Procedura insolventei si a falimentului

PROCEDURA INSOLVENTEI SI A FALIMENTULUI

Reglementata de legea 85-2006

Notiunea si caracterele procedurii falimentului

Conform art. 695. Cod comercial; ' comerciantul care a incetat platile pentru datoriile sale comerciale, este in stare de faliment'. Insolventa este definita de catre lege ca fiind acea stare a patrimoniului, debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile. Insolventa este prezumata ca fiind vadita daca debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta nu isi plateste datoriile fata de unul sau mai multi creditori.Insolventa este iminenta daca se dovedeste ca debitorul nu are disponibil la data scadenta pentru a putea plati datoriile exigibile angajate .

Scopul legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa (art 2).Modalitati prin care se realizeaza scopul legii sunt; procedura generala, procedura simplificata a insolventei, procedura de reorganizare judiciara si procedura falimentului.

Procedura generala, reprezinta procedura prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute de art 1 alin 1 din lege,( societati comerciale, societati cooperatiste, organizatii cooperatiste, societati agricole, grupuri de interes economic, orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice) fara a le indeplinii simultan pe cele de la art 1 alin 2 (acest alin. dispune ; procedura simplificata care se refera la debitorii aflati in stare de insolventa ce se incadreaza la una din urmatoarele categorii ; comercianti persoane fizice actionand individual, asociatii familiale, societati dizolvate anterior formularii cererii introductive, debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intrarea in faliment sau care nu pot beneficia de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de lege) intra dupa perioada de observatie succesiv in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau separat numai in procedura judiciara, ori, doar in procedura falimentului.(art 1-4 special 3).

Procedura simplificata reprezinta procedura prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art 1 alin 2(enuntate mai sus) intra, direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei fie dupa o perioada de observatie de maxim 60 zile.

Reorganizarea judiciara, este procedura care se aplica debitorului persoana juridica in vederea achitarii datoriilor acestuia conform programului de plata a creantelor. Ea presupune intocmirea, aprobarea, implementarea unui plan numit plan de reorganizare. Scopul procedurii reorganizarii este redresarea activitatii debitorului si plata creantelor creditorilor.

Procedura reorganizarii judiciare se poate realiza prin urmatoarele modalitati :

-restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului -restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social

-restrangerea activitatii debitorului prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului pana la acoperirea creantelor creditorilor

Prin programul de plataa al creantelor se intelege tabelul de creante mentionate in planul de reorganizare si care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorului prin raportul la tabelele definite de creante si la fluxul de numerar aferent planului de reorganizare, acesta cuprinde :

-cuantumul sumelor datorate creditorului conform tabelului definit de creante pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora

-termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume

Procedura falimentului, care este definita ca fiind procedura de insolventa concursuala, colectiva si egalitara ce se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului fiind urmata de radierea debitorului din registrul in care a fost inmatriculat.

Caracterele procedurii insolventei sunt :

1.Caracter judiciar- procedura insolventei la care este supus debitorul, reprezinta procedura judiciara ce se desfasoara sub controlul direct si imediat al instantelor judecatoresi, judecatorul sindic, administratorul judiciar si a lichidatorului

2.Caracter egalitar - prin procedura insolventei se satisfac in acelasi timp toti creditorii, proportional cu marimea creantelor detinute.

3.Caracter colectiv, concursual (interesul individual al fiecarui creditor intra in conflict cu interesul celorlalti), concursual (acordul partilor)

4.Caracter general - regulile prin care se realizeaza reorganizarea activitatii debitorului sau, dupa caz, cele legate de lichidarea patrimoniului acestuia, se aplica tuturor bunurilor din patrimoniul debitorului. Si ,sub acest aspect, aceasta procedura se diferentiaza de executarea silita din dreptul comun, care are ca obiect unul sau mai multe bunuri ale debitorului.

5.Caracter profesional -procedura se aplica comerciantilor, persoane fizice si societati comerciale. Deci aceasta se plica numai comerciantilor, nu si necomerciantilor

6.Caracter de remediu sau dupa caz de executie silita- aceasta procedura are drept scop redresarea debitorului si plata pasivului sau lichidarea patrimoniului acestuia. Reprezinta un remediu sau, dupa caz, un instrument al executarii silite asupra patrimoniului defunctului.

Participantii la procedura insolventei si a falimentului ;

instantele judecatoresti, Judecatorul sindic, Adunarea creditorilor si comitetul creditorilor,Administratorul special, Administratorul judiciar,                    Lichidatorul

1 Instantele judecatoresti.

Art. 6 din lege prevede ca, toate procedurile prevazute de lege, cu exceptia recursului din art 8 sunt de competenta tribunalului in a carui raza teritoriala isi are sediul debitorul, asa cum acesta figureaza in registrul comertului sau in registrul societatii agricole,asociatiilor si fundatiilor. Aceste proceduri sunt exercitate de judecatorul sindic. Instantele competente sa aplice procedura insolventei sunt:

tribunalele din judete

Tribunalul Municipiului Bucuresti

Curtea de Apel

Tribunalul. Tribunalul are competenta materiala pentru toate procedurile insolventei cu exceptia recursului din articolul 8, care va fi judecat de catre Curtea de Apel. Competenta teritoriala, este tribunalul in a carei raza teritoriala isi are sediul debitorul asa cum este inregistrat la Registrul Comertului sau in alte registre. Buletinul procedurii de insolventa definit in art 3 pct 23 din lege, reprezinta principalul instrument de publicare a citatiilor, convocarilor, notificarilor etc.

2. Judecatorul - sindic: Acesta are statutul juridic al unui judecator de tribunal. Presedintele tribunalului ii desemneaza pe judecatorii tribunalului care vor avea calitatea de judecator sindic si vor exercita atributiile prevazute de lege pentru aplicarea procedurii. Acesta indeplineste o functie publica, de interes general, organizand si conducand intreaga procedura sub autoritatea tribunalului. Atributiile judecatorului sindic sunt reglementate de art. 11 din lege.

3. Adunarea creditorilor:

Creditorii care au anumite creante fata de debitor alcatuiesc adunarea creditorilor. Adunarea creditorilor nu are personalitate juridica Convocarea acestora se face atunci cand judecatorul - sindic considera ca este necesar pentru dezbaterea si luarea deciziilor in problemele date de lege in competenta adunarii creditorilor. La sedintele adunarii participa toti creditorii cunoscuti ai debitorului, precum si doi delegati ai salariatilor debitorului, si un reprezentant al camerei de comert si industrie teritoriala. Debitorul va participa la sedintele adunarii generale, cu exceptia cazurilor cand este scutit de judecatorul - sindic, care va conduce sedintele. Atributiile adunarii creditorilor sunt prevazute in art. 14 din lege.

4. Comitetul creditorilor, in actuala reglementare, are un rol activ si datorita principiului celeritatii (expedierii) . O serie de atributii, altele decat cele cuprinse in art. 17 pot fi transferate catre creditori. In prima sedinta, adunarea creditorilor va alege, cu majoritate simpla, un comitet de 3-5 creditori, dintre cei cu creante garantate si cei chirografari, pe baza de voluntariat. Daca nu se obtine majoritatea ceruta de lege, comitetul va fi desemnat de judecatorul - sindic.

5. Calitatea de administrator special o are reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor persoana juridica, sa efectueze in numele ssi pe seama acestuia actele necesare in perioadele de procedura, cand debitorul poate sa-si administreze activitatea. Administratorul special poate reprezenta interesele actionarilor, asociatilor, debitorului pe perioada in care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Atributiile administratorului special sunt reglementate de art. 18. din lege.

6. Administratorul judiciar este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute de art. 20 din lege in perioada de observatie si pe durata procedurii de observatie. Atributiile lui stabilite de judecatorul - sindic si pot fi modificate de tribunal, modificare ce are loc la cererea administratorului insusi, a comitetului creditorilor sau a delegatului sau, a Ministerului Public.

7. Lichidatorul este persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii si desemnat sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute in art.25 din lege. Atat in cadrul unui plan de lichidare cit si in cazul inceperii procedurii falimentului este necesara numirea unui lichidator care sa realizeze operatiunile de lichidare a bunurilor din patrimoniul debitorului.

Cererile introductive

Procedura va incepe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor sau de catre creditori si de orice alte persone sau institutii prevazute expres de lege. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare va putea introduce cerere impotriva entitatilor aflate sub supravegherea si controlul acestora, care, potrivit datelor de care dispun, indeplinesc criteriile prevazute de dispozitiile legale speciale pentru pornirea procedurii prevazute de prezenta lege.

Cererea debitorului

Debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor legii insolventei , in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa. Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor acesteia si debitorul in cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta.

Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta.

Introducerea prematura, cu rea-credinta de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau a reprezentantilor legali ai persoanelor juridice debitoare, pentru prejudiciile pricinuite.

Cererea debitorului va trebui sa fie insotita de urmatoarele acte:

a)     bilantul certificat de catre administrator si cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei inregistrarii cererii de deschidere a procedurii ;

b)     o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzand toate conturile si bancile prin care debitorul isi ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate;

c)      o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide sau nelichide, scadente sau nescadente, necontestate sau contestate, aratandu-se suma, cauza si drepturile de preferinta;

Proiect: Conditiile de existenta ale rezolutiunii si rezilierii Proiect: Teste grila - test grila

d)     o lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor in cele 120 de zile anterioare inregistrarii cererii introductive;

e)     o lista a activitatilor curente pe care intentioneaza sa le desfasoare in perioada de observatie ;

f)      contul de profit si pierderi pe anul anterior depunerii cererii;

g)     o lista a membrilor grupului de interes economic sau, dupa caz, a asociatilor cu raspundere nelimitata, pentru societatile in nume colectiv si cele in comandita;

h)     o declaratie prin care debitorul isi arata intentia de intrare in procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activitatii sau prin lichidarea, in tot sau in parte, a averii, in vederea stingerii datoriilor sale; daca aceasta declaratie nu va fi depusa pana la expirarea termenului de 10 zile, se prezuma ca debitorul este de acord cu intierea procedurii simplificate;

i)       o descriere sumara a modalitatilor pe care le are in vedere pentru reorganizarea activitatii.

j)       o declaratie pe propria raspundere, autentificata de notar sau certificata de avocat, sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori, dupa caz, oficiul registrului comertului in a carui raza teritoriala se afla domiciliul profesional/sediul social, din care sa rezulte daca a mai fost supus procedurii prevazute de prezenta lege intr-un interval de 5 ani anterior formularii cererii introductive.

k)     o declaratie pe propria raspundere, autentificata de notar sau certificata de avocat, din care sa rezulte ca nu a fost condamnat definitiv pentru fals sau pentru infractiuni prevazute in Legea concurentei nr.21/1996 si ca administratorii, directorii si / sau asociatii nu au fost condamnati definitivi pentru brancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea nr.21/1996, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii.

l)       Un certificat de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise.

Daca debitorul nu dispune, in momentul inregistrarii cererii, de vreuna dintre informatiile aratate la lit.a)-f) si h), el va putea inregistra acea informatie la tribunal, in termen de 10 zile; daca nu o va face, cererea sa va fi considerata o recunoastere a starii sale de insolventa si in acest caz judecatorul-sindic va dispune intrarea in procedura simplificata.

Nu vor fi primite de tribunal cererile de reorganizare judiciara ale debitorilor, care in ultimii 5 ani, precedenti hotararii de deschidere a procedurii, au mai fost supusi unei astfel de proceduri.

Cererile creditorilor

Orice creditor care are una sau mai multe creante certe, lichide si exigibile poate introduce la tribunal o cerere impotriva unui debitor care este prezumat de insolventa din cauza incetarii platilor fata de acesta timp de cel putin 30 de zile, in urmatoarele conditii:

a) daca creantele izvorasc din raporturi de munca, acestea trebuie sa aiba un cuantum superior valorii insumate a 6 salarii medii pe economie, stabilite in conditiile legii si calculate la data formularii cererii introductive;

b) in celelalte cazuri creantele trebuie sa aiba un cuantum minim de 10.000 lei                     ( RON )calculat la data formularii cererii introductive;

Dupa inregistrarea unei cereri introductive, repartizarea cauzei se realizeaza potrivit art.53 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, in mod aleatoriu, in sistem informatizat.

Daca s-a deschis o procedura intr-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelasi obiect vor fi conexate la primul dosar.

Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii

Daca cererea debitorului corespunde conditiilor stabilite de lege, judecatorul-sindic va pronunta dupa caz o incheiere de deschidere a procedurii generale sau de intrare in procedura simplificata. Prin aceeasi incheiere, judecatorul-sindic dispune ca administratorul judiciar, sau dupa caz lichidatorul sa faca notificarile catre toti creditorii debitorului si Oficiului Registrului Comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori altor registre unde debitorul este inmatriculat/inregistrat. Notificarea se publica intr-un ziar de larga circulatie si in Buletinul procedurilor de insolventa . In cazul in care creditorii se opun deschiderii procedurii in termen de 15 de zile de la notificare, judecatorul-sindic va tine, in termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, debitorul si creditorii care se opun deschiderii procedurii, in urma careia va solutiona, deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile.

La cererea debitorului, judecatorul-sindic ii poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, in termen de 15 zile, la o banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea va fi respinsa, cautiunea poate fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitor. Daca nu este consemnata in termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa.

In termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorilor, judecatorul-sindic va comunica cererea, in copie, debitorului. Debitorul are posibilitatea ca in termen de 10 zile de la primirea acesteia, sa conteste sau sa recunoasca existenta starii sale de insolventa. In cazul in care alege calea contestatiei judecatorul-sindic este chemat sa o solutioneze:

- in cazul in care stabileste ca debitorul este in stare de insolventa, ii va respinge contestatia si va deschide procedura printr-o sentinta.

- daca stabileste ca debitorul nu este in stare de insolventa, respinge cererea creditorilor , aceasta va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei.

Daca debitorul nu contesta in termen de10 zile ca ar fi in stare de insolventa si isi exprima intentia de a-si reorganiza activitatea judecatorul-sindic va da o sentinta de deschidere a procedurii generale. Daca din declaratia debitorului rezulta ca el se incadreaza in una din categoriile prevazute la art.1 alin.2 sau a mai beneficiat de reorganizare in ultimii 5 ani anterior deschiderii procedurii, se va pronunta o sentinta de deschidere a procedurii simplificate.

Prin sentinta de deschidere a procedurii generale, judecatorul sindic va desemna un administrator judiciar, iar in cazul procedurii simplificate un lichidator provizoriu.

In termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, debitorul este obligat sa depuna la dosarul cauzei actele si informatiile[1] mentionate de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 85/2006.

De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.De asemenea, deschiderea procedurii suspenda orice termen de prescriptie a unor astfel de actiuni.

Dupa ce s-a dispus deschiderea procedurii este interzis administratorilor debitorilor, persoane juridice, sub sanctiunea nulitatii, sa instraineze, fara acordul judecatorului-sindic, actiunile sau partile lor sociale sau de interes, detinute la debitorul care face obiectul acestei proceduri.

Judecatorul-sindic va dispune indisponibilizarea actiunilor sau a partilor sociale ori de interes, in registrele speciale de evidenta sau in conturile inregistrate electronic.

Debitorul are obligatia de a pune la dispozitia administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului, toate informatiile cerute de acesta cu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale facute de el in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.

Dupa ramanerea irevocabila a hotararii de deschidere a procedurii, toate actele si corespondenta emise de debitor, administrator judiciar sau lichidator vor cuprinde in mod obligatoriu si cu caractere vizibile, in limba romana, engleza si franceza, mentiunea "in insolventa, in insolvency, en procedure collective". Dupa intrarea in reorganizarea judiciara sau faliment, actele si corespondenta vor purta, in aceleasi conditii, mentiunea "in reorganizare judiciara, in judicial reorganisation, en redressement " sau, dupa caz, "in faliment, in brankruptcy, en faillite". Dupa intrarea in procedura simplificata se va face aceeasi mentiune ca la faliment.

In afara de cazurile prevazute lege sau de cele autorizate de judecatorul-sindic, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor, ulterior deschiderii procedurii, sunt nule.

Judecatorul-sindic va putea ordona ridicarea, in tot sau in parte, a dreptului de administrare al debitorului odata cu desemnarea unui administrator judiciar, indicand totodata si conditiile de exercitare a acestuia.

Dreptul de administrare al debitorului inceteaza de drept la data la care se dispune inceperea falimentului.

Creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar, pot oricand adresa judecatorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, avand ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate. Judecatorul-sindic va examina in termen de 15 zile cererea, intr-o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, comitetul creditorilor si administratorul special.

Judecatorul sindic va da dispozitii tuturor bancilor la care debitorul are disponibil in conturi sa nu dispuna de acestea fara un ordin al sau sau al administratorului judiciar/lichidatorului.

Dupa deschiderea procedurii de insolventa, administratorul judiciar sau dupa caz lichidatorul va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea sa, un raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila. Raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori, dupa caz, propunerea de intrare in faliment.

In cel din urma caz, raportul prin care se propune intrarea in faliment a debitorului in procedura generala va fi supus aprobarii adunarii generale a creditorilor la prima sedinta a acesteia. Judecatorul-sindic va dispune, in termen de 3 zile de la primirea acestui raport, publicarea unui anunt referitor la raport in Buletinul proceduilor de insolventa, cu indicarea datei sedintei adunarii creditorilor, intr-un termen de maxim 10 zile de la prima sedinta a adunarii generale a creditorilor. In aceasta sedinta se va supune spre vot propunerea administratorului judiciar si punctul de vedere al comitetului creditorilor referitor la aceasta.

Administratorul judiciar va asigura posibilitatea consultarii raportului la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului si la registrul comertului sau, dupa caz, la registrul in care este inmatriculat debitorul si va fi comunicata debitorului.

In baza hotararii adunarii generale a creditorilor de aprobare a raportului, judecatorul sindic va decide, prin sentinta, intrarea in faliment a debitorului.

Planul de reorganizare

Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare in conditiile de mai jos:

a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor in termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii intentiei de reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta sau daca procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori potrivit art.33, alin.6;

b) administratorul judiciar , de la data desemnarii sale si pana la implinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv al creantelor, cu conditia sa isi fi manifestat aceasta intentie pana la votarea raportului asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului;

c) unul sau mai multi creditori care detin impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv in termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv al creantelor si care si-au anuntat aceasta intentie pana la votarea raportului mentionat la lit.b;

In cazul nerespectarii termenelor sus-mentionate, sanctiunea aplcabila este decaderea partilor respective din dreptul de a depune un plan de reoganizare si in consecinta trecerea la faliment.

Planul va putea sa preveda: fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante.

Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, intr-un interval de 5 ani anterior formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite in baza legii si nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru infractiunile prevazute de Legea concurentei 21/1996 sau ai caror administratori, directori si/sau asociati au fost condamnati definitiv pentru: bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legeanr. 21/1996, in ultimii 5 ani anterior deschiderii procedurii.

Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului si va cuprinde masuri concordante cu interesele creditorilor si ale membrilor sau asociatilor/actionarilor, precum si cu ordinea publica, inclusiv in ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si inlocuire a administratorilor si directorilor.

Planul de reorganizare va cuprinde in mod obligatoriu un tabel de creante in care sunt incluse cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora si termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume .

Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani, socotiti de la data confirmarii.

Planul de reorganizare va mentiona:

a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, in sensu legii;

b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;

c) daca si in ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile in nume colectiv si asociatii comanditati din societatile in comandita vor fi descarcati de raspundere;

d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, in comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului.

Planul va specifica masurile adecvate pentru punerea sa in aplicare.

Cate o copie de pe planul propus va fi depusa la grefa tribunalului si la oficiul registrului comertului sau, dupa caz, la registrul societatilor agricole si va fi comunicata debitorului prin administratorul special, administratorului judiciar si comitetului creditorilor.

Dupa admiterea planului, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar convocarea adunarii generale a creditorilor si a debitorului intr-un termen cuprins intre 20 si 25 de zile, dar nu mai devreme de afisarea tabelului definitiv al creantelor.

Judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar, ca in termen de 5 zile de la admitere sa fie publicat un anunt referitor la propunerea planului in Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea celui care l-a propus, a datei cand se va vota cu privire la plan si a faptului ca este admisibila votarea prin corespondenta, precum si a datei de confirmare a planului, care va avea loc in maximum 15 zile de la data exprimarii votului asupra planului.

Actionarii si creditorii cu titluri de valoare la purtator vor trebui sa depuna originalele la administrator cu cel putin 5 zile inainte de data fixata pentru exprimarea votului, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a vota.

Din momentul publicarii, toate partile interesate vor fi socotite ca au cunostinta despre plan si data de exprimare a votului. In toate cazurile, debitorul va asigura posibilitatea consultarii planului la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului.

La inceputul sedintei de vot, judecatorul-sindic va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite in scris.

La data stabilita, un plan va fi confirmat sau nu, de catre judecatorul-sindic .

Cand hotararea care confirma un plan intra in vigoare, activitatea debitorului este reorganizata in mod corespunzator; creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este prevazut in plan. In cazul falimentului, planul confirmat va fi socotit ca o hotarare definitiva si irevocabila impotriva debitorului. Pentru executarea silita titlu executoriu il va reprezenta sentinta de confirmare a planului.

Reorganizarea

Scopul procedurii reorganizarii este redresarea activitatii debitorului si plata creantelor creditorilor.

In urma confirmarii de catre judecatorul-sindic a unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si in conformitate cu planul confirmat, pana cand judecatorul-sindic va dispune, motivat, , dupa caz :

- incheierea procedurii insolventei si reisertia debitorului in activitatea comerciala;

sau

- reorganizarea sa inceteze si sa se treaca la faliment.

Pe parcursul reorganizarii, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar.

Falimentul

Procedura falimentului are ca scop transformarea in bani a bunurilor din patrimoniul debitorului, in vederea satisfacerii creantelor creditorilor. Ea consta intr-un ansamblu de acte si operatiuni care privesc stabilirea masei active, stabilirea masei pasive, efectuarea lichidarii bunurilor din patrimoniul debitorului si distribuirea sumelor realizate prin lichidarea bunurilor din patrimoniul debitorului.

Judecatorul-sindic va decide, prin incheiere, intrarea in faliment in urmatoarele cazuri:

A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata ;

b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii , a contestat ca ar fi in stare de insolventa iar contestatia a fost respinsa de judecatorul sindic;

c) nici unul dintre celelalte subiecte indreptatite nu a propus un plan de reorganizare sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;

B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;

C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite, in conditiile stipulate prin planul confirmat, sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii aduce pierderi averii sale;

D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune intrarea in faliment a debitorului.

Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment, judecatorul-sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare si va dispune:

a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului;

b) in cazul prcedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum si stabilirea atributiilor si a remuneratiei acestuia, in conformitate cu criteriile aprobate prin hotarare a Guvernului;

c) in cazul procedurii simplificate, confirmarea in calitate de lihidator al administratorului judiciar desemnat;

d) termenul maxim de la intrarea in faliment in cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii averii de la debitor/administrator judiciar catre lichidator, impreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii;

e) intocmirea de catre administratorul judiciar si predarea catre lichidator, in termen de maximum 10 zile de la intrarea in faliment, in cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinzand numele si adresele creditorilor si toate creantele acestora la data intrarii in faliment, cu indicarea celor nascute dupa deschiderea procedurii;

f) notificarea intrarii in faliment.

Dupa intrarea in faliment in procedura generala, lichidatorul va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor/administrator judiciar, debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrul societatilor agricole unde debitorul este inmatriculat, pentru efectuarea mentiunii.

Vor fi supuse verificarii toate creantele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, nascute dupa data deschiderii procedurii sau al caror cuantum a fost modificat fata de tabelul definitiv de creante sau fata de programul de plata din planul de reorganizare, ca urmare a platilor facute dupa data deschiderii procedurii.

In cazul intrarii in faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, titularii creantelor participa la distribuiri cu valoarea acestora, astfel cum au fost prezentate in planul confirmat, mai putin cota incasata in cursul reorganizarii.

Masuri premergatoare lichidarii

Vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comerciala, arhiva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, marfurile si orice alte bunuri mobile apartinand averii debitorului.

Cand debitorul are bunuri si in alte judete, documentele intocmite de alte tribunale, certificand ca sigiliile au fost aplicate, vor fi trimise judecatorului-sindic.

In timpul actiunii de sigilare, lichidatorul va lua masurile necesare pentru conservarea bunurilor.

Daca averea debitorului poate fi inventariata complet intr-o singura zi, lichidatorul va putea proceda imediat la inventariere, fara a aplica sigiliile. In toate celelalte cazuri el va proceda la inventariere in cel mai scurt timp posibil. Debitorul va trebui sa fie de fata si sa asiste la inventar, daca judecatorul-sindic dispune astfel. Daca debitorul nu se va prezenta, el nu va putea contesta datele din inventar.

Lichidatorul, pe masura desfasurarii inventarierii, ia in posesie bunurile, devenind depozitarul lor judiciar.

Inventarul va trebui sa descrie toate bunurile debitorului chiar si pe cele nepuse sub sigiliu, si sa indice valoarea lor aproximativa la data inventarului. Cu aprobarea   comitetului creditorilor, lichidatorul va angaja un expert evaluator, pe cheltuiala averii debitorului, pentru evaluarea bunurilor.

Actul de inventar va fi semnat de lichidator si de debitor, daca participa la inventariere, prin administratorul special.

Efectuarea lichidarii

Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatorului-sindic.

Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, lichidarea va incepe de indata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii bunurilor din averea debitorului. Bunurile vor putea fi vandute in bloc - ca un ansamblu in stare de functionare sau individual. Bunurile pot fi vandute prin licitatie publica, prin negociere directa sau o combinatie a celor doua. Lichidatorul la recomandarea comitetului creditorilor va propune metoda de vanzare, iar aceasta va fi supusa spre aprobare adunarii generale a creditorilor.

Lichidatorul va angaja, in numele debitorului un evaluator, persoana fizica sau juridica, sau va utiliza un evaluator propriu, ce va evalua bunurile din averea debitorului, in conformitate cu standardele internationale de evaluare.

In caz de necesitate sau utilitate invederata a vanzarii in bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport in care vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmeaza a fi vandute impreuna, precizandu-se si sarcinile de care, eventual, sunt grevate, insotit de propuneri vizand modalitatile de vanzare. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului, unde va putea fi studiata de orice parte interesata.

Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor in termen de maximum 20 de zile de la data sedintei comitetului creditorilor, instiintandu-i pe acestia despre posibilitatea studierii raportului si a procesului verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul.

Daca adunarea generala a creditorilor aproba raportul, judecatorul-sindic va da, printr-o incheiere, dispozitie lichidatorului sa efectueze actele si operatiunile de lichidare, in conditiile propuse prin raport.

Aceste prevederi se aplica, in mod corespunzator, si pentru autorizarea vanzarii in bloc a creantelor detinute de debitor impotriva unor terte persoane.

Imobilele vor putea fi vandute direct, in urma propunerii lichidatorului, aprobata de adunarea generala a creditorilor.

Propunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul prin situatia de pe teren si prin datele din registrele de publicitate imobiliara, sa arate sarcinile de care este grevat si sa indice pasul de supraofertare.

Lichidatorul va incheia contracte de vanzare-cumparare; sumele realizate din vanzari vor fi depuse in contul prevazut de lege si recipisele vor fi predate judecatorului-sindic. In cazul vanzarii la licitatie, procesul verbal de adjudecare constitue titlu de proprietate.

Distribuirea sumelor realizate in urma lichidarii

Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare, ori drepturi de retentie, de orice fel, vor fi distribuite in urmatoarea ordine:

1.taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata retributiilor persoanelor angajate in conditiile legii;

2.creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel; precum si cheltuielile.

La fiecare 3 luni, calculate de la data inceperii lichidarii, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante si un plan de distribuire intre creditori. Raportul va prevedea si plata retributiei sale si a celorlalte cheltuieli, prevazute de lege. Impotriva raportului si planului orice creditor poate formula contestatie in termen de 15 zile de la afisare.

Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine:

1. taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate conform legii;

2. creantele izvorate din raporturi de munca ;

3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutiile de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;

4. creantele bugetare;

5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;

6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;

7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;

8. alte creante chirografare;

9.. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:

a) creditele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;

b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit;

Sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta.

Titularii de creante dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dupa ce creantele din categoria ierarhic superioara au fost integral achitate.

Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final insotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor la un termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii.

La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin incheiere, toate obiectiunile la raportul final, il va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia.

Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate in termen de 90 de zile de catre cei indreptatiti la ele vor fi depuse de catre lichidator la banca, in contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal.

Inchiderea procedurii

O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va fi inchisa, printr-o sentinta, in urma indeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate in planul confirmat. Daca o procedura incepe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi inchisa atunci cand judecatorul-sindic a aprobat raportul final, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca. In urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta, inchizand procedura si, dupa caz, dispunand radierea societatii comerciale.

Efectele inchiderii procedurii :

- judecatorul sindic, administratorul/ lichidatorul precum si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice indatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati.

- debitorul persoana fizica va fi descarcat de obligatiile pe care le avea inainte de intrarea in faliment, cu conditia sa nu fie gasit vinovat de savasirea infractiunilor de brancruta frauduloasa sau de plata ori transferuri frauduloase.