Sistemul principiilor fundamentale ale procesului penal roman

Sistemul principiilor fundamentale ale procesului penal roman

Procesul penal, fiind o activitate judiciara care se desfasoara progresiv si coordonat, tinde - ca orice activitate umana - catre un anumit scop. Scopul procesului penal, exprimat in forma de norma juridica, include in continutul perceptiv al acestei norme de drept - pe langa orientarile cu caracter de principii fundamentale privind scopul social-juridic si rolul social-politic al procesului penal - si anumite cerinte a caror indeplinire este totdeauna necesara pentru buna desfasurare a procesului penal potrivit respectivelor orientari. Astfel, orientarile privind scopul social-juridic sunt insotite de cerinte ca faptele care constituie infractiuni sa fie constatate la timp si in mod complet, iar pedepsele sa fie aplicabile potrivit vinovatiei faptuitorului.

Prin aceasta reglementare, legiuItorul a urmarit nu numai corecta aplicare a sanctiunilor de drept penal, dar si siguranta pentru membrii societatii ca nu vor fi urmariti penal sau judecati pentru vinovatii inexistente.

Pentru atingerea obiectivelor sale, activitatea procesuala trebuie reglementata in concordanta cu anumite idei si reguli diriguitoare care fixeaza cadrul politico-juridic in conformitate cu care trebuie sa aiba loc reactia societatii fata de cei care incalca legea penala. Aceasta impune ca fiecare reglementare procesuala sa aiba la temelie anumite principii fundamentale care sa materializeze regulile sale de baza.

Notiunea de principiu al procesului penal reprezinta o categorie teoretica, avand largi implicatii practice, care s-a conturat in gandirea juridica si in stiinta dreptului procesual penal.

In doctrina s-a subliniat ca notiunea de principiu fundamental al procesului penal poate fi retinuta numai in sensul de regul care sta la baza intregii activitati procesuale, de aceea nu pot fi considerate ca principii fundamentale acele regulii care privesc numai una din fazele procesului penal.

Principiile fundamentale ale procesului penal constituie un temei esential pentru orientarea in practica a organelor judiciare in rezolvarea situatiilor care nu sunt integral reglementale de normele procesuale penal.

Prin sistemul de principii se intelege ansamblul unitar al principiilor procesului penal.

Codul de procedura penala cuprinde mai multe norme in care sunt inscrise principiile fundamentale ale procesului penal care servesc nu numai la buna intelegere a institutiilor reglementate de aceste norme, dar si la corecta lor aplicare. In doctrina se subliniaza ca, la abordarea notiunii de sistem al principiilor fundamentale ale procesului penal, trebuie avute in vedere doua aspecte: pe de o parte, cunoasterea elementelor componente ale acestuia si, pe de alta parte, interdependenta dintre aceste principii in realizarea scopului procesului penal.

In cursul procesului penal, principiile sale fundamentale actioneaza intr-o interdependenta si conditionare reciproca. Continutul fiecarui principiu capata eficienta datorita existentei celorlalte reguli de baza, dupa cum aplicarea consecventa a unuia dintre ele nu poate face decat in conditiile respectarii riguroase a tuturor celorlalte principii din sistem.

In raport de continutul normelor procesuale, inscrise in primul capitol al Codului de procedura penal, republicat, procesul penal roman de desfasoara potrivit urmatoarelor principii fundamentale : legalitatea procesului penal, oficialitatea procesului penal, aflarea adevarului, prezumtia de nevinovatie, rolul activ al organelor judiciare penale, respectarea demnitatii umane, garantarea dreptului de aparare, garantarea libertatii persoanei, egalitatea persoanelor in procesul penal, operativitatea in procesul pena, limba in care se desfasoara procesul penal.

Principiul legalitatii presupune ca intraga activitate procesuala sa se desfasoare in conformitate cu dispozitiiile legale. Atat organelor judicire, cat si partile participante la desfasurarea procesului penal, nu se pot abate, in activitatea lor, de la dispozitiile procesuale si procedurale prescrise de lege.

Respectarea principiului legalitatii procesului penal prsupune anumite cerinte, cum ar fi:

infiintarea de lege a organelor judiciare, precum si desfasurarea activitatii acestora in compunerea si limitele competentei acordate de lege;

respectarea de catre organele judiciare, pe tot parcursul procesului penal, a legilor penale si civile, a legii procesuale penale si a altor dispozitii legale;

respectarea integrala a drepturilor procesuale acordate de lege participantilor si utilizarea numai a mijloacelor si metodelor admise de lege;

Document online: Contractul de intretinere Eseu: Conventie civila de prestari servicii

efectuarea fiecarui act procesual sau procedural in continutul si formele stabilite de lege;

organizarea controlului judiciar si a supravegherii judiciare pentru asigurarea respectarii intocmai a Codului de procedura penala sau a altor dispozitii legale.

Prin savarsirea unei infractiuni se creeaza un raport juridic concret de drept penal, in temeiul caruia statul are dreptul de aplica infractorului sanctiuni penale, fapt ce se realizeaza printr-o activitate juridica, desfasurata de anumite organe de specialitate ale sale.

In reglementarea procesului penal roman, inscrierea oficialitatii ca regula de baza a procesului penal a determinat fixarea obligatiilor pe care le au organele judiciare penale in legatura cu declansarea si desfasurarea fiecarei faze a procesului penal.

Aflarea adevarului cu privire la imprejurarile cauzei si cu privire la persoana faptuitorului inseamna atat constatarea existentei sau inexistentei faptei pentru care se desfasoara procesul penal, forma vinovatiei, mobilul, orice alte aspecte care influenteaza asupra raspunderii faptuitorului, cat si cunoasterea multilaterala a personalitatii acestuia.

A afla adevarul in cauza penala inseamna a realiza o concordanta deplina intre situatia de fapt si situatia de fapt si concluziile la care a ajuns organul judiciar cu privire la conceptia potrivit la imprejurarile respective.

Pentru relaizarea acestu principiu, legea procesuala penala instituie un sistem de drepturi si garantii care contribuie la aflarea adevarului in procesul penal, dintre care evidentiem pe cele mai importante:

obligatia organelor judiciare de a fla adevarului in fiecare cauza penala si de a lamuri  cauza sub toate aspecte, in vederea unei juste solutionari a acesteia;

dreptul partilor de a putea propune probe si a cere administrarea lor pe tot parcursul procesului penal in scopul dovedirii tuturor imprejurarilor care duc la aflarea adevarului in cauza respectiva;

orice persoana care cunoaste vreun mijloc de proba este obligata si contribuie la aflarea adevarului;

asezarea sistemului probator pe principiile libertatii probelor si ale liberei lor aprecieri, inlaturandu-se orice fel de probe formale care ar putea stanjeni aflarea adevarului;

instituirea unui sistem de verificare a modului cum organele judiciare respecta dispozitiile legale privind aflarea adevarului intr-o cauza penala.

Desi o regula de baza a procesului penal modern, prezumtia de nevinovatie constituie, in acelasi timp, si unul dintre drepturile fundamentale ale omului, ceea ce justifica inscrierea acesteia in numeroase documente de drept international care vizeaza drepturile fundamentale ale oricarei persoane care garanteaza protectia persoanelor in procesul penal impotriva arbitrariului in stabilirea si tragerea la raspunderea penala.

Legiuitorul a reglementat in mod expres rolul activ ca regula de baza dupa care trebuie sa se conduca organele judiciare penale in lamurirea unei cauze generale sub toate aspectele. Astfel, organele de urmarire penala si instantele de judecata sunt obligate sa aiba rol activ in desfasurarea procesului penal.

In conformitate cu acest principiu, organele care participa la desfasurarea procesului penal trebuie sa manifeste rol activ atat in infiintarea procesului penal, cat si in realizarea activitatilor cerute de urmarirea penala, judecata si punerea in executare a hotararilor judecatoresti penale.

Potrivit Codului de procedura penal, orice persoana care se afla in curs de urmarire penala sau de judecata trebuie tratata cu respectarea demnitatii umane. Supunerea acesteia la tortura sau la tratamente cu cruzime, inumane sau degradante este pedepsita prin lege.

Infaptuirea justitiei penale, intr-un stat de drept, trebuie sa se faca cu respectarea drepturilor si a intereselor juste ale persoanelor intr-un proces penal. Respectarea acestor drepturi nu este un simplu interes privat, ci este si un interes public, o necesitate public, pentru realizarea justitiei penale si a apararii sociale.

Asa cum colectivitatea, reprezentata de stat, are dreptul si interesul ca inculpatul sa fie pedepsit in raport cu vinovatia sa, nu mai putin si inculpatul are dreptul si interesul sa-si dovedeasca nevinovatia sau adevarata vina. Astfel, activitatea procesuala trebuie desfasurata in asa fel incat sa fie aparate si armonizate aceste interese. Aceasta se realizeaza prin dreptul de aparare ce i se confera inculpatului, dreptul de aparare il are nu numai inculpatului, ci toate partile care participa la activitatea procesuala penala.

Dreptul de aparare, fiind unul din drepturile fundamentale ale cetatenilor, este inscris in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, fapt ce a determinat sa fie consacrat in majoritatea legislatiilor interne, in primul rand in normele constitutionale, apoi in coduri si alte legi procedurale.

Libertatea persoanei, reprezentand o valoare sociala deosebita in sistemul drepturilor fundamentale ale omului, devine un drept esential pentru siguranta si libertatea individului, pentru raportul sau cu autoritatea publica.

Principiul garantarii libertatii persoanei este consacrat in Constitutia Romaniei care prevede ca Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile. Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege"

Principiul egalitatii persoanelor in procesul penal este considerat ca o cerinta si ca o garantie pentru echilibrul intre interesele individului si cele ale societatii, pentru armoinizarea si salvgardarea acestor interese, ceea ce constituie un interes public, o necesitate pentru realizarea justiei penale.

Operativitatea nu isi gseste o reglementare anume in actuala legislatie insa potrivit unor autori, constituie un principiu fundamental al procesului penal, deoarece se afla in stransa legatura cu scopul acestui proces prevazut in Codul de procedura penala, respectiv: constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constutuie infractiuni, apararea ordinii de drept, prevenirea infractiunilor, precum si educarea cetatenilor in spiritul respectarii legilor.

Constitutia prevede ca procedura judiciara se desfasoara in limba romana, in sensul ca cetatenii apartinand minoritatilor nationale, precum si persoanele care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana, au dreptul de a lua cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii, prin interpret; in procesele penale  acest drept este asigurat in mod gratuit".