Persoanele fizice predecedate si
persoanele juridice care au incetat sa aiba
fiinta. Prin interpretarea per a contrario
a prevederilor art. 654 C. civ., potrivit carora au capacitate
succesorala numai persoanele care exista la momentul deschiderii
succesiunii, ajungem la concluzia ca persoanele fizice predecedate precum
si persoanele juridice care au incetat sa
mai fie in fiinta in acest moment nu au capacitate succesorala.
In cazul mostenirii legale prin reprezentare, partea
din mostenire care s-ar fi cuvenit persoanei fizice predecedate, daca
ar fi fost in viata la data deschiderii mostenirii va reveni descendentilor sai. Daca nu sunt
insa intrunite conditiile reprezentarii succesorale, succesorii
in drepturi ai persoanei predecedate nu vor putea mosteni partea care se
cuvenea persoanei predecedate, daca ar fost in viata, caci
ea va fi culeasa de mostenitorii in viata ai lui de
cuius, chiar si de descendentii celui predecedat, dar in nume
propriu si nu prin reprezentare sau retransmitere.
Comorientii. Potrivit art. 21 din Decretul nr. 31/1954,
comorientii sunt persoanele care, avand vocatie succesorala reciproca
sau unilaterala, au decedat in aceeasi imprejurare fara a
se putea stabili daca a supravietuit una alteia, astfel ca sunt
considerate a fi murit deodata. Rezulta, asadar, ca
in prezenta unei astfel de imprejurari acele persoane cu toate
ca ar fi avut vocatie succesorala una fata de alta, nu
se vor mosteni intre ele intrucat nu a supravietuit nici una
celeilalte, astfel ca in momentul deschiderii succesiunii nici una nu
poate fi considerata a fi avut capacitate succesorala, nefiind in
viata. Aceasta prezumtie instituita de legiuitorul
nostru este considerata ca fiind cea mai justa caci
prezumtia supravietuirii in functie de varsta si de
sex a fost considerata arbitrara chiar si in unele
legislatii in care ea a fost consacrata asa cum apare ea si
in dreptul roman 1 . Au fost insa si autori care au
sustinut ca si aceasta prezumtie este la fel de
arbitrara caci din faptul ca nu se poate stabili cine a murit
mai intai nu ar rezulta ca toti au murit in acelasi timp
Afirmatia este exacta numai ca nu
trebuie sa uitam ca tocmai datorita greutatii sau
chiar a imposibilitatii stabilirii momentului decesului
fiecareia dintre acele persoane legiuitorul a creat o prezumtie
legala menita a usura adoptarea solutiilor juridice ce se
impun.
Prezumtia mortii concomitente
instituita de art. 21 din Decretul
nr. 31/1954 s-a acceptat a se aplica, cu consecinta ei de a lipsi de
capacitate succesorala reciproca sau unilaterala si in
cazul persoanelor fizice decedate in acelasi timp, dar care nu sunt
comorienti intrucat ele nu au decedat in aceeasi imprejurare ci in
acelasi timp din cauze diferite, fara a se putea stabili cu exactitate
ordinea deceselor 3 .
