Inlesnirea evadarii

Inlesnirea evadarii

1. Continutul legal

Legiuitorul a incriminat inlesnirea evadarii in art. 270 C.pen. Astfel, potrivit textului, constituie infractiunea de inlesnirea evadarii "inlesnirea prin orice mijloace a evadarii".

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special. Infractiunea de inlesnire a evadarii are ca obiect juridic special relatiile sociale referitoare la infaptuirea justitiei, care reclama ramanerea persoanelor retinute sau detinute in starea de lipsire de libertate in care se aflau in mod legal. De asemenea, obiectul juridic special secundar este reprezentat si de acele relatii sociale privind corectitudinea functionarilor care au indatorirea de a pazi pe cei condamnati, retinuti sau arestati si indeplinirea in conditii de legalitate a atributiilor de serviciu.

In unele dintre formele sale agravate, infractiunea are si un obiect juridic secun­dar, constand in relatiile sociale referitoare la integritatea corporala sau sanatatea persoanei.

b) Obiectul material consta in corpul victimei, atunci cand se inlesneste savarsirea unei infractiuni de evadare savarsite prin violenta sau prin folosire de arme.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ. Infractiunea de inlesnire a evadarii poate fi savarsita de orice persoana, cu exceptia celui care evadeaza. Daca fapta este savar­sita de o persoana care avea indatorirea de a pazi pe care cel care a evadat, infrac­­tiunea este mai grava. Subiect al infractiunii poate fi si o persoana aflata in stare legala de retinere sau de detinere care nu evadeaza, ramane in continuare in stare de detinere sau retinere, dar da ajutor celui care evadeaza, ii procura anumite mijloace pe care sa le foloseasca in actiunea de evadare, ii da anumite sfaturi sau il incurajeaza sa savarseasca fapta, ii intareste rezolutia infractionala.

La savarsirea faptei pot participa si alte persoane, in calitate de instigatori sau complici.

Subiect activ ar putea si o persoana cu functie de conducere in cadrul unui peni­ten­ciar sau chiar in conducerea directiei generale a penitenciarelor. De exemplu, se savarseste aceasta infractiune atunci cand o persoana din conducerea directiei gene­rale a penitenciarelor da ordin ca un detinut sa fie transferat dintr‑un penitenciar in altul, urmarind de fapt ca acesta, pe timpul deplasarii, sa evadeze.

b) Subiect pasiv la aceasta infractiune este, in primul rand, statul si in al doilea rand unitatea unde o persoana se afla in stare legala de retinere sau detinere sau unde isi indeplineste sarcinile de serviciu cel care inlesneste evadarea. Atunci cand subiectul activ al inlesnirii evadarii nu are nicio calitate, subiect pasiv este statul, pe de o parte, si unitatea de politie sau penitenciarul unde se afla cel care evadeaza sau incearca sa evadeze, pe de alta parte.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material. Infractiunea prevazuta in art. 270
alin. (1) C.pen. se realizeaza, sub aspectul elementului material, prin inlesnirea eva­darii unei persoane aflate in stare legala de retinere sau de detinere. A inlesni eva­darea unei persoane aflate in una din situatiile aratate mai sus inseamna a‑i da orice ajutor sau sprijin pentru a se sustrage de la starea de privare de libertate in care se gaseste in mod legal. Inlesnirea evadarii poate fi infaptuita printr‑o actiune sau printr‑o inactiune si poate consta fie intr‑o contributie materiala (procurarea unor instru­mente necesare evadarii), fie intr‑o contributie morala (darea de sfaturi, instruc­tiuni, furnizarea unor informatii etc.). Contributia trebuie sa fie efectiva si de natura a servi celui care evadeaza. Ea poate interveni inainte sau in timpul evadarii. Ajutorul dat unui infractor dupa evadare nu constituie infractiunea de inlesnire a evadarii, ci infractiunea de favorizare a infractorului[1], acesta fiind ajutat sa se sustraga de la executarea pedepsei.

b) Cerinte esentiale. Inlesnirea evadarii realizeaza elementul material al infrac­tiunii numai daca priveste o persoana care se afla in stare legala de retinere sau de detinere. Nu intereseaza nici modul si nici mijloacele de savarsire a faptei.

Asadar, pentru existenta infractiunii de inlesnirea evadarii trebuie indeplinite si anumite cerinte esentiale. Actiunea de inlesnirea evadarii nu este sufi­cienta pentru realizarea laturii obiective a variantelor agravate (si a subvariantelor lor), fara inde­pli­nirea unor conditii care au caracterul de elemente circumstantiale si constituie cerinte esentiale in continutul obiectiv al variantelor agravate. Neindeplinirea cerin­telor esentiale face ca fapta sa constituie varianta simpla a infractiunii.

1) Cerinta esentiala comuna subvariantelor prevazute in partea finala a dispozi­tiilor din alin. (1)‑(3) ale art. 270 si celei prevazute in alin. (4) al art. 270 priveste calitatea autorului, care trebuie sa fie ,,o persoana care avea indatorirea de a pazi" pe cel care a evadat.

Inlesnirea in cazul acesta poate fi savarsita prin actiune sau inac­tiune, cu intentie sau din culpa.

Referat: Adeverinta de venit Document online: Contract de agentie comerciala

2) Cerinta esentiala in cazul subvariantei din prima parte a alin. (2) al art. 270 priveste mijloacele prin care se savarseste evadarea, mijloace care sunt aratare in alin. (2) din art. 269, precum si numarul de persoane care savarsesc impreuna fapta de evadare.

Potrivit acestei cerinte, evadarea trebuie sa fie savarsita prin folo­sirea de violente, arme sau alte instrumente. Aceste mijloace trebuie sa fie folosite de cel care evadeaza, fiind indiferent daca le‑a folosit sau nu si cel care inlesneste evadarea.

Cealalta cerinta, alternativa a subvariantei prevazute in prima parte a alin. (2) al art. 270, este ca fapta de inlesnirea evadarii sa priveasca o infractiune de evadare savarsita de catre doua sau mai multe persoane impreuna.

c) Urmarea imediata. Actiunea de inlesnirea evadarii are ca re­zultat sau ca urmare imediata crearea unei stari de pericol pentru des­fasurarea normala a activitatii de infaptuirea justitiei si deci pentru relatiile sociale a caror ocrotire este asigurata prin aceasta activitate.

Cand fapta de inlesnirea evadarii s‑a savarsit in forma sa agravata prevazuta in
art. 270 alin. (2), la urmarea imediata principala se pot adauga si unele urmari secun­dare (adiacente), care pot consta din vatamari aduse vietii, integritatii corporale sau sana­­tatii unei persoane, produse prin folosire de violente, de arme sau de alte instrumente.

d) Legatura de cauzalitate. Intre actiunea de inlesnirea evadarii si starea de peri­col care constituie urmarea imediata exista o legatura de cauzalitate. Urmarea ime­diata constand intr‑o stare de pericol, lega­tura de cauzalitate este inerenta actiunii savarsite.

B. Latura subiectiva. Infractiunea de inlesnirea evadarii prevazuta in art. 270 alin. (1) C.pen. se savarseste numai cu intentie. Faptuitorul isi da seama ca prin activitatea sa inlesneste evadarea unei persoane retinute ori detinute in mod legal si ca, prin aceasta, creeaza o stare de pericol pentru desfasurarea normala a activitatii de infaptuire a justitiei. Pentru existenta infractiunii, nu intereseaza motivul sau scopul savarsirii faptei. Infractiunea pe care o analizam se poate savarsi si din culpa, doar daca cel care inlesneste in orice mod evadarea avea in momentul savarsirii faptei calitatea ceruta de lege - avea indatorirea de a pazi pe cel care a evadat.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A.       Forme. Inlesnirea evadarii, desi reprezinta in sine o activitate de complicitate la evadare, avand o incriminare distincta, este susceptibila de tentativa. Infractiunea exista in aceasta forma atunci cand actiunea inceputa de inlesnirea evadarii a fost intrerupta sau, fiind dusa pana la capat, nu si‑a produs efectul, datorita unor impre­jurari independente de vointa faptuitorului.

Pentru existenta tentativei este necesar ca actiunea de inlesnire a evadarii intrerupta sau dusa pana la capat, sa fi fost apta, prin natura ei, de a produce efectul. Tentativa infractiunii de inlesnire a evadarii este pedepsita de lege (art. 270 alin. ultim C.pen.). Infractiunea se consuma in momentul in care are loc evadarea sau incercarea de evadare, pentru ca din acest moment activitatea desfasurata de catre faptuitor capata relevanta din punct de vedere penal. Daca ajutorul din punct de vedere moral sau material este dat in timpul savarsirii infractiunii de evadare, exis­tenta infractiunii de inlesnirea evadarii este evidenta. Inlesnirea evadarii poate fi con­ce­puta ca o infractiune continua atunci cand o persoana intareste rezolutia infrac­tionala a unei persoane care vrea sa evadeze, pe o perioada mare de timp. Aceasta infractiune poate fi savarsita si in forma continuata, daca o persoana, la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii infractionale, da ajutor mai multor persoane pentru a evada.

B. Modalitati. In alineatul (1) al art. 270 C.pen. este reglementata forma simpla a infractiunii. In afara formei simple, Codul penal prevede mai multe forme agravate ale infractiunii de inlesnire a evadarii.

Astfel, potrivit art. 270 alin. (1) partea a II‑a C.pen., infractiunea este mai grava daca fapta s‑a savarsit de catre o persoana care avea indatorirea de a pazi pe cel care a evadat. Circumstanta agravanta se refera la subiectul infractiunii, acesta trebuind sa aiba calitatea speciala de ,,persoana" care avea indatorirea de a pazi pe cel care a evadat. Aceasta calitate o are numai persoana oficial insarcinata cu paza celor retinuti sau detinuti, nu si orice persoana care, in cadrul sau in afara locului de retinere sau de detinere, are atributii in legatura cu cei retinuti sau detinuti. Pentru existenta agra­vantei se mai cere ca faptuitorul sa fi inlesnit evadarea unui retinut sau detinut care se afla sub paza sa. Daca activitatea de inlesnire a evadarii s‑a referit la o persoana retinuta sau detinuta care se afla sub paza altuia, agravanta nu este aplicabila. Deci, in primul rand, subiectul activ in cazul acestei variante trebuie sa fie o persoana cu o calitate speciala, si anume sa aiba ca atributie de serviciu paza celor detinuti sau arestati ori retinuti. In al doilea rand, acesta trebuie sa fie prezent la locul unde se afla persoana arestata, retinuta ori detinuta, adica sa fie in exercitiul atributiilor de serviciu, sa se afle in timpul orelor de program. In al treilea rand, cel care este ajutat sa evadeze trebuie sa se afle in supravegherea directa a subiectului activ. Dupa cum este cunoscut, serviciul de paza la un penitenciar se realizeaza in ture de lucru. Consi­deram ca se poate aplica aceasta agravanta si atunci cand ajutorul este dat de o persoana avand calitatea ceruta de lege, dar acesta nu se afla in timpul programului (de exemplu, a terminat serviciul la ora 8 si il ajuta pe detinut sa evadeze la ora 10).

Potrivit art. 270 alin. (2) C.pen., infractiunea de inlesnire a evadarii este, de aseme­nea, mai grava daca fapta a fost savarsita in conditiile art. 269 alin. (2) C.pen., adica daca evadarea a fost savarsita prin folosirea de violenta, de arme sau de alte instrumente ori de doua sau mai multe persoane impreuna.

O alta forma agravata a infractiunii de inlesnirea evadarii exista, potrivit art. 270 alin. (3) partea I C.pen., daca se inlesneste evadarea unei persoane retinute, arestate sau condamnate pentru o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa mai mare de 10 ani. Varianta cand fapta este savarsita de o persoana care avea indatorirea de a pazi pe cel evadat se aplica in mod corespunzator cu privire la toate modalitatile de savarsire a infractiunii descrise pana acum. Interesant este faptul ca art. 270 C.pen. vorbeste de o persoana arestata, retinuta ori condamnata, iar art. 269 C.pen. vorbeste despre persoana aflata in stare de retinere sau detinere. Prin persoana aflata in stare de retinere, in sensul art. 269 C.pen. se intelege o persoana retinuta sau arestata in sensul art. 270 C.pen.

Daca inlesnirea evadarii este savarsita in mai multe circumstante agravante (de exemplu, inlesnirea evadarii prin folosirea de violente, a unei persoane arestate pentru o infractiune pedepsita cu inchisoare mai mare de 10 ani), dintre pedepsele cu care sunt prevazute formele agravate ale infractiunii se aplica pedeapsa cea mai mare. Tentativa la formele agravante prevazute in alin. (1)‑(3) se pedepseste [alin. (5)].

Potrivit art. 270 alin. (4) inlesnirea evadarii se poate savarsi si din culpa. Aceasta este o alta modalitate de savarsire a infractiunii de inlesnirea evadarii.

Activitatea infractionala consta in "inlesnirea evadarii, savarsita din culpa, de catre o persoana care avea indatorirea de a pazi pe cel care a evadat".

In ceea ce priveste culpa, aceasta se poate prezenta fie sub forma culpei simple, fie sub forma culpei cu previziune.

C. Sanctiuni. Inlesnirea evadarii in forma prevazuta in art. 270 alin. (1) partea I C.pen. se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

Inlesnirea evadarii savarsita in conditiile art. 270 alin. (1) partea a II‑a C.pen. se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani.

Inlesnirea evadarii savarsita in conditiile art. 270 alin. (2) partea I C.pen. se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 8 ani.

Potrivit art. 270 alin. (2) partea a II‑a C.pen., daca faptuitorul este o persoana care avea indatorirea de a pazi pe cel care a evadat, infractiunea de inlesnire a evadarii este si mai grava, pedepsindu‑se cu inchisoare de la 3 la 10 ani.

Forma agravata prevazuta de art. 270 alin. (3) partea I C.pen. se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani. Potrivit art. 270 alin. (3) partea a II‑a C.pen., daca fapta este savarsita de o persoana care avea indatorirea de a pazi pe cel care a evadat, infractiunea se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.

Inlesnirea evadarii savarsita din culpa se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la
2 ani.