
c. nu poate sa fie ascultata ca martor in nicio cauza;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

102. In situatia in care sotia inculpatului este audiata in calitate de martor:
a. poate savarsi infractiunea de marturie mincinoasa daca declara necorespunzator adevarului;
b. poate savarsi infractiunea de marturie mincinoasa numai daca este audiata in legatura cu fapte de coruptie, iar marturia e mincinoasa;
c. poate savarsi infractiunea de favorizare a infractorului, daca marturia e mincinoasa;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

103. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezinta infirmitati fizice:
a. este interzisa, deoarece persoana respectiva nu poate sa redea constient cunostintele pe care le are;
b. nu este interzisa daca ascultarea se face cu privire la fapte pe care le-a perceput cu simturile sanatoase;
c. este permisa in orice conditii si cu privire la faptele percepute in orice mod;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

104. Sotul si rudele apropiate ale invinuitului:
a. nu pot fi audiate ca martori;
b. nu sunt obligate sa declare ca martori;
c. nu pot savarsi infractiunea de marturie mincinoasa daca au fost audiate;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

105. Minorul care nu a implinit 14 ani:
a. nu poate fi audiat ca martor in procesul penal;
b. poate fi audiat numai in sedinta secreta;
c. poate fi audiat, dar numai in prezenta unuia dintre parinti sau a persoanei careia ii este incredintat spre crestere si educare;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

106. Minorul:
a. nu poate fi ascultat ca martor in procesul penal;
b. nu este obligat sa declare ca martor in procesul penal;
c. poate fi ascultat ca martor;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

107. Nu pot dobandi calitatea de martor in procesul penal:
a. rudele inculpatului si rudele partii vatamate;
b. partile civile;
c. minorii;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

108. Persoana vatamata:
a. nu poate fi ascultata ca martor in procesul penal;
b. poate fi obligata sa declare ca martor;
c. poate fi ascultata ca martor daca nu s-a constituit parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

109. Nu depune juramant:
a. preotul;
b. ateul;
c. minorul care nu a implinit 14 ani;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

110. Declaratiile martorului pot servi la aflarea adevarului:
a. neconditionat, pentru toti martorii;
b. numai daca se coroboreaza cu alte probe;
c. numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza, in cazul martorilor cu identitate protejata;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

111. Pot fi audiati ca martori cu identitate protejata:
a. procurorul care a supravegheat urmarirea penala;
b. investigatorii sub acoperire;
c. minorii, in cazul infractiunilor privind violenta in familie;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

112. Confruntarea poate fi efectuata:
a. numai intre martorii ale caror declaratii sunt contradictorii;
b. numai intre invinuit sau inculpat si martori;
c. intre persoanele ascultate in aceeasi cauza, daca intre declaratiile acestora exista contradictii;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

113. Una din parti prezinta o inregistrare video in procesul penal ca proba:
a. inregistrarea video efectuata de parte este inadmisibila ca mijloc de proba, daca a fost facuta fara autorizarea instantei;
b. inregistrarea video poate servi ca mijloc de proba, chiar daca a fost efectuata de parte, cu conditia ca infractiunea sa fie cercetata la plangere prealabila;
c. inregistrarea poate servi ca mijloc de proba daca nu este interzisa de lege sau daca priveste inregistrari ale propriilor convorbiri sau comunicari ale partii purtate cu terti;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

114. Convorbirile si comunicarile partii vatamate pot fi interceptate:
a. la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea judecatorului, indiferent de natura infractiunii;
b. indiferent de natura infractiunii, dar numai cu autorizarea judecatorului;
c. la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea procurorului, indiferent de natura infractiunii, dar nu mai mult de 30 de zile;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

115. Inregistrarea convorbirilor dintre avocat si inculpat:
a. poate fi folosita ca mijloc de proba daca din cuprinsul acesteia rezulta, de exemplu, ca avocatul pregateste sau a savarsit infractiunea de trafic de stupefiante;
b. poate fi folosita ca mijloc de proba, dar numai impotriva avocatului;
c. poate fi folosita ca mijloc de proba, dar numai impotriva inculpatului;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

116. Nu pot fi martori asistenti:
a. vecinii persoanei al carei domiciliu este perchezitionat;
b. persoanele care au asistat la savarsirea faptei;
c. persoanele interesate in cauza;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

117. Retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor:
a. se dispune numai de catre instanta;
b. se dispune de procuror in cursul urmaririi penale si de instanta in cursul judecatii;
c. se dispune numai de procuror in cursul urmaririi penale;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: D

118. Ridicarea de obiecte sau inscrisuri se dispune:
a. numai de catre instanta;
b. numai de catre procuror;
c. de catre executorul judecatoresc;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: D

119. Perchezitia poate fi:
a. numai domiciliara;
b. corporala sau domiciliara;
c. numai corporala;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

120. Juramantul expertului:
a. se depune la termenul la care expertul este chemat pentru a lua cunostinta de obiectivele expertizei;
b. se depune dupa desemnarea expertului, in camera de consiliu, fara citarea partilor;
c. se depune daca expertul este chemat de instanta pentru a da explicatii cu privire la raportul de expertiza;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

121. Comisia rogatorie se poate adresa:
a. parchetului ierarhic superior;
b. parchetului ierarhic inferior;
c. instantei egale in grad;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

122. Sunt masuri preventive:
a. retinerea;
b. obligarea la tratament medical;
c. sechestrul;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

123. Masurile preventive pot inceta de drept:
a. la data solutionarii plangerii impotriva masurii preventive luate de procuror;
b. cand s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea masurii preventive;
c. la data pronuntarii hotararii de achitare;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

124. Masura retinerii unui parlamentar:
a. poate fi revocata de Camera din care face parte;
b. nu poate fi revocata decat de judecator;
c. nu poate fi luata decat de judecator;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

125. Retinerea poate fi dispusa de:
a. judecator;
b. comandantul navei sau aeronavei pentru infractiunile savarsite la bordul navelor sau aeronavelor;
c. agentii politiei de frontiera in ipoteza constatarii unor infractiuni la regimul frontierei de stat;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: D

126. Masurile preventive pot fi dispuse prin:
a. ezolutia organului de cercetare penala;
b. rezolutia procurorului;
c. ordonanta procurorului;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

127. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea se comunica:
a. politiei de frontiera;
b. administratiei financiare in a carei circumscriptie locuieste invinuitul sau inculpatul;
c. partii vatamate;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A

128. Este competenta sa dispuna arestarea preventiva:
a. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond;
b. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau instanta in a carei circumscriptie se afla locul de detentie;
c. numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau instanta in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: D

129. Arestarea preventiva se dispune prin:
a. ordonanta procurorului;
b. incheierea judecatorului;
c. mandatul de arestare emis de judecator;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

130. Arestarea preventiva a invinuitului:
a. se poate dispune de catre procuror, in cursul urmaririi penale, si de catre instanta de judecata, in cursul judecatii;
b. nu se poate dispune decat in cursul urmaririi penale;
c. presupune punerea in miscare a actiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: D

131. Arestarea preventiva a inculpatului:
a. se poate dispune inainte de inceperea urmaririi penale in cazul infractiunilor flagrante;
b. nu se poate dispune decat in cursul urmaririi penale;
c. presupune punerea in miscare a actiunii penale;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

132. In cazul in care instanta admite propunerea de arestare preventiva:
a. mandatul de arestare preventiva este emis de judecator;
b. mandatul de arestare preventiva este emis de procuror;
c. mandatul de arestare preventiva este emis de grefier;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

133. Arestarea inculpatului major:
a. nu poate depasi 180 de zile decat daca s-a pronuntat o hotarare de prima instanta;
b. nu poate depasi 180 de zile in cursul urmaririi penale;
c. nu poate depasi 180 de zile in fiecare faza a procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

134. Cererea de liberare provizorie pe cautiune poate fi facuta:
a. in cursul urmaririi penale;
b. numai de catre invinuitul sau inculpatul aflat in stare de arest preventiv;
c. pe tot parcursul procesului penal;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

135. Masurile de ocrotire in procesul penal:
a. vizeaza protejarea bunurilor importante care ar putea fi pierdute ca urmare a savarsirii infractiunii;
b. se pot dispune fata de persoanele prejudiciate prin savarsirea infractiunii;
c. se pot dispune fata de minorii aflati in ocrotirea unui invinuit arestat preventiv;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

136. Sunt masuri procesuale reale:
a. liberarea provizorie pe cautiune si restituirea lucrurilor;
b. masurile asiguratorii, restituirea lucrurilor;
c. liberarea provizorie pe cautiune si masurile asiguratorii;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

137. Organele competente sa dispuna luarea masurilor asiguratorii sunt:
a. instanta de judecata, in cursul cercetarii judecatoresti si in cursul urmaririi penale;
b. in faza de urmarire penala, procurorul sau organul de cercetare penala, prin ordonanta;
c. in faza de urmarire penala, procurorul;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

138. Sunt acte procesuale:
a. introducerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata, trimiterea in judecata, punerea in miscare a actiunii penale;
b. inmanarea citatiei, efectuarea unei perchezitii, ascultarea unui martor;
c. impacarea partilor, cercetarea la fata locului, inmanarea citatiei;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

139. Daca locul savarsirii faptei este multiplu, nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul si nici locul sau de munca, acesta va fi citat:
a. la sediul organului de urmarire penala;
b. la consiliul local in a carui raza teritoriala se afla organul care efectueaza urmarirea penala;
c. la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

140. In ipoteza in care termenul de apel de 10 zile curge de la data pronuntarii hotararii:
a. nu se iau in considerare zilele nelucratoare;
b. ziua pronuntarii hotararii intra in durata termenului;
c. ziua in care termenul incepe sa curga si ziua in care acesta se implineste nu se socotesc in durata termenului;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

141. Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate:
a. de catre inculpat, in cazul retragerii plangerii prealabile;
b. de catre inculpatul achitat, daca a fost obligat la plata despagubirilor civile;
c. de catre partea civila careia i s-a respins actiunea civila;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

142. Nerespectarea dispozitiilor privind incompatibilitatea procurorilor este sanctionata cu:
a. nulitatea relativa;
b. nulitatea absoluta;
c. nulitatea relativa, care poate fi invocata oricand;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

143. Sanctiunea nerespectarii dispozitiilor referitoare la competenta dupa calitatea persoanei este:
a. nulitatea relativa, care poate fi invocata pana la citirea actului de sesizare;
b. nulitatea relativa, care poate fi invocata pana la pronuntarea hotararii in prima instanta;
c. nulitatea absoluta care poate fi invocata oricand;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

144. Sunt cazuri de asistenta juridica obligatorie:
a. partea vatamata este un minor internat intr-un centru de reeducare;
b. inculpatul este militar sau elev al unei scoli militare;
c. inculpatul este elev al unei institutii speciale de invatamant;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: D

145. Daca organele de cercetare ale politiei judiciare apreciaza ca inculpatul nu isi poate face singur apararea:
a. asistenta juridica este obligatorie;
b. asistenta juridica nu este obligatorie, cu exceptia situatiilor prevazute de art. 171 C. proc. pen. in care se afla inculpatul;
c. nu exista o prevedere legala referitoare la aceasta situatie;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: A

146. Amenda judiciara se aplica:
a. numai de catre procuror;
b. numai de catre instanta de judecata;
c. de organul de urmarire penala;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

147. Interzicerea luarii de contact a inculpatului arestat cu aparatorul sau:
a. se poate dispune numai de instanta de judecata care a luat masura preventiva;
b. se poate dispune numai de instanta care a hotarat condamnarea inculpatului dupa ramanerea definitiva a hotararii;
c. se poate dispune de procuror, pe o perioada limitata;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: D

148. Sunt faze ale procesului penal:
a. urmarirea penala, procesul penal si punerea in executare a hotararilor penale ramase definitive;
b. urmarirea penala, judecata si punerea in executare a hotararilor penale definitive;
c. urmarirea penala si judecata;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

149. Sunt limite ale fazei de judecata:
a. trimiterea in judecata si pronuntarea hotararii;
b. trimiterea in judecata si ramanerea definitiva a hotararii;
c. prezentarea materialului de urmarire penala si pronuntarea hotararii;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

150. Sunt autoritati publice care au dreptul de a pune in miscare actiunea penala:
a. Camera Deputatilor si Senatul in sedinta comuna, judecatorul desemnat sa judece plangerea impotriva rezolutiei sau ordonantei de neurmarire penala;
b. Camera Deputatilor si Senatul in sedinta comuna, instanta de judecata in situatia cauzelor la judecarea carora procurorul nu participa, judecatorul desemnat sa rezolve plangerea impotriva rezolutiilor sau ordonantelor de neurmarire;
c. instanta de judecata in situatia cauzelor la judecarea carora procurorul nu participa, judecatorul desemnat sa rezolve plangerea impotriva rezolutiilor sau ordonantelor de neurmarire;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

151. Constituirea completului de judecata are in vedere:
a. judecatorii, procurorul si aparatorii;
b. judecatorul/judecatorii, grefierul si procurorul;
c. judecatorul/judecatorii, grefierul, procurorul si aparatorii;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: B

152. Sunt corpuri delicte:
a. obiectele care contin o urma a faptei savarsite;
b. obiectele care poarta o urma a faptei savarsite;
c. obiectele care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni, precum si obiectele care sunt produsul infractiunii;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

153. In timpul efectuarii expertizei:
a. expertul nu poate lua legatura cu partile;
b. expertul trebuie sa mentina o legatura permanenta cu partile;
c. expertul poate solicita explicatii necesare de la parti, cu incuviintarea organelor judiciare;
d. nici una din variantele de mai sus.


ANS: C

154. Participarea procurorului la judecarea propunerii de arestare preventiva:
a. este obligatorie, indiferent de infractiune;
b. este obligatorie, dar numai daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este de 4 ani sau mai mare;
c. este obligatorie, dar numai daca inculpatul este minor ori infractiunea savarsita este pedepsita cu o pedeapsa mai mare de 4 ani;
d. nici una din variantele de mai sus


ANS: A